2,366 matches
-
non-aristotelică, ca o cale de a ieși din impasul în care ne poate conduce exacerbarea raționalismului de tip aristotelic. Non-aristotelismul înseamnă pentru el o ieșire din rectiliniaritatea sau determinismul cerebral, o educație în spiritul deschiderii, a non-elementarismului și non-identității, a pluralismului semantic și conceptualizării arborescente, libere, deschise. Numele Paulettei Février este legat de proiectele timpurii de logică a mecanicii cuantice, alături de Z. Zawirski și H. Reichenbach. Se pare că acestea sunt construite pe baza logicii polivalente și "propun o a treia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that crosses the 20th century, a convergence of fundamental change
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
idée classique de connaissance, dans le sens d'un élargissement qui admette aussi la promotion d'une forme de connaissance qui s'appuie sur des constructions antinomiques; d) le dépassement du monisme méthodologique dans la direction de la tolérance et du pluralisme méthodologique. Ces perspectives et ces implications élargissent encore plus le front par lequel la thématisation de Blaga des structures antinomiques rencontre la réflexion contemporaine. Dans cette direction, elle peut s'intégrer dans un mouvement plus large d'idées plutôt similaires
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și iau în considerare judecățile morale și ceea ce înseamnă a trăi în conformitate cu o normă morală. În acest sens, se admite că și cel care trăiește după alte norme decât cele convenționale, trăiește totuși după anumite norme. Drept consecință, este acceptat pluralismul sistemelor de norme și sunt relativizate principiile morale. Cel ce crede în anumite norme va acționa corect din punctul lui de vedere. Apare astfel ideea de a trăi conform unui model etic. Dar cele mai mari avantaje explicative în raport cu evaluarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cele două teorii.. Dacă apărătorii drepturilor animalelor nu acceptă controlul populației diverselor specii de animale prin intermediul vânătorii, eticienii mediului acceptă o asemenea posibilitate 241. Pe această diferență practică dintre eticienii mediului și eliberatorii animalelor Callicott construiește distincția dintre monismul și pluralismul moral și optează pentru primul, adică pentru o rezolvare a problemelor din perspectiva eticii holiste a mediului. Pluralismul moral este contradictoriu deoarece încearcă să cuprindă atât teoria mediului, cât și apărarea drepturilor animalelor, ceea ce, în principiu, nu se poate face
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului acceptă o asemenea posibilitate 241. Pe această diferență practică dintre eticienii mediului și eliberatorii animalelor Callicott construiește distincția dintre monismul și pluralismul moral și optează pentru primul, adică pentru o rezolvare a problemelor din perspectiva eticii holiste a mediului. Pluralismul moral este contradictoriu deoarece încearcă să cuprindă atât teoria mediului, cât și apărarea drepturilor animalelor, ceea ce, în principiu, nu se poate face. Varner 242 sintetizează disputa practică dintre cele două poziții teoretice. Astfel, teoreticienii mediului ar fi în dezacord cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obligațiile cetățeanului din statele naționale. Perspectiva cosmopolistă accentuează prioritatea organizațiilor globale pornind de la valori și interese globale. Această tendință primește critici din partea libertarienilor care evaluează guvernarea globală drept o centralizare a puterii. Probabil că o bună balanță între solidaritate și pluralism ar fi o cale demnă de atenție. Probabil că un argument minimal tradițional în favoarea unor instituții globale și a globalizării pornește de la teza existenței drepturilor omului. Cred că putem adăuga și problemele mediului înconjurător ca bază pentru un asemenea demers
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
publice și ale societății civile, pot face acest lucru. 3. Un guvern mondial prezintă riscul de a deveni o tiranie periculoasă deoarece nu ar mai exista nici o forță care să îl contrabalanseze. Nu este clar cum ar mai fi garantat pluralismul. Mai degrabă, ar fi de căutat un echilibru între tendința de globalizare și principiul subsidiarității. 4. Problema dreptății sociale poate fi rezolvată prin reforma economiei și a instituțiilor, inclusiv a comerțului mondial. Guvernul mondial este o soluție radicală pe care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de legi care protejează fiscal cel de-al treilea sector, în timp ce țările postcomuniste abia după căderea zidului Berlinului au redescoperit spiritul voluntar-asociativ. După o perioadă de atomism social, întreținută de sistemul comunism totalitar, și România revine, după anii '90, la pluralismul asociativ. Beneficiile acțiunilor colective și ale activismului civic sunt experimentate printr-o varietate de organizații sindicale, asociații profesionale, partide politice, instituții media și organizații neguvernamentale. Acestea au favorizat construcția și dezvoltarea capitalului social românesc și contribuie în mare măsură la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1. Stat vs. instituții internaționale și corporații. Suveranitate și jurisprudență postmodernă Dar nu există nimic în instituțiile formale care să poată garanta că societatea care se bazează pe ele va continua să aprecieze valorile culturale (...). Lucrurile stau exact invers: individualismul, pluralismul și toleranța încorporate în instituțiile formale tind să încurajeze diversitatea culturală și pot astfel eroda valorile morale moștenite din trecut 24. Noțiune recent introdusă în științele sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii, fie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică. Deosebirea constă în faptul că știința se focalizează pe măsurători cantitative făcând astfel abstracție de aspectele calitative ale vieții. Sau altfel spus, ignoră diferențele, multiplicitatea și pluralismul, deși "starea lucrurilor este de a fi mutual independente", cum o spune Witgenstein. Din trecerea în revistă a unor puncte de vedere și a unor practici corporatiste și guvernamentale, ar trebui să reiasă, în primul rând, faptul că condiția postmodernă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
proporții limitate la ce se întâmpla în afara lumii lor. Nașterea lumii moderne, după revoluția franceză, a ridicat problema drepturilor omului, oamenii fiind priviți ca egali în fața legii. Lumea modernă a însemnat și promovarea revoluției industriale însoțită de dezvoltarea orașelor, apariția pluralismului politic, introducerea conceptului modern de „națiune”, definită prin parametri teritoriali, istorici și de limbă și formată din cetățeni suverani, care contribuie la edificarea statelor. Pentru evrei, lumea modernă a adus emanciparea prin care au început să fie percepuți ca ființe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
domești din statele feudale românești. Regalitatea și-a consolidat pozițiile de putere în 1938, odată cu instaurarea dictaturii carliste, inspirată de ideile doctrinei corporatiste. Atunci a fost impusă o nouă lege fundamentală (plebiscitată la 24 februarie), ce consacra "misionarismul monarhic", eliminarea pluralismului politic (înlocuit de Frontul Renașterii Naționale partid unic condus de însuși Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor cetățenilor în raport cu drepturile lor și creșterea la 30 de ani a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, care era
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1923 va fi repusă în drepturi, dar va rezista doar trei ani. Instalarea puterii comuniste în România, cu sprijin sovietic, a impus nu doar o schimbare de regim politic (de la monarhie, la republică), ci și una de sistem constituțional (de la pluralismul demo-liberal, la totalitarismul comunist). Comunismul (ca și fascismul, de altfel) nu avea neapărat nevoie de constituție; ordinea statală pe care o imagina și o punea în operă nu trimitea decât formal la o legislație pozitivă, căci temeiul "dreptății" nu era
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și Avocatul Poporului; d) alături de drepturile și libertățile tradiționale (existente chiar și în vechea Constituție socialistă), au fost consacrate și altele noi: dreptul la informație, la liberă circulație, protecția dreptului la intimitate etc.; e) Constituția a creat cadrul juridic necesar pluralismului politic. La 21 noiembrie 1991, forma finală a Constituției (rezultată în urma dezbaterii pe articole și a includerii amendamentelor) a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest punct de vedere, calificarea constituțională a statului român este chemată să pună accentul pe trăsăturile juridice care pernit organizarea libertății, indiferent de apartenența etnică a cetățenilor. Democrația constituțională și cultivarea pluralismului garantează stabilitatea și intergitatea teritorială a statului român, oferind majorității și minorităților, în egală măsură, un spațiu de afirmare și de consolidare a identitații lor politice și culturale. România "stat național unitar" Codrin CODREA Formularea din Proiectul de Constituție "stat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
3, James Madison va pune ultima cărămidă importantă în construcția democrației liberale: apărarea împotriva tiraniei majorității. În lupta împotriva celor care afirmau că o democrație prea întinsă nu se poate susține cu o conducere unitară, Madison a argumentat că tocmai pluralismul rezultat asigură protejarea împotriva unui guvern prea puternic sau împotriva unei majorități prea tiranice. Însuși numărul ridicat de grupări diferite face imposibilă supremația vreuneia dintre ele asupra celor mai slabe. În același timp, separarea între executiv și legislativ este însă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
judecătorilor considerați individual și care să promoveze astfel funcționarea eficientă a sistemului judiciar. 27. Nu mai puțin de jumătate din membrii unor asemenea consilii trebuie să fie judecători aleși de către colegii lor de la toate nivelurile sistemului judiciar și cu respectarea pluralismului în interiorul sistemului judiciar. 28. Consiliile judiciare trebuie să demonstreze cel mai înalt grad de transparență față de judecători și societate, prin dezvoltarea unor proceduri prestabilite și prin decizii motivate. 29. În exercitarea atribuțiilor lor, consiliile judiciare nu trebuie să interfereze cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
arabe (care este de 13,2%). De asemenea, potrivit Democracy Index 20127, România se situează în categoria "democrațiilor cu lacune" (democrații carențate, precare), ocupând locul 59 în lume și ultimul în Uniunea Europeană, în raport cu cele 5 dimensiuni analizate: procesul electoral și pluralismul; funcționarea guvernului; participarea politică; cultura politică; libertățile civile. Scorurile cele mai scăzute le avem la capitolul participare politică (4,44) și cultură politică (4,38). 2. Reprezentarea numerică și reprezentarea intereselor reglajul fin al mecanismelor unei democrații consolidate Pentru susținerea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1 si 152: Articolul 1: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil." Articolul 152: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." Așadar, Constituția arată că prin procedura de revizuire a legii fundamentale nu pot fi operate modificări de natură a altera forma de guvernământ și integritatea teritorială. O eventuală modificare în integritatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
alin.5 Constituție) și hotărârile se motivează (potrivit Legii nr. 317/2004). 18 Art. 152 din Constituție stabilește: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora". 19 În Spania, Ley Orgánica 6
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
p. 45. 12 Andreea Paul Vass (ed.), Forța politică a femeilor, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 13. 13 Anne Phillips, The Politics of Presence, Oxford University Press, 1995, p.147. Anne Phillips, una dintre teoreticienele feministe de referință ale ideii pluralismului democratic, argumentează faptul că "politica ideilor" din liberalismul clasic conform căreia relevante sunt ideile și mesajele pe care le susțin în spațiul public reprezentanții cetățenilor și nu identitatea sau apartenența socială a acestora rămâne importantă, însă nu rezolvă problema excluziunii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
drepte, determină stînga să susțină în 1926 puciul mareșalului Pilsudski. În Spania, în Portugalia, în Țările Baltice, regimurile autoritare, conduse sau nu de militari înlocuiesc structurile democratice, în timp ce monarhiile balcanice (România, Bulgaria, Iugoslavia) devin radicale și nu păstrează decît aparențele pluralismului., Îîn sfîrșit, chiar în țările unde pare instaurată cel mai solid, democrația liberală se pomenește atacată pe două fronturi. La stînga atacul vine din partea mișcării comuniste. Imediat după război, comunismul pare a fi pe punctul de a se extinde în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
majoritatea cazurilor să înlăture amenințarea revoluționară și să readucă la putere clasa conducătoare tradițională. Cei care au supraviețuit primului val contrarevoluționar din anii 1919-1926 și care nu au fost decît parțial afectați de acesta păstrînd doar aparența formală a unui pluralism, vor fi în majoritate luați cu asalt de al doilea, consecință a "Marii crize" și a amenințării pe care aceasta o reprezintă pentru oligarhiile aflate la putere. Pentru a o spune direct, nu "fascismul" este cel care se instalează în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
un proces de liberalizare care nu repune însă în discuție bazele regimului, rolul dominant al P. C. și aderarea patriei la Pactul de la Varșovia. În schimb în Ungaria, primul ministru Nagy este copleșit de mișcarea populară care cere revenirea la pluralismul politic și retragerea Ungariei din Pactul de la Varșovia. Intervenția tancurilor sovietice va înăbuși revoluția ungară din 1956. Din acest moment, sub presiunea chinezilor care doresc susținerea unității blocului socialist, începe reprimarea comunismului național. Susținere care este dezmințită în fapt de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]