1,705 matches
-
cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară. Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
achite zeciuiala (o zecime din venit) și 10 vedre (o zecime din roadă). Mănăstirea a mai cerut ca viile să fie bine întreținute și eventual extinse / (re)plantate. Dacă aceste condiții nu erau îndeplinite, pământurile urmau să fie confiscate împreună cu podgoriile și construcțiile. După formarea statului moldovenesc feudal în secolul XIV, viticultura a început să se dezvolte și a înflorit în secolul XV pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a promovat importul de soiuri de înaltă calitate și la îmbunătățirea
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Aici, la degustarea închisă membrilor juriului s-a remarcat un vin sec de un roșu intens. Vinului Negru de Purcari i s-a acordat atunci prima sa medalie de aur la o expoziție internațională. La sfârșitul secolului al XXI-lea, podgoriile din Purcari au fost distruse de filoxeră, iar secretul preparării vinurilor de Purcari părea să se fi pierdut fără urmă. Începutul secolulului al XX-lea se va dovedi încă mai dificil, deoarece aveau sa urmeze cele două războaie mondiale distrugătoare
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se îndeletnicea cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor, comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
bănci și studiouri de film americane, motiv pentru care vizitele în Statele Unite ale Americii erau experiențe curente. Constantin Popescu Corbul, tatăl adoptiv al autorului, provine dintr-o mică, dar înstărită familie boierească; deținea multe proprietăți în București și în țară, podgorie la Drăgășani și chiar un grajd cu cai de curse. Lui Vintilă Corbul i s-a sugerat de către părinți că tatăl său vitreg este de fapt tatăl natural. C.P. Corbul s-a căsătorit cu Sofia, mama lui Vintilă, după divorțul
Vintilă Corbul () [Corola-website/Science/304770_a_306099]
-
Oii-Giurgeni; șoseauaTulcea-Babadag-Constanța, aeroportul Tulcea (Cataloi), gară fluviala și feroviară prin Tulcea, prin care turiștii tranzitează spre Delta, hotelurile din Tulcea (3), Babadag (1), Macin (1), hoteluri plutitoare de lux și bacuri plutitoare; cabane turistice și campingurile de la Babadag și Murighiol; podgoriile Sarica-Niculițel, Tulcea-Somova, Babadag cu peisajul caracteristic. La începutul anului 2000 din cele circa 200 locuri de cazare existente în Podișul Dobrogei de Nord, ponderea celor din imediata apropiere a Dunării era de pește 80% (din care 60% aparțineau municipiului Tulcea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
foarte puțin către nord și vest. Dincolo de linia de centură se găsesc mai multe străzi care definesc marginile teritoriului orașului: Sebastian - Ferentari - Șerban Vodă, Șoseaua Olteniței. Zona periferică a Bucureștilor din acea vreme avea un caracter exclusiv agricol (mai ales podgorii și livezi). Structura spațiului geografic respectiv se caracteriza printr-o rețea de drumuri mari, reprezentate pe hartă, de poteci neindicate și de gospodării, crame și conace în lungul drumurilor sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură împrăștiată, corespunzătoare unei
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
administrativ aparține de orașul Amantea. Are o populație de 7.340 de locuitori. Campora are vedere spre coasta și a fost realizat un mic platou cu vedere spre o zonă adiacenta la plajă. Satul este înconjurat de un deal cu podgorii și cu măslini de o calitate bună. Acest deal, ușor înclinat, oferă o priveliște impresionantă: în stânga spre Golful Lamezia Terme, chiar la orizont, într-o zi senina se observă vulcanul Stromboli din care iese un nor de fum. Vulcanul poate
Campora San Giovanni () [Corola-website/Science/313037_a_314366]
-
Unitățile de habitat viticol din România sunt: Regiunea viticola este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce privește condițiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține. Podgoria este unitatea viticola al carui areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține. Podgoria este unitatea viticola al carui areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Podgoria este unitatea viticola al carui areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
mai mare și mai renumită regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8 centre independente
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]