5,484 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI ( ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului BUBULINA A venit o noapte de octombrie Cu plâns pe buze Bubulina Ce plâns Cu tunetul antic al vieții Și a intrat în albumul vieții noastre Unde aștepta locul său Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
spunând că am fost agitată în primul meu somn, că nu am dormit mai deloc și când plângeam, parcă nu plângeam... cântam! Adevărul spuselor acestea l-am întărit până azi! Cântecul tău are, deci, vârsta ta? Cântecul mistuit în primul plâns! Dar vârsta cântecului căruia și azi continuu să îi explorez și absorb știința și frumusețea începe de la colinde, cântecele mele de suflet. Acompaniată la chitară de tata, la fiecare Crăciun, încă de la trei ani îmi colindam bunicii, îi dădeam Moșului
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
-ntoarceri iarăși scapăt Deși, e scris în inima-mi iubire! Doar când citesc și scriu,atunci îmi vine Pergrinând pe mări și prin sahare Să zbor ca pasărea în depărtare... Dar dintr-un pat cu gratii lângă mine Se- aude plânsul mamei, au, mă doare! -Ca săgetată mă dau jos din soare! 2014 Referință Bibliografică: Sonete / Sabina Măduța : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1387, Anul IV, 18 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sabina Măduța : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
De Nobilis are conștiința fragilității lucrurilor, dispariției pe care o contemplă cu o seninătate tragică.De multe ori, își abandonează conștiința profană pentru a retrăi destinul veșnicei reîntoarceri.Nu poate să nu fie remarcat faptul, că poezia crește dintr-un plâns tainic - răspândit în “noapte de-nceput de lume”. Inteligența, talentul și luciditatea se armonizează, dar de multe ori își dispută încercările repetate, de a realiza cu ajutorul esteticului și emoției , originalitatea scrierii, scriere prinsă într-un “joc al intuiției sensibile”. Poetul
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
s-au străduit să iasă din întunericul acestei lumi. Aceștia nu le vor vedea, vor fi contrariați și chiar stupefiați de versurile poetului. Întrebările și mirările poetului din poeme sunt încrustate în lacrimi de chihlimbar care „își caută ochii de plâns”, așa cum exclamă în poezia cu acest titlu: „unde ești aproapele meu?/vino să mă vezi cât de mult te caut/și ce sunt eu fără tine”. De fapt, chiar în primul poem, ne atrage atenția și este dezamăgit că, „După
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
nespus de bine cu ea. Dar în clasa a treia a plecat și ea și ne-a venit o altă învățătoare, numită Seniuc, de asemenea tânără, tot ucraineancă. Când am văzut-o pe învățătoarea cea nouă, ne-am pornit pe plâns. Eram prea atașați de învățătoarea Tcaciuc. Dar, după câteva zile, ne-a trecut, învățătoarea Seniuc era la fel de bună și de frumoasă ! Referință Bibliografică: Învățătorul Sheffel / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1347, Anul IV, 08 septembrie 2014. Drepturi
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de septembrie! exclamă broscuța. De fiecare dată când ajung să le văd, mă năpădește plânsul. Fiindcă într-o asemenea noapte am încetat să fiu Lina și am devenit broscuța pe care o ai alături. Nu că broscuță e rău, dar oricât... — Dar cum s-a petrecut asta? o întrerupse Octavia. Cum? Știu că se poate
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
de către ei. Aceștia, plângând în clocote, ori râzând în hăhăieli, trăiesc azi acționând la experimentarea propriei disoluții, ca neam. Dacă surâsurile și suspinele unui popor sunt în măsură să-i zugrăvească ponderat și demn spiritualitatea și condiția socială, râsul și plânsul debordant îl terorizează. Viciații neamului plâng abia după ce râd pe săturate, râd după ce plâng până la ruperea de realitate, absorb fericire sau suferă numai în scurta secundă a trecerii de la plâns la râs, și de la râs la plâns. Acest tip de
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
zugrăvească ponderat și demn spiritualitatea și condiția socială, râsul și plânsul debordant îl terorizează. Viciații neamului plâng abia după ce râd pe săturate, râd după ce plâng până la ruperea de realitate, absorb fericire sau suferă numai în scurta secundă a trecerii de la plâns la râs, și de la râs la plâns. Acest tip de râs și acest tip de plâns conștientizează persiflarea la români, concentrează adesea, neînvinsa ironie, purul și profundul spirit al unei ironii cu vârfuri în umilire și bătaie de joc, în
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
socială, râsul și plânsul debordant îl terorizează. Viciații neamului plâng abia după ce râd pe săturate, râd după ce plâng până la ruperea de realitate, absorb fericire sau suferă numai în scurta secundă a trecerii de la plâns la râs, și de la râs la plâns. Acest tip de râs și acest tip de plâns conștientizează persiflarea la români, concentrează adesea, neînvinsa ironie, purul și profundul spirit al unei ironii cu vârfuri în umilire și bătaie de joc, în dematerializarea și despiritualizarea ființei umane și reducerea
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
plâng abia după ce râd pe săturate, râd după ce plâng până la ruperea de realitate, absorb fericire sau suferă numai în scurta secundă a trecerii de la plâns la râs, și de la râs la plâns. Acest tip de râs și acest tip de plâns conștientizează persiflarea la români, concentrează adesea, neînvinsa ironie, purul și profundul spirit al unei ironii cu vârfuri în umilire și bătaie de joc, în dematerializarea și despiritualizarea ființei umane și reducerea ei la un nume încenușat. Acestea sunt fenomene ale
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
ai să te distrezi! Îngerașul stătea în cumpănă, pentru că nu știa prea bine ce ar trebui să facă. Auzise de la îngerii mai mari că odată, un înger fusese alungat pentru că se purtase foarte urât și cel mai probabil că, auzind plânsul, acel înger venise să-l ia cu el. Dar mai știa și că Dumnezeu îi spusese că rolul unui îngeraș este acela de a ajuta copiii, de a-i proteja și mai ales de a fi un exemplu de bunătate
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
pesimist. Cititorii văd doar punctul terminus, când, de fapt, acest punct coincide cu altul inițial și poezia se încheie în „Negru, numai noian de negru” când tocmai urma „Să dea pământul din sine verdeață”...” „Golul plin” Noaptea, ploaia, golul, moartea, plânsul, nevroza, sentimentul de monotonie exasperantă, toate amintind de creația lui E. A. Poe, Baudelaire și Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, așa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
Și-ntre hotare, cerul oglindit în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre rugile purtând chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Referință Bibliografică: RONDELUL RUGII DE CREDINȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04
RONDELUL RUGII DE CREDINŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344478_a_345807]
-
trimis să o ajute la împachetat și să-i ducă acasă lucrurile personale de la firmă. Fiul cel mare al secretarei semăna leit cu mama lui, așa că orice „contribuție”paternă putea fi doar presupusă. Intrând în casă, femeia se puse pe plâns. Era acum și fără job și cu doi copii din flori. La ce-i folosea frumusețea, eleganța și priceperea profesională? Dacă n-ai noroc, n-ai ... asta e!” se tânguia ea. “Uite, chiar ieri am primit invitația de a mă
UN TATĂ... SPECIAL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344474_a_345803]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DIN VOLUMUL "101 POEME" Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ECOUL NAȘTERII MELE Sunt un copil al Cuvântului, născut pe brațele Plânsului, botezat de Țipăt, crescut din rădăcinile lumii, înecat în apa botezului, de unde mă-ntorc, strigând mereu, în ecoul nașterii mele. MAI DAȚI-MI LACRIMI ! Dați-mi lacrimi să pot plânge sufletul meu mort de milenii... Dați-mi lacrimi ! să pot
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
hotare, sub cer scăldat în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre rugile ce au chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Sunt un învins? Sunt foarte trist în țara mea frumoasă În care cenușii sunt toate ce le văd
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
departe de galopul nebun. Inima-l strunește din zăbale ca pleoapele să cuprindă cerul și cu lacrimi de ploi, să ude pământul rumen fugărit de vânt. Apoi ca o trecere prin câmpie lasă amintirea în gândul femeii, la început un plâns, un nechezat departe la cotitura râului sălbatic unde trece un pod și ajungem la dăruirea trecutului din noi. La sfârșit fiecare caută în curbura timpului norocul orb. Referință Bibliografică: Caii somnului / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CAII SOMNULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348037_a_349366]
-
nr. 856 din 05 mai 2013 Toate Articolele Autorului Putrezit-a soarele pe cer domnule Bacovia ce să fac plouă nu-i nici un mister și-n acest debut de veac Domnule Bacovia ce să fac rană sunt dar și medicament plânsul tău e însă fără leac crește-n mine ca un monument Rană sunt dar și medicament plouă nu-i nici o rușine plâng și eu dar totuși mai atent să nu putrezească soarele din mine Și măcar o dată-n veac să
LACUSTRĂ DE INTERVENŢIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348031_a_349360]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MAI AM O LACRIMĂ DE PLÂNS... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Pentru iubire Încă nu-i măsură, Să pot să-ți spun Acum cât te-am iubit. Dar ai plecat Angelică făptură. Plecarea ta... Atunci m-
MAI AM O LACRIMĂ DE PLÂNS... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348099_a_349428]
-
putut Oricât aveam voința. Și cum să pot Când încă te visez. Te caut iar... Prin umbre și prin flori, În locu-n care Brațele te-au strâns, Și vin aici... Și stau de câte ori Simt că mai am, O lacrimă de plâns. Referință Bibliografică: Mai am o lacrimă de plâns... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MAI AM O LACRIMĂ DE PLÂNS... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348099_a_349428]
-
Când încă te visez. Te caut iar... Prin umbre și prin flori, În locu-n care Brațele te-au strâns, Și vin aici... Și stau de câte ori Simt că mai am, O lacrimă de plâns. Referință Bibliografică: Mai am o lacrimă de plâns... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MAI AM O LACRIMĂ DE PLÂNS... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348099_a_349428]
-
el de acasă! -Unde e Henrieta? - întrebă el, curios că n-o văzuse. -Pe la Botoșani, a dus-o Gheorghieș cu căruța s-o mai arate pe la doctori și-a lăsat-o la spital. Suntem supărați, Mihai, izbucni Raluca în plâns, avem mari necazuri, Iorgu s-a aprins la plămâni și trebuie tratat și îngrijit, Șerban cere și el bani, Matei de la Botoșani, la fel, soru-ta, Aglaia, s-a măritat și ne cere dotă, tu spui că-ți trebuie pardesiu și-
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
iubito, dansează! Căci timpul, hain, ne presează. Deja, steaua ta Stă gata să cadă; Uite și steaua mea Se uită să vadă Unde-om cădea: Este-o livadă... Ține-mă strâns, cât mai strâns! Ce faci? N-avem vreme de plâns! Mi-aș dori un surâs; Ai grijă de frunze! Ține-mă strâns... Aproape de buze... Referință Bibliografică: DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348116_a_349445]
-
fata ei; venise la ea să mai stea de vorbă, că era singură. Bărbatul ei plecase în interes de serviciu și ce și-a zis? Ia, să mă duc eu să văd fetele! Din hol se auzi un hohot de plâns.Ce s-a întâmplat? De ce plîngi? -Mamă, vine tata încoace, la doctor.Zice că are cancer de colon. Mamă, o să moară! Știi că suferă de câțiva ani cu stomacul, cu ficatul ...of, Doamne! Au urmat opt luni de chin pentru
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]