3,039 matches
-
în cerneala pamfletară, el urmărește atent pulsul vieții românești și comentează, poematizând, evenimentul politic, intern sau internațional. Reportajele sale metamorfozează faptele nude (luate ca pretext), așezând sub lupă detaliul, pentru a extrage semnificații în registrul literaturii. Pe-un picior de plai (1957), Cât în șapte zile (1960), Cu o torță alergând în fața nopții (1972) ating nivelul „artistic” al scrisului, vădind o deschidere eseistică, probată și în jurnalele de călătorie, ocazionate de plecările în străinătate: Foamea de spațiu (1969), Jurnal în China
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
caracteristic, iar naratorul momentul semnificativ, în stare să creeze o atmosferă sau să dea viață unui tip. AL. PIRU SCRIERI: Gloaba, București, 1955; Tripleta de aur, București, 1956; Balonul e rotund, București, 1956; Unsprezece, București, 1956; Pe-un picior de plai, București, 1957; Groapa, București, 1957; ed. București, 1982; Oaie și ai săi, București, 1958; Patru condamnați la moarte, București, 1959; Să nu-ți faci prăvălie cu scară, București, 1959; Șoseaua Nordului, București, 1959; ed. I-II, București, 1965-1967; Cât în
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
În versuri sau În proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. La primăria unei comune din această parte a țării, sosise
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Alexandru Macedon) Sosius Quietus conducătorul lor. Popoarele nu merg, cu toate reprezentările lui Decebal. Pacorus II regele parților. Longin, caracter nobil -................. . D[ecebal] cere pentru el țara până-n Dunăre și cheltuielile războiului. Longin se-nvenină. Cearcă să omoare pe Traian. Plai cu plai se pierde. Se-nvenină cei mari. Decebal s-omoară. {EminescuOpVIII 57} 11 2306 DECEBAL plan ACT I DECEBAL (vesel) 12 2286 Decebal - actul din urmă - a albit așa de tare încît seamănă cu predecesorul său. După ce și-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Sosius Quietus conducătorul lor. Popoarele nu merg, cu toate reprezentările lui Decebal. Pacorus II regele parților. Longin, caracter nobil -................. . D[ecebal] cere pentru el țara până-n Dunăre și cheltuielile războiului. Longin se-nvenină. Cearcă să omoare pe Traian. Plai cu plai se pierde. Se-nvenină cei mari. Decebal s-omoară. {EminescuOpVIII 57} 11 2306 DECEBAL plan ACT I DECEBAL (vesel) 12 2286 Decebal - actul din urmă - a albit așa de tare încît seamănă cu predecesorul său. După ce și-a aruncat coroana
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că dup-astă lume reânviere nu-i? Oricât de grea să fie, oricine va s-o poarte: Vă-ntreb încă-o dată: Ce-o să alegeți? - Moarte! ["DAR VREȚI SĂ-L RĂSTURNAȚI? "] 2277 Dar vreți să-l răsturnați? Iată ulița, iată plaiurile, ridicați-le în picioare și răsturnați-l! Dar va curge sînge? [î]mi răspundeți. Ei, dar curgă! Parcă sânge nu e destul în lume și nu s-a vărsat pentru cauze mai rele? Caracter nu e destul în lume, adevăr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Auzi un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă o mulțime de turme ce pășteau pe plaiurile munților, le coborî la șes și le trimise împreună c-un număr de romei prizonieri, ca parte de pradă cuvenită aliatului său Ioan, stăpânitorul regiunii Zagora, înlăuntrul lanțului de munți al Balcanilor, cu care încheiase încă de mai-înainte o alianță
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
depus pe biroul Camerei. Un proiect voluminos, plin de cârciocuri, menit a face din justiție unealta de ocară a partidului roșu, o sclavă a patimelor momentane, o îngăduitoare a apetiturilor, o creațiune a stării timporare de corupție. Împărțirea țării în plaiuri și ocoale? Un alt proiect de lege șterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei. Dar multe din aceste au istoria lor proprie; unele ascund începuturile legendare ale statului român, unele sunt leagănul vechilor și nouălor noastre oștiri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face din justiție unealta de ocară a partidului roșu, o sclavă a patimelor momentane, o îngăduitoare a apetiturilor, o creațiune a stării timporare de corupție. Împărțirea țării în plaiuri și ocoale? Un alt proiect de lege șterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei. Dar multe din aceste au istoria lor proprie; unele ascund începuturile legendare ale statului român, unele sunt leagănul vechilor și nouălor noastre oștiri teritoriale și a eroilor? Ce 'nsenmează toate acestea în ochii unor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
începutul sutei acesteia, la 1821 bunăoară, mișcarea ar fi avut poate un caracter mai pronunțat. Domnul Tudor n-a început-o pe a lui decât cu 25 de inși; pe drumul la Pitești s-au făcut 36, la Padiște, în plaiul Cloșani, 150 și de atunci încolo au prins a se înglota lume sub steagurile lui. De aceea, față cu acest zgomot au cam sfeclit-o pseudoromînii de la foaia guvernamentală, am putea zice că au simțit fiorii funiei trecîndu-le prin șira
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor moștenească prințesei Frusina Șuțu, adică: Întâi au cumpărat printr' ascuns părțile celor mai săraci, apoi, văzând că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alor voștri s-a sculat; căci cine dacă nu voi reprezentă astăzi în această țară elementul împilator, elementul care se îmbogățește din politică, din sudoarea tuturor fără muncă și fără merit? Dar pre vremea aceea oamenii ca acel vătaf de plai și ca acel vameș erau înfrînați și dojeniți de adevărații boieri ai țărei. Știrbey, Crețuleștii, Grădiștenii, Fălcoienii, Raleții cu mitropolitul și arhierei în cap, înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe specificul relațiilor dintre indivizi nu trebuie să pierdem din vedere faptul că atât modul de așezare a caselor, cât și maniera în care ele sunt construite reprezintă maniere de exprimare a unei anumite năzuințe formative. Noi trăim inconștient pe plai, chiar dacă mulți ne-am strămutat de sute de ani în zone diferite spațial în planul sensibilității conștiente. Dar dincolo de aceste considerații trebuie să privim și prin ochii altora. Deși aparent atrăgător și viabil, un organism poate ascunde deficiențe structurale care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Modest Defence of Primordialism, în Mortimer, Eduard și Fine, Robert (eds.). People, Nation and the State, London, I. B. Tauris Publishers. Collier, Paul. 1998. Social Capital and Poverty. Social Capital Initiative Working Paper no. 4, World Bank. Conea, Ion. 1984. Plaiuri carpatice. București: Editura Sport-Turism. Connel, R., W. și Wood, Julian. 2002. Globalization and Scientific Labour: Patterns in a life-history Study of Intellectual Workers in the Periphery, în Journal of Sociology, vol 38, 2, pp. 167-190. Cuche, Denys. 2003. Noțiunea de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
desigur, cu atît mai laudativ cu cît defunctul a avut mai multe păcate! Probabil că vorbitorii simt nevoia să se mîngîie anticipat pentru o condiție pe care nu o vor putea evita nici ei, În viitor. Ce păcat că dulcile plaiuri mioritice ale românilor sunt scăldate nu numai În cîntece de dor, ci și În tot atîtea naivități existențiale!... („SÎnt unii oameni care, cînd intră În Țara Românească, sărută bariera, fiindcă vin cu fracuri fără coadă, cizme fără tălpi, pălării fără
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie Într-un „Argument” În care sînt precizate premisele teoretice ale studiului, motivele pentru care o astfel de cercetare se impune, precum și structura cărții. A doua secțiune, intitulată „Pe-un picior de plai...”, punctează coordonatele geografice și istorice ale celor două sate: Nucșoara este un sat de munte, destul de izolat din cauza terenului accidentat, cu un trecut bogat În evenimente, În schimb Scorniceștiul este - așa cum spun și autori - „o ficțiune”, fiind creat ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
limitrofe: Negreni, Mărgineni, Mogoșești și Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică pe care ne-am obișnuit să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai degrabă rezultatul ironiei decît al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse Între trei și șase, În care sînt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante În procesul de aservire de către puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ion Aiudeanu, Ion Amânăreanu ș.a. Debutează timpuriu, ca licean, în publicația „Zorile” din Aiud, cu o însemnare despre viața de cenaclu. Prima carte de versuri este Asfințit de vise, publicată în 1971. M. este un poet local care își cântă plaiurile natale, invocă icoanele lui Horea și Avram Iancu, evocă duios mediul familial și meditează asupra condiției poetului. Filonul popular ardelenesc se face simțit în tematică și în tonalitatea echilibrată a versului. Suverană este iubirea de țară, expurgată când și când
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
Sângerări ardelene (1944), poezia să capătă mai multă individualitate. Ultima dintre acestea exprimă de la un capăt la altul jalea Transilvaniei de Nord, înrobita în urmă Dictatului de la Viena. Este mărturisirea unui pribeag, plângere a dorului de casă, poetul evocând fie plaiul transilvan aflat sub „stea fatală”, fie conturând portrete emblematice precum mama, dăscălita, clopotarul, morarul, cioplitorul de cruci, crâsnicul. În succesiunea lui Octavian Goga, St. O. Iosif și Aron Cotruș, I. scrie mai cu seamă o poezie a afirmării valorilor transilvane
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
va fi reporter de fapt divers la „Adevărul” și „Dimineața”, iar în 1936-1939 se află la Deva, ca redactor și ulterior director al revistei „Eu și Europa”. Până la urmă se stabilește la București, unde în 1943 devine redactor la revista „Plaiuri năsăudene”, apoi director la „Transilvania noastră”. Schimbările de după 1944 îi sunt inițial defavorabile, el fiind nevoit să muncească o vreme în mină. La periodicele la care a lucrat, ca și la „Hyperion”, „Curierul liber”, „Viața literară”, „Brașovul literar”, „Revista Fundațiilor
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
pronunța acest cuvânt, Basarabia, vă rog să nu mai cugetați la un popor abstract și la o țară abstractă. Nu! Să închideți ochii și să vă închipuiți așa simplu - un frumos pământ deluros, întins spre soarele de dimineață ridicat deasupra plaiului uriaș rutean, chipuri de frați peste câmpuri nesfârșite, sunetele graiului dulce moldovean și să țineți minte că această țară e românească și acești oameni nu sunt decât români... De te voi uita, o, Ierusalime...“38. Într-o amplă intervenție, se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asupra sentimentului de frică, În vacanțe, unde scena dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]