2,405 matches
-
orice mod să conviețuiască, să primească în continuare pedeapsa aplicată relațiilor sexuale nepermise, pentru că sunt lăsați în pace din cauza fricii că ar face ceva mai rău”. Deci, cei care trăiesc în relații sexuale nepermise sunt lăsați în pace, odată satisfăcută pocăința, pentru a evita un rău mai mare, dar relația lor sexuală nepermisă rămâne nepermisă și nu devine căsătorie: cu toate acestea, ea nu este justificată. A doua căsătorie, încheiată după divorț, este inclusă în termenul de „relație sexuală nepermisă”, porneia
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
și VI, care vor să demonstreze că așa numiții PPPPPPPP din canonul 8 de la Conciliul din Niceea desemnează persoanele recăsătorite după văduvie, dar și pe cele recăsătorite după divorț, care ar fi admise, atât unele, cât și celelalte, să facă pocăință; îmi doresc, însă, să pot relua chestiunea mai târziu. Ceea ce am arătat până aici arată cu suficientă claritate felul în care Cereti tratează textele. Aș vrea numai să revin pe scut asupra uneia și a celeilalte controverse al cărei obiect
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
deși adevărata lui opinie este constituită de ambele puncte. DIGAMOI TRATATE DE CONCILIUL DIN NICEEA, ÎN CANONUL 8 Într-un scurt articol publicat în această revistă, am oferit părerea noastră asupra recentei cărți a lui Cereti, Divorț, nouă căsătorie și pocăință în Biserica primară, rezervând în mod expres unei ulterioare cercetări examinarea capitolelor V și VI, a căror teză este următoarea: digamoi pe care Conciliul de la Niceea vrea să-i admită în comuniunea eclezială de la novațienii reconciliați nu-i desemnează numai
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
constă în a lăsa să se creadă că, dacă majoritatea păcatelor puteau să nu fie supuse judecății Bisericii și să fie ispășite în mod privat, așa cum arată Omilia la Levitic II, 4 a lui Origen, păcătosul rămânea liber să supună pocăinței publice păcatele care puteau fi judecate, mai ales dacă acestea erau publice: există studii contemporane care tratează despre pocăința publică în antichitate, pentru a îndepărta această ambiguitate. Textul canonului 8 de la Niceea nu explică ce sunt numiții digamoi pe care
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
să fie ispășite în mod privat, așa cum arată Omilia la Levitic II, 4 a lui Origen, păcătosul rămânea liber să supună pocăinței publice păcatele care puteau fi judecate, mai ales dacă acestea erau publice: există studii contemporane care tratează despre pocăința publică în antichitate, pentru a îndepărta această ambiguitate. Textul canonului 8 de la Niceea nu explică ce sunt numiții digamoi pe care, după afirmațiile Conciliului, novațienii trebuie să-i admită la Sf. Împărtășanie. Probabil scrierile polemicii antinovațiene precedente sau posterioare cu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Novatianum, publicat de Corpus Christianorum împreună cu operele lui Novațian, nu furnizează nicio informație în privința a ceea ce ne interesează, și nici scrisorile adresate lui Novațian Sympronianus din partea lui Pacian din Barcelona: aceste scrieri combat refuzul de a admite anumite păcate la pocăință. Același subiect este tratat în capitolul CII, intitulat Contra Novatianum, în De Quaestiones Veteris et Novi Testamenti CXXVII în care autorul, anonim, este același al Comentariului la cele 13 epistole ale lui Paul, numit succesiv de Erasmus Ambroziaster. El arată
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
ne lăsăm înșelați corecturile făcute de Holl, privește același subiect, și nimic nu ne lasă să presupunem că Epifaniu ar fi trecut la un argument mai amplu. 4,11: Cu ajutorul unor citate, Epifaniu arată că Cuvântul lui Dumnezeu nu refuză pocăința celor care sunt lipiți de pasajul în chestiune. Nu găsim aici Mt 19,9, singurul verset care ar putea să fie invocat, făcându-l să spună mai mult decât spune, în favoarea celei de-a doua căsătorii după separare: înșirarea din
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
a doua, știm că Dumnezeu este milostiv dacă ne pare rău de lipsurile noastre din tot sufletul nostru. El are în mâinile sale viața, mântuirea și iubirea de oameni. Și ceea ce face cunoaște numai El, în afară de faptul când a face pocăință conduce la consecințe negative și când cel care se pocăiește de toate lipsurile sale este refuzat. Cu cât este mai puternică rațiunea celui care se unește, după lege, cu o a doua soție? Prima soție îi este atribuită de Dumnezeu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
conchide că, chiar dacă nu ar fi acceptate corecturile propuse de Holl la textul conflictuale, ar fi clar că „Epifaniu vorbește aici de noua căsătorie în general, atât după moarte, cât și după divorț”. Prima parte a acestui text privește posibilitatea pocăinței oferită tuturor păcătoșilor. Dumnezeu acordă celor care se pocăiesc iertarea lui, și mai mult face acest lucru față de cei care s-au căsătorit după moartea soțului, căsătorie a cărei rațiune este, pentru majoritatea Sf. Părinți, slăbiciunea umană și imposibilitatea de
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
după moartea soțului, căsătorie a cărei rațiune este, pentru majoritatea Sf. Părinți, slăbiciunea umană și imposibilitatea de a trăi în continență. Epifaniu este mai puțin sever privitor la văduvii recăsătoriți, față de Vasile cel Mare, care îi constrânge la o anumită pocăință publică: el nu le refuză acestora posibilitatea de a duce înainte o viață autentic creștină. Oricât de deplorabile ar fi în ochii lui, cât și în ochii tuturor Sf. Părinți, nu constituie o culpă, deoarece Paul o permite în 1Cor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
lui, cât și în ochii tuturor Sf. Părinți, nu constituie o culpă, deoarece Paul o permite în 1Cor 7,39-40, chiar dacă slăbiciunea umană îi este originea. Dacă Paul o permite, deși ar trebui, cel puțin după mentalitatea Capadocienilor, să facă pocăință pentru slăbiciunea care este la originea ei, căsătoria rămâne solidă. Dar, dat fiind faptul că în acest capitol al lui Epifaniu nu este vorba de a doua căsătorie după divorț, nu este posibil să li se aplice același raționament și
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
la originea ei, căsătoria rămâne solidă. Dar, dat fiind faptul că în acest capitol al lui Epifaniu nu este vorba de a doua căsătorie după divorț, nu este posibil să li se aplice același raționament și să se conchidă că pocăința pe care ei o cer, nu va reclama separarea pentru cei care s-au unit în acest fel. 7: Epifaniu revine asupra lipsei de discernământ a novațienilor, care vor ca laicii să fie supuși ca și clericii legii căsătoriei unice
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
trebuiau să includă în noțiunea de adulter și cea de-a doua căsătorie după divorț: dacă Epifaniu nu o menționează în acest capitol, el face acest lucru pentru că consideră justificată excomunicarea lor din partea novațienilor. Afirmațiile generale ale lui Epifaniu în privința pocăinței totdeauna posibile ar putea, de aceea, să se aplice acestui caz numai dacă ar coincide cu o adevărată corectare, adică prin renunțarea la uniunea adulteră. Tocmai pentru că se joacă continuu asupra ambiguității, se pierde din vedere acest aspect, și se
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
cu sacrul, adică ceea ce este propriu lui Dumnezeu. Prin urmare, sacramentele sunt acte sacre, prin care îl întâlnim pe Isus Cristos în mod misterios și totodată real. Cunoaștem șapte acte de acest fel: 1. Botezul 2. Mirul 3. Euharistia 4. Pocăința 5. Ungerea bolnavilor. 6. Preoția 7. Căsătoria Primele trei sacramente ne dăruiesc o comuniune mai profundă cu Isus Cristos și Biserica sa. Prin cel de-al patrulea și al cincilea sacrament, Domnul ne ajută în nevoile sufletului și ale trupului
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
înseamnă - ca și cuvântul missio (misiune) - înțelesul de «a trimite». Isus ne binecuvântează și ne trimite în lume, spre a urma exemplul său și a răspândi pacea și bucuria sa. Astfel, vom deveni noi înșine o binecuvântare pentru ceilalți. 4. Pocăința (Spovada) Cel care îl cunoaște pe Isus și l-a întâlnit cu adevărat, va trebui să-și schimbe viața. Prima și fundamentala schimbare are loc odată cu botezul. De fapt, botezul înlătură tot ceea ce te separă de Dumnezeu. Întrucât primim viața
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
sunt păcătos. Nu l-am iubit pe Dumnezeu și pe ceilalți, așa cum ar fi trebuit, sau cum aș fi putut s-o fac. În viața mea există momente întunecate, despre care nu vorbesc de bună voie, și care mă apasă. Pocăința Faptul că am devenit conștient, mă conduce la un nou moment. Mă căiesc de răul pe care l-am făcut, precum și de binele pe care am omis să-l fac. Căința este mai mult decât un sentiment. Pătruns fiind de
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
penitența În discuția de la spovadă, preotul ne poate ajuta să recunoaștem mai bine responsabilitatea noastră față de Dumnezeu și față de oameni. Ne poate da un sfat asupra felului prin care putem evita anumite păcate pe viitor. Apoi, ne sugerează o anumită pocăință. Poate fi o rugăciune, o lectură, o renunțare, un serviciu, sau o bucurie pe care va trebui să o facem aproapelui. Pentru ca pocăința să fie un ajutor real pentru o nouă viață, și un mijloc de salvare împotriva slăbiciunilor noastre
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
un sfat asupra felului prin care putem evita anumite păcate pe viitor. Apoi, ne sugerează o anumită pocăință. Poate fi o rugăciune, o lectură, o renunțare, un serviciu, sau o bucurie pe care va trebui să o facem aproapelui. Pentru ca pocăința să fie un ajutor real pentru o nouă viață, și un mijloc de salvare împotriva slăbiciunilor noastre, ea ar trebui să corespundă gravității și caracterului păcatelor noastre. Acceptând o astfel de pocăință, ne arătăm bunăvoința și recunoștința față de Dumnezeu. Iertarea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
care va trebui să o facem aproapelui. Pentru ca pocăința să fie un ajutor real pentru o nouă viață, și un mijloc de salvare împotriva slăbiciunilor noastre, ea ar trebui să corespundă gravității și caracterului păcatelor noastre. Acceptând o astfel de pocăință, ne arătăm bunăvoința și recunoștința față de Dumnezeu. Iertarea După ce preotul a cerut celui care s-a spovedit să-și exprime propriul său regret printr-o rugăciune (actul de căință), următorul moment este acordarea iertării. Acesta este momentul eliberator și mântuitor
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
misiunea lor, ei toți sunt uniți frățește. Ca și Cristos, ei trebuie să anunțe tuturor Cuvântul lui Dumnezeu, pe care ei înșiși l-au primit cu bucurie. Ca și Cristos, sfințesc oamenii administrând sacramentele - mai ales sacramentul Euharistiei și al Pocăinței/Reconcilierii. Ca și Cristos, adună credincioșii într-o comunitate pentru a-i conduce, prin Cristos și Duhul său, la Dumnezeu Tatăl. Bunul Păstor nu a venit pentru a fi servit, ci pentru a servi; a venit să caute și să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
pe care o iubise. Când se trezea din beție, era cuprins de remușcări negre. Striga: Sînt un gunoi, Doamne, un gunoi" și se lovea cu capul de podea. Se ruga lui Dumnezeu să-l ierte, bătea mătănii, apoi în disperarea pocăinței se îmbăta iar. Nimeni nu știa cum făcea rost de băutură, unde își ascundea sticlele și cum reușea să-i înșele pe cei care-i făceau percheziție și care nu izbuteau niciodată să găsească nimic. Îmbătîndu-se, plângea și bolborosea "Doamne
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe care o iubise. Când se trezea din beție, era cuprins de remușcări negre. Striga: „Sunt un gunoi, Doamne, un gunoi” și se lovea cu capul de podea. Se ruga lui Dumnezeu să-l ierte, bătea mătănii, apoi în disperarea pocăinței se îmbăta iar. Nimeni nu știa cum făcea rost de băutură, unde își ascundea sticlele și cum reușea să-i înșele pe cei care-i făceau percheziție și care nu izbuteau niciodată să găsească nimic. Îmbătându-se, plângea și bolborosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
trecând ca vestea. Și-ușor cerul se-nnegrește. Nu mai vezi Numai stropii de-adineauri Îi mai auzi clipocind. Te întorci? Iubire, ne-ai părăsit pe noi, Pe cei ce-s fără de credință. Ai plecat pe meleaguri noi, Ca să cauți pocăință. Te-ai lăsat dusă de valuri, Te-ai izbit și te-ai lovit De tot felul de persoane, Care doar te-au amăgit. Te-ai lăsat scufundată în lacrimi, Ai uitat să mai zâmbești. Ai uitat cum răsărea soarele Pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la care se face referință: Is 56,7 („Casa mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate națiunile”) și Ier 7,1-15 („Ați făcut din ea o peșteră de tâlhari”). Acțiunea lui Isus este interpretată ca o chemare la pocăință și ca un semn că restaurarea escatologică promisă este aproape. Unii leagă acest text de principiul necolaborării, elaborat de Gandhi. El afirma că „nu trebuie, de teama de a suferi, să rămânem coresponsabili la nedreptate, încetând de a-l sprijini
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
roaba Ta, Maria”, cuvinte care îl loveau repetat în creier ca niște ciocane. -Deșertăciunile lumii...! murmură el. -...Nu se poate viață fără moarte. Continuă Părintele Boboc, predica. Atât viața cât și moartea tot de le Dumnezeu vin...Omul, numai prin pocăință și suferință se poate mântui. Ea și-a dus povara care o apăsa, cu demnitatea omului împăcat. Dumnezeu o va ierta. A fost o ființă iubită, om de aleasă noblețe sufletească. Te privea cu un zâmbet de copil și te
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]