63,417 matches
-
să se convingă că se afla pe un teren fals, și își zădărnicise timpul căutând adevărul. Într-una din zile, pe când el rătăcea, după obicei, pe malul mării, cufundat profund în cugetările sale, apare înaintea lui un bătrân cu chipul plin de blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care îl construise tânărul filosof Iustin și îndreptă mintea lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pe prietenul meu spunând că toți suntem spălați pe creier sau pe cap, nu mai rețin bine ca să fiu sincer. La vârsta mea, după 24 de ore fără somn, sunt sigur că În acele ore ale dimineții mă aflam În plin catabolism.
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
noile Învățături. Paul a izbândit În schimb mai mult Între păgâni și În afara pământurilor lui Israel; Paul, un evreu care respecta cu strictețe legea, care fusese, așa după cum Însuși declară, un cumplit prigonitor al acestora, de acum devenise un răspânditor plin de zel al noilor Învățături: „ați auzit despre purtarea mea de altădată Întru iudaism, că prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu și o pustiam” (Gal 1,13). Paul a mai Întreprins Încă o Însemnată călătorie la Ierusalim după vreo paisprezece
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
nevoia să-și pună propria Învățătură față În față cu a celoralți, pentru că erau unele diferențe radicale, fiecare vădind Însă respect față de ceea ce Învăța celălalt și, În fapt, dându-și mâna, În semn de bună Înțelegere. Acum se află În plin avânt Închegarea tradiției orale, pentru că nu avem nicio dovadă că și-ar fi pus laolaltă ideile În scris. În același timp, aveau a se confrunta cu o mulțime de noi probleme și noi dificultăți și aveau de căutat soluții pentru
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ar fi pus laolaltă ideile În scris. În același timp, aveau a se confrunta cu o mulțime de noi probleme și noi dificultăți și aveau de căutat soluții pentru noile situații. Faptele Apostolilor (15,1-29) oglindesc această stare de nesiguranță plină de greutăți; În fapt, „Paul și Barnaba se Împotriveau cu hotărâre și grăiau cu Însuflețire Împotriva acelora” care propovăduiau necesitatea respectării prevederilor mozaice. Cu toate acestea, exista un singur izvor inițial, același pentru multele persoane care aveau acum perspective deosebite
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
chiese-madri della cattolicità antica, Assisi 1987. footnote> Rolul acesta aparținuse În primele decenii ale expansiunii creștine comunității-mamă din Ierusalim<footnote H. Hauser, L’ Église à l’âge apostolique, Paris 1996, 66. footnote>. Declinul acesteia a fost determinat Însă de poziția plină de rigiditate În apărarea tradiției iudaice - implicând drept consecință redimensionarea poziției lui Petru, Învinovățit de prea multă deschidere față de lumea păgână și de laxitate În raport cu tradiția legalistă iudaică - dar și de evenimentele istorice legate de războiul iudaic. Dispariția „stâlpilor” și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție plină de autoritate a comunității romane cu prilejul disensiunilor izbucnite la Corint<footnote La Corint se mai citea Încă public către 170 (Eusebiu, Storia ecc. 4,23,11). footnote>; aceasta se situează În climatul solidarității pentru a oferi sprijin unei biserici
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
literară, Boema și Paradigmă. Cartea sa e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din Bosnia în plin conflict de familie. Tematica să are afinități faulkneriene, insă Haske optează pentru stilul minimalist, punctat din loc în loc de ecouri emersoniene. În Bosnia, naratorul își amint- este, printre explozii, cum în Michigan, „în zilele cu soare, o briză ușoară se făcea
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
ultimul rând, Aiecartui a primit în paginile lui și câteva poeme în original. Robin Andreasen se evidențiază prin suflul mitic ce se așterne printre versurile cu tendința narativa, pe când Kevin Prufer transforma realitățile banale ale societății americane în spații emoționale, pline de sensibilitate.
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut totul, sau măcar începutul. Totul, adică minunea, căci orice gând bun și orice răsuflare caldă sunt minuni. În ochii obosiți de veșnicul ton neutru din jur mi-a sărit un ghemotoc plin de culoare. Mi-a sărit, la propriu, dintr-unul din copacii pe sub care mă plimbam. La fel de neașteptat sa petrecut totul în mine. Văzând micuța rază de soare, cu fulgere în ochi aurii și cu dogoarea trupului arcuit, n-am putut
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
le provoca în mod regulat, poznele drăgălașe pe care le făcea zilnic, toate acestea erau potrivite pentru un al doilea Michiduță. Desigur, cel mai mare păcat al lui a fost acela că, peste doar două săptămâni, a murit... În cada plină ochi, cu spumă parfumată. Să vă spun că-mi pare rău? Atât de rău? Michi e acum întro pădure aromată de brad...
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi. La G. Verdi, un exemplu edificator de preludiu este începutul operei Aida: Opera debutează cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu care înțelege natura, viața și oamenii. Creațiile lor capătă astfel amprenta stilului italian și o personalitate specifică. La ambii compozitori melodia este primordială, plină de emoție și de expresie, cantilena oferind soliștilor posibilitatea de a-și etala calitățile tehnice și expresive. Totuși, în timp ce Verdi urmărește planuri melodice ample, construcții de fraze cuprinzătoare, Puccini cultivă formele mici, mozaicul tematic, celula nedezvoltată, cu o putere sintetică
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
putere sintetică unică în istoria muzicii. Puccini nu adaugă în operele sale, scene străine de structura subiectului, el nu crează balete sau divertismente, expresia sa muzicală este întotdeauna concentrată și servește în totalitate esența subiectului. Dacă Verdi a parcurs etape pline de căutări, de la operă la dramă, Puccini a preluat direct această ultimă structură, care a servit în totalitate exprimării sale muzicale și artistice. Prin Verdi a triumfat teatrul muzical, compozitorul afirmându- se în momentul în care romantismul își manifestă puternic
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
găsesc, iar telefonul îmi era descărcat. Încărcătorul l-am uitat sau l-am pierdut. Tot ce știam e că nu-l mai aveam. Am încercat să mă așez mai comod în pat, însă stăteam ca pe spini. Camera era prea plină de amintirea unor sentimente care trebuie să rămână exact ceea ce suntamintiri. Nu puteam să-mi permit să alunec din nou în vremurile acelea în care mintea îmi plutea pe ape tulburi, stăpânite de sentimentul acela, cam înșelător - dragostea. De la început
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică, sau iluminarea se realizează prin rugăciune, apă și credință. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului. Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos al renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de sus, prin Botez
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cel prea îndurat și numai un prieten al oamenilor, de cel iubitor de oameni”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, PG XLIV, col. 89AB și 93BC. footnote>. Când omul este lipsit de patimi, de orice rău și plin de virtuți are în el pe Dumnezeu, este asemenea cu Dumnezeu. „Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtuți”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, PG XLVI, col. 372CB. footnote>. Dumnezeu Care ne-a dat puterea să devenim asemenea cu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să rămână posterității, conformitatea era de foarte multe ori discutabilă. Beethoven vitupera împotriva greșelilor flagrante și nenumărate ce-i „împodobeau” partiturile tipărite. Primele ediții din muzica lui Bach (Clavecinul bine temperat a apărut prima oară în 1802) erau de asemenea pline cu greșeli de note. Iar tentativa de a da, în sfârșit, o ediție corectă și completă a operei bachiene pentru pian (clavecin), dusă la îndeplinire de Carl Czerny, cu toată rigoarea cu care s-a străduit să propage textul bachian
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
consultarea comparativă a mai multor ediții de încredere și după analiza punctelor discutabile. Altfel, identitatea operei poate deveni neclară, prin diferențele ce apar de la o ediție (o execuție) la alta. Iar răspunderea interpretului față de gândul creatorului este cu atât mai plină de consecințe, cu cât numai execuția efemeră rămâne reală în conștiința publicului - mai ales dacă este înregistrată, deci repetabilă. Despre ornamente și nu numai Ornamentica reprezintă un teren plin de semne de întrebare. Nu este vorba numai de citirea simbolurilor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
alta. Iar răspunderea interpretului față de gândul creatorului este cu atât mai plină de consecințe, cu cât numai execuția efemeră rămâne reală în conștiința publicului - mai ales dacă este înregistrată, deci repetabilă. Despre ornamente și nu numai Ornamentica reprezintă un teren plin de semne de întrebare. Nu este vorba numai de citirea simbolurilor grafice, despre care s-au scris volume întregi. Nu le vom repeta, întrucât problema este extrem de vastă și a născut o întreagă bibliografie. Regulile constrângătoare sunt puține, au cunoscut
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
spre infinitate și spre Divinitate având profundă importanță spirituală de eliberare de sub pericolul întunericului<footnote J. Harvey în Musical Times (ianuarie 1990), 52; Andrew WilsonDickson, The Story of Christian Music, 239. footnote>. Curentul popular în muzica sacră Într-o lume plină de pericole, insatisfacții, nemulțumiri, creștinismul a devenit pentru mulți un adăpost și o apărare împotriva necunoscutului, un loc al siguranței și intimității, care poate fi constant revizuit și controlat. La începutul secolului al XX-lea au fost tipărite cărți de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după chipul lui Dumnezeu și împodobit cu toată virtutea, fiind în Rai, aproape de Dumnezeu, contempla pe Dumnezeu, mintea lui era plină de vederi cunoscătoare, predominând ce era spiritual în el și fiind într-o bucurie și o desfătare nematerială și cerească. El primise de la Dumnezeu o fire bună și fusese înzestrat cu toate darurile spirituale și materiale. Cauza creării omului și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui Dumnezeu era bună foarte (Facere 1, 31). Starea primordială a primului om era așadar o stare de fericire. Omul era în armonie cu Dumnezeu, cu sine, și cu natura externă. În rai, Adam vedea cu o minte care era plină de iubire, cu un suflet umplut de puterea Duhului dumnezeiesc, nu numai pentru că el însuși era deplin unificat, ci și pentru că trăia într-o creație plină de Duhul dumnezeiesc. Nu era nici o separație între creație și lumea energiilor divine, nici o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
sine, și cu natura externă. În rai, Adam vedea cu o minte care era plină de iubire, cu un suflet umplut de puterea Duhului dumnezeiesc, nu numai pentru că el însuși era deplin unificat, ci și pentru că trăia într-o creație plină de Duhul dumnezeiesc. Nu era nici o separație între creație și lumea energiilor divine, nici o contradicție între tendințele omului, nici o separație între ele și puterile superioare dumnezeiești<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., vol. I, p. 325. footnote>. Omul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]