28,208 matches
-
a versiunii anterioare. Cercetătorul demonstrează pe text, cu izvoare variate bine puse în lumină, că versiunea Bibliei de la Blaj este independentă de cea din 1688 de la București, și chiar mai precisă decât aceasta. Facsimilele câtorva pagini ale cărților vechi sunt plasate la finalul cărții, pentru evidențierea suplimentară a celor deja expuse și, mai ales, pentru deliciul vizual - de neocolit, totuși - al cititorului. Altfel spus, volumul Între filologie și bibliofilie este în mod esențial o lucrare științifică. Cu un discurs argumentat, cu
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
încheie cartea despre bărbați a Ruxandrei Cesereanu, scrisă ca o alternativă la Tricephalos, cartea despre femeie și androgin" (p. 261). Dacă Tricephalos a fost numit de autoare roman, iar această carte este o continuare a acelei cărți, logic este să plasăm și această carte în teritoriul acestei specii a genului epic. Chiar dacă toată construcția este cam dezarticulată pentru ceea ce îndeobște numim roman, iar textele componente pot intra, fără probleme în categoriile proză scurtă, eseu (uneori) și chiar (puțin forțat) poeme în
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
N. I. decât în perspectivă creștină); pe primii, îi califică de raționaliști; pe ceilalți, care recunosc totuși vieții religioase un caracter autonom și "extrarațional", îi va judeca până la urmă ca expresie a faptului că se "sprijină" tot pe rațiune. Ortodoxia este plasată în opoziție cu cei doi: ea a "codificat" religia în dogme care nu au nimic comun cu viața rațională și care scapă oricărui "control" logic și cauzal (putem fi deci îndemnați să credem că orice non-sens poate căpăta valoare de
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
roman, Mihai Zamfir reține ca o performanță tocmai acest "limbaj de o mare duritate intimă, vâscos și greu", constituind o amprentă stilistică specifică: Această dubioasă pastă lingvistică va fi stilizată de prozator într-un mod cu totul personal". Mihai Zamfir plasează originalitatea lui Radu Aldulescu în "exprimarea de factură céliniană, adică tentativa de a conjuga sordidul cel mai sordid cu diafanul" (p. 7) și găsește ca singurele oaze de precursorat în prozele lui H. Bonciu și Ion Călugăru, îndeosebi romanul Copilăria
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
protezării cu plasă, montată extraperitoneal, rezultă următoarele: 2 (0,47%) decese postoperator, datorate unor complicații cardiace, respiratorii și renale pe fondul afecțiunilor preexistente, decompensate; 0 hematoame și seroame, datorită utilizării drenajului aspirativ, vidat, cu cel puțin două tuburi de dren, plasate la cei doi poli ai plăgii plus utilizarea centurii elastice abdominale încă din prima zi postoperator; patru cazuri (0,94%) care au dezvoltat necroze tegumentare parcelare la nivelul suturii și care au fost rezolvate conservator prin îndepărtarea țesutului necrozat și
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
Pandy negativă, glucoza LCR 60 mg/dl, proteine LCR 11 mg/dl, acidul lactic LCR 14,2 mg/dl, proteina C reactivă LCR 0,5 mg/dl. Radiografi a pulmonară și ecocardiografi a efectuate au fost normale. Electroencefalograma cu electrozii plasați în acord cu sistemul internațional de plasare a 10-20 electrozi, efectuată în a doua zi de la internare, a arătat traseu hipovoltat, simetric, cu apariția de unde θ sugestive pentru reacție encefalitică. Imagistica prin rezonanță magnetică nativă (pe segmentul cranian, efectuată la
Revista Medicală Română by Luminiţa Marin () [Corola-journal/Journalistic/92284_a_92779]
-
se făcu nevăzut după colț. Umbra lui alungită se mai zări câteva secunde, apoi Își retrase capul și dispăru și ea. — Secretul lui Sascha În siguranță la mine. În comparație cu Else, până și mormântul e vorbăreț. Cu stoicism, colega mea Își plasă mâinile pe roțile de cauciuc. — Mulțumesc, apreciez. Ale mele erau deja pe mânerul de lemn al Torpedo-ului negru. Ne vedem mâine. La timp, de data asta, răspunse ea deplasându-se spre canalul de scurgere. Fără provocat soarta. Dar duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
intereseze de sursele lor de venit. Mulțumită de cifra spusă de Dora, doctorul a sfătuit-o să mai doarmă o noapte Înainte să ia o decizie. Dacă după aceea renunță la avort, el va avea grijă ca bebelușul să fie plasat Într-un cămin „plin de iubire și lipsit de griji“. În afara celor șase luni de sarcină pe care le mai aveam, n-ar mai fi fost nici o problemă. Mi-a spus că pot să dau o mână de ajutor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la fel? Rotocolul de fum scos de Dora se destrămă În aer ca o aură rătăcitoare, și tocmai mă pregăteam să-i răspund când adăugă pe un ton scăzut: — Nu, n-am regretat niciodată. Doctorul Îmi promisese că Îl va plasa la o familie bună. Numai el și părinții lui vor ști că e adoptat. Asta Îmi convenea de minune. Mi-a fost mult mai ușor să o iau de la capăt. Dora se hotărâse să nu se Întoarce acasă - oriunde ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și s-a legănat Înainte și-napoi. Mișcarea producea aceeași fricțiune ca șaua bicicletei, pe vremuri. Din păcate, Înainte de a atinge acel denouement mult dorit, mama lui Bauer a intrat În cameră și el și-a pierdut echilibrul. Karp Își plasă mâna pe roată. Un caz instructiv de fetișism. În ceea ce privește organismul uman, nici o cale nu-i prea sinuoasă, nici un drum, prea lung. Orice pentru l’objet désiré. Dând din cap spre cuplul de tineri, care contempla invenția lui Bauer, se Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu ideea, poate pentru că făcuse medicina - și nu era vegetarian, sugeră sec Karp. Datorită aceste capturi valoroase, Manetti a fost promovată inspector și mutată la Direcția de Investigații Criminaliste din oraș. Colegul sceptic a fost și el promovat, fiind Însă plasat la o altă direcție. Doctorul Froehlich, care a Întocmit raportul medicului legist, a notat că acest coleg al lui Manetti ar avea de câștigat dacă ar cunoaște adevărata natură umană. Karp mă privi Îndeaproape, de parcă ar fi zis prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
schimb, Anton căpătase acces În unele locuri și la anumite echipamente. Dar acum nu mai era În stare să ceară nici un ajutor. Ceea ce era cât se poate de iritant, având În vedere că-i rămăsese de filmat doar ultima scenă. Plasată Într-un adăpost pentru convalescenți din război, aceasta avea s-o prezinte și pe Molly care avea rolul unei asistente aventuroase. Pentru a menține un buget scăzut pentru filmul său clandestin, Anton s-a oferit să joace rolul doctorului voluntar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
râdea Îmbietor, vântul ciufulindu-i părul. Cu o eșarfă Înfășurată În jurul umerilor, Gielke se mulțumise să afișeze un zâmbet pudic, dar luminos. Și pentru că poza era mărită, vedeam cum Froehlich Îl ținea pe partenerul său de sub braț, În timp ce Gielke Își plasase mâna liberă pe umărul băiatului din fața celor doi. I-am mărturisit lui Dora că, data trecută când am cercetat poza, acest detaliu Îmi scăpase. Fotografia a fost făcută fără blitz, detaliile erau greu de deslușit. — Sunt sigur că mâna care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
al lui Koch, sperând că astfel voi Înveseli atmosfera. Dar Dora Își ridică doar mâna și Începu s-o ia calm de-a lungul unei crăpături care Își croise drum printre pietrele de pavaj. — Măcar așa văd unde pun piciorul. Plasând un picior În fața celuilalt, ca și când ar fi făcut echilibristică pe o sfoară Întinsă, se deplasa cu grijă, dar eficient. Apucându-mă din nou de picior, mi-am frecat genunchiul. — Încearcă și tu, spuse Dora, schițând un gest cu mâna, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
corpul. Nu numai că mă Înțelasem cu privință la vizitatorul ei, dar nu observasem nici faptul că avea nevoie de ajutor. Câteva minute mai târziu, când credeam că-mi aduce o surpriză În dormitor, era prea târziu. Cel care a plasat trupul neînsuflețit pe pat cercetase camera cu gesturi grăbite și repezite - mai Întâi noptiera, apoi dulapul și la final scaunul Încărcat cu hainele mele. Am crezut că era Dora, căutându-și țigările. Dar putea fi chiar Anton, Încercând să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rămân relaxat și imperturbabil, în culmea fericirii, și aștept de unul singur o minge înaltă (o minge fantastic de înaltă, îmi răsună în urechi cuvintele lui Red Barber, care comentează meciul la radio - lansată în direcția lui Portnoy; Alex se plasează sub ea, sub ea), aștept să-mi cadă mingea în mănușa ținută în sus și - da, iat-o, buf, a treia minge recuperată pe bătaia adversarului (și Alex o prinde, ducând la eliminarea din joc a celui de-al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în Noua Anglie) se învârte prin hol și examinează suvenirurile din Vermon expuse la vânzare. — Arnold, mă strigă ea. Întorc capul. — Neapărat trebuie să luăm la întoarcere niște sirop de arțar pentru mama-soacră. Știi ce mult îi place. Și îi plasează recepționerului suspicios zâmbetul ei de reclamă la desuuri, plin de seducție, misterios, de zici că-i luat din paginile lui Sunday Times. Ah, ce noapte a urmat! Nu că Maimuța s-ar fi zvârcolit și și-ar fi scuturat părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tocul pistolului. Zăpada adâncă Înăbușea zgomotul de pași și Josef nu se putea baza să-l audă când se apropia, dar tic-tacul ceasului Îl făcea să nu uite pericolul. Așteptă la capul scării, ghemuit, conștient În mod neplăcut că se plasase pe un fond alb, până când polițistul veni și se Îndepărtă din nou. Apoi Începu să urce. Trebuia doar să treacă de un etaj neocupat, dar când ajunse la fereastra de sus, asupra lui se aținti un fascicul de lanternă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dar n-am avut timp. Îți dau câteva elemente. Domnul Quin Savory, autorul romanului Hora mare și veselă, se află În drum spre Orientul Îndepărtat, În căutare de material pentru noul său roman, Călătorind În străinătate. Deși acțiunea va fi plasată În Orient, marele romancier nu va părăsi de tot Londra pe care o iubește atât de mult, pentru că va privi aceste tărâmuri Îndepărtate prin ochii unui mic tutungiu londonez. Domnul Savory, o figură zveltă și bronzată, l-a Întâmpinat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Warren Își făcu apariția, trecând printre ei. Fața Îi era roșie, inflamată și triumfătoare. O Înhăță pe Coral de braț: — Ce se Întâmplă? Nu, nu-mi spune acum! Ți-e rău. Te scot eu imediat din tărășenia asta. Soldații se plasaseră Între ea și mașină, iar ofițerul ieși din depozit și li se alătură. Domnișoara Warren spuse repede și cu voce scăzută: — Promite orice. Nu contează ce spui. Puse o mână mare și pătrățoasă pe mâneca ofițerului și Începu să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Sunt tutorele ei, spuse domnul Stein. Oare n-ar trebui să vorbesc cu el? — E Înstărit. — Da, dar e scriitor, spuse domnul Stein. Asta nu-mi place. Scriitorii sunt imprevizibili. Mi-ar plăcea s-o văd căsătorită cu cineva bine plasat În afaceri. — Cred că i-a fost prezentată de femeia aceea cu care trăiește la Köln. Oh, da! spuse domnul Stein simțindu-se inconfortabil. Și-a câștigat singură pâinea În fiecare zi de după moartea sărmanilor ei părinți. Eu nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Întrebat, nelămurită. În mod evident, a alergat după ambii soți și s-a mulțumit cu cel mai ușor de prins. Încetează! reușii să râd. Bine, și articolul ăla de la „Pagina 6“? — Nimic nu-i place mai mult Sophiei decât să plaseze o poveste despre ea Însăși Într-un articol de bârfe. Ascultă-mă pe mine, toate zvonurile care circulă pe seama Sophiei sunt lansate chiar de ea. Ea zice că toți tipii sunt morți după ea, mai ales cei Însurați. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și zice: — Mami, tati, știți vreun restaurant de mari pretenții în Reno? Și Helen ridică din umeri și-mi aruncă o privire. Zice: — Desert Sky Supper Club din Tahoe e foarte ca lumea. Stridie zice la telefon: — Aș dori să plasez un anunț pe trei coloane. Zice, uitându-se pe fereastră: Aș vrea să fie de trei coloane pe cinșpe centimetri, iar titlul să sune așa: „În atenția celor care frecventează Desert Sky Supper Club“. Iar în text să scrie: „Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
7, 8... și lui Stridie nu-i tace gura o clipă. Alergici la liniște... Obsedați de vorbărie... Zâmbind cu jumătate de gură, Stridie zice: — Fiecare generație ar vrea să fie cea din urmă. Zice în telefon: Mda, aș vrea să plasez un anunț de mică publicitate. Mda, aștept, zice. Mona își pune din nou perna pe față. Vițele și șerpii roșii se-ncolăcesc de-a lungul fiecărui deget. Anizanta, zice Stridie. Muștarul. Iedera japoneză. Crapul. Sturzul. Carne semănată. Uitându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu ciudă la vremea petrecută în "tabăra de instruire a uteciștilor", la care a fost invitat ca tînăr scriitor. Dacă-i să-și amintească ceva frumos, își începe întotdeauna amintirile cu Margareta, femeia de serviciu de la liceu, pe care o plasează imediat undeva într-un colț curat al sufletului, așa cum țăranul cu respect pentru cele sfinte, pune întotdeauna icoana de valoare în camera de curat, în colțul dinspre Răsărit. Cînd directorul liceului îi trimitea obligatoriu acasă pe cei de la internat, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]