2,821 matches
-
foiletonist”, el detaliază însușirile pe care trebuie să le dovedească cel ce se încumetă să îmbrățișeze îndeletnicirea respectivă: plăcerea de a povesti și de a emite opinii, capacitatea de dialog cu cultura universală și, mai ales, vioiciunea temperamentală (adică o pledoarie pro domo). În raza sa de interes au intrat mulți scriitori contemporani: Gh. Bogdan-Duică, O. Goga, Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, Alice Călugăru, Caton Theodorian, Ion Dragoslav, Corneliu Moldovanu, Al. T. Stamatiad ș.a. O atenție specială a continuat să arate scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Nobunaga nu-l așteptau decât să se Împiedice. Ar fi fost o nebunie să aștepte prea mult timp cu mâinile-n sân În nordul provinciei Omi, după ce Îi Învinsese pe cei din Echizen dintr-o singură lovitură. Ascultând raționamentele și pledoariile de acest gen din partea generalilor lui, nici chiar Nobunaga nu putuse vorbi În favoarea surorii sale. Atunci, Însă, Hideyoshi ceruse permisiunea de a fi, o zi doar, solul lui Nobunaga. Și cu toate că lansase un semnal de vești bune când Încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
note de călătorie (Câteva zile în Florența, Veneția de Ion Totu, Dintr-o călătorie în India de Mihail Dinu) și dezbateri pe probleme literare la zi, cu intervenții de Sergiu Dan (Scriitorii și politica), N. D. Cocea (Erotismul în literatură - pledoarie pro domo, în care se apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
critic, rețetarul pozitivist retrăgându-se spre nivelurile referențiale. Convins că nici un alt prozator antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate structuralista. Polisemia latentă și structura romanesca a scrierilor istoricului latin prevestesc parcă literatura secolului al XX-lea, dovedind perenitatea înnoirilor autentice, într-un cuvânt, a modernității. Sub aceeași incidența metodologica se înscrie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni, 154-156; Țirioi, Premise, 35-37, 71-72, 82-83; Eugen Dorcescu, Petru Sfetca, O, 1978, 35; Lucian Alexiu, „Cumpăna vieții”, O, 1979, 38; Manu, Eseu, 140-141; Șerban Foarță, Pledoarie pentru un „absent”, O, 1980, 15; Valentin Tașcu, Modificarea formei, ST, 1980, 4; Lit. rom. cont., I, 508-509; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 134-141; Ungureanu, Imediata, I, 61, 99-101; Nicolae Băciuț, „Agora”, SLAST, 1986, 10; Nicoale Scurtu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
opere, din opoca de la 1850 nici umanitarismul sub forma „socialistă" nici „Naționalismul” provocat de semănătoriști. După Ovid Densusianu „arta nu are rolul să se facă armă de campanie, să apere anumite cauze, anumite idei" ea, nu trebuie utilizata nici pentru pledoarie, nici pentru rechizitorii fiind sortită să stea deasupra agitațiunilor trecătoare, deasupra frământărilor unora și altora. În această privință concepția lui este greșită deoarece arta nu ține seama de realitate, de timpul în care se produce, nu poate să existe. La
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
remediu eficace chiar dacă eficacitatea n-ar fi totală , chiar dacă ea ar implica inconveniente din mai multe puncte de privire contra așa-zisului pericol rus. Dacă ar avea un pic de simț 64 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p.711. 65 Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcu Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p.579 . 66 George G. Potra, op.cit., p.8. 46 43 politic acei care agită spectrul pericolului rus ar trebui să fie primii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura Academiei Române, 1992. 6. Idem, Basarabia pământ românesc, (ediție îngrijită de Ion Grecescuă, București, Editura Rum-Irina, 1992. 7. Idem, Politica externă a României (l937Ă, (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994. 8. Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcuă, București, Editura Enciclopedică, 1996. 9. Pro și Contra Titulescu, (coord. George G. Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 91 81 Memorialistică : 1. Argetoianu Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
pentru Acton, pentru opera și avertismentele sale, în anii ’70 și ’80 s-a reafirmat tragicul hybris al omului modern. De câte ori vor mai trebui să plătească oamenii nevinovați pentru aroganța și eșecul intelectualilor lor? Luați aceste cuvinte ca pe o pledoarie pentru reconsiderarea încercării greșite și ratate a secolului al XIX-lea de a face din istorie o „știință”. Iată, așadar, câteva dintre sfaturile și directivele lui Acton: 1) CARACTERUL PRACTIC AL TRECUTULUI: „Cunoașterea trecutului, înregistrarea adevărurilor relevate de experiență, este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Maiorescu, care au avut în vedere “întemeierea unui învățământ real”, laic și “înființarea unei școli politehnice”, ultimul argument foarte drag regimului comunist, care, ne aducem aminte, forma în facultăți un excedent de ingineri. Autorul este conștient că face o pledoarie („S-ar putea ca din pricina acestei proceduri să fi alunecat uneori spre un ton apologetic”), însă, subtil, consideră în ultima propoziție că situația lui Maiorescu „trebuie supusă unei discuții temeinice, conștiincios documentate, de pe poziții marxist-leniniste”. Ileana Vrancea îi reproșează lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îndeosebi faptele dureroase” din „trecutul îndepărtat” și dintr-o „epocă mai recentă” care „au făcut ca Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română să nu aibă un punct de vedere comun”. Cuvântarea cardinalului Willebrands rostită la aniversarea Patriarhiei Române era o pledoarie pentru unitate, care însă nu ascundea „divergențele” și „dificultățile” “încă existente”: „Avem aceeași predică apostolică la originea Bisericilor noastre. Bisericile noastre propovăduiesc aceeași unică Evanghelie și săvârșesc același Botez. Ele oficiază aceeași Sfântă Euharistie, unicul sacrificiu al lui Hristos, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu într-o pagină finală, care-și caută pretextul într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri în note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn îmbucurător că un număr de tineri intră în breaslă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care se desfășura în condiții primejdioase. Redacția se angajează să dezbată un larg evantai de probleme, începând cu analiza stăpânirii țariste, continuând cu înfățișarea sufletului basarabean și a aspirațiilor sale. Sunt privilegiate studiile geografice și etnografice, se urmărește promovarea românismului. Pledoaria pentru statul național unitar era o constantă, iar consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni și realizarea unei politici de bună înțelegere cu alte naționalități de pe pământul Basarabiei sunt un țel. Se prezintă instituțiile noi, se dezbat probleme economice și obștești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
de evoluție. Cunoașterea și dezvoltarea sunt șansele care ni se deschid acum și nu trebuie să pierdem această șansă pentru a nu constata efectele negative ale ei. Lucrarea, în contextul unui interes scăzut pentru știință și rigorile ei, constituie o pledoarie pentru ceea ce trebuie realizat mai repede și mai bine ca până acum. Miracolul dezvoltării și reducerea decalajelor față de țările europene dezvoltate devine posibil astfel și la noi, doar prin pricepere și aplicare, prin ordonarea priorităților și respectarea ei. Foarte curând
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
cărei menire era, ca și la vechii sămănătoriști, apărarea valorilor etice și morale puse sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru asanarea morală a satului, alterat printr-o dură îndoctrinare. Bazate pe o actualitate dramatică, romanele supraviețuiesc prin substratul lor documentar gazetăresc, mai puțin prin substanța artistică. C. a mai tipărit volumele de publicistică Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
de-a dreptul trase de păr, iar personajele, împărțite net în bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic, cu formulări prețioase, de o pompă rizibilă, se canalizează în tirade care, când nu sunt indignate rechizitorii, năzuiesc să fie pledoarii samaritene. Crima socială, scrisă în versuri împreună cu Carol Scrob, Puterea calomniei (1905), Urmările, Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
trădări, crime, intră în scenă pigmei canibali, „idoli”, „fantome” ș.a.m.d. E exploatat tot arsenalul literaturii de acțiune și mistere, în care autorul demonstrează imaginație și talent. „Basmul” se sfârșește exemplificator, cu o lecție de morală și cu o pledoarie ecologistă. Va exista încă o tentativă în proză, când, depășind SF-ul, S. abordează (alături de Andy Alexandru) policier-ul, parodiindu-l: în Pisica din Baskerville (1957) se demontează clișee din literatura lui Arthur Conan Doyle, tratându-se cu umor o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
lui Loth, Tel Aviv, 1990; Reversul unui zbor, Tel Aviv, 1993; Mă numesc Alzheimer, București, 1995; Abel, București, 2001. Repere bibliografice: A. B. Yofe, Copilăria pierdută, „Hamiș-mar”, (Ierusalim), 1981, 7 iunie; Barbu Cioculescu, „Aproapele meu”, RL, 1980, 30; Adriana Kisseleff, Pledoarie pentru „aproapele meu”, SPM, 1980, 1 august; Felicia Antip, Însemnări din Londra, TBR, 1981, 15 aprilie; Elena-Esther Tacciu, Memoria necruțătoare, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1990, 3 octombrie; Armand Gufrin, „Femeia lui Loth”, „Adevărul” (Tel Aviv), 1990, 2 noiembrie; I. Suhor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
și literatura Maramureșului”. Colectivul redacțional este alcătuit din Achim Vancea, redactor responsabil, Vasile Muște, I. Ardeleanu, Marin Slujeru, Alexandru Dohi (Suedia) și Viorel Igna. Drept Argument, revista reproduce, după „Contemporanul” din 4 martie 1977, articolul Puterea scriitorului de Alexandru Ivasiuc, pledoarie pentru curaj, autenticitate, vizionarism, libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate versuri de Nichita Stănescu, Ion Iuga, Cristian Popescu, Gheorghe Chivu, Vasile Muște, Marin Slujeru, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja, Alexandru Dohi, V. R. Ghenceanu; proza semnează Valeriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
Popescu, Constantin Berbec, Elena Răduță de Ușlar, Elena Grigoraș, Corneliu Coposu (cu traduceri în versuri din Kipling și articole polemice). Pe lângă poemele lui D. Ichim, pot fi semnalate și polemicile contra lui Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Paul Goma, precum și pledoaria pentru impunerea Mesei tăcerii de Constantin Brâncuși, sub denumirea ei originară, Masa apostolilor sau Cina cea de taină. Alți colaboratori: George Beza, Ion Crișan, Ion Popa, Dumitru Stancu, Nicolae Baciu, Nicolas Nagy-Talavera, Alexandru Micle, Anton Crihan, N. Carandino, Alexandru Ghika
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
savant și comun, dintre local și exotic, dintre actual și ancestral, dintre cult și folcloric); se fac încercări de „hegemonizare” spirituală prin vehicularea masivă a unor conduite, valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai ales componente cognitive, dar și deprinderi sau atitudini oarecum tipizate, standardizate, așteptate, intrate în uz și recunoscute ca atare. Se știe că actul didactic este un demers finalist, orientat dintru început pentru atingerea unor obiective. El apare ca o pledoarie pentru valori, ca un act permanent de explicitare, însă ce are în subsidiar și achizițiile persoanei, registrele ei operative care au o formă implicită de manifestare. Educația constituie un proces de explicitare pe baza maximizării fondului ei implicit de structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
concretizate la toate disciplinele școlare, în ponderi și progresii optime, astfel încât să se facă loc și altor strategii și metode de predare-învățare-evaluare. Complementarea acestor modalități cu cele clasice constituie un principiu pedagogic demn de a fi luat în seamă. Făcând pledoarie pentru portofoliul digital, nu înseamnă că depreciem sau neglijăm formulele tradiționale de formare sau evaluare. Alături de acestea, se ivesc și se vor impune și altele noi. Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]