7,468 matches
-
particolare e la tecnica dell'anticlimax. Soprattutto, poi, la poesia sveglia e alimenta nella prosa quella sete di metafisica che distingue un'opera d'arte dalla letteratura corrente"49. Come ha suggerito Silvia Pavan, tra i più attenti interpreți del poeta russo, l'obiettivo principale di Brodskij è "ristabilire la centralità dei diritti dell'uomo, diritti che esistono în natură prima e oltre che nella legislazione. Essi attribuiscono alla letteratura un ruolo fondamentale nell'educare în modo permanente l'individuo al
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
altro, affatto rigettato îl rischio di cădere în un apparente anti-prometeismo. Se è vero che la letteratura, come ritiene Brodskij, ha avuto inizio con la poesia, ciò che lui definisce îl "canto di un nomade" è riposto nella voce del poeta, îl nomade per eccellenza che, grazie alla poesia, al linguaggio di cui è strumento, diventa 'pastore' dell'uomo attraverso îl tempo, qualora l'uomo non riuscisse più a scorgere îl sentiero indicato dall'ombra di Dio. La differenza fondamentale tra
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în questo modo, di trasmetterne îl significato profondo all'uomo-nomade rattrappito nella sua nudità e smarrito al cospetto della sacralità di quel che non riesce a cogliere. Cardinale è îl ruolo rivestito dal linguaggio, ove și annida la capacità del poeta di cantare la propria situazione di metafisicamente esiliato e nomade. La salvezza viene pertanto dalla Bellezza di Dio, raffigurata oracolarmente dal linguaggio (dalla Parolă) nella poesia. Attraverso le parole del poeta, l'uomo nomade ritrova quello splendore scorto solo parzialmente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rivestito dal linguaggio, ove și annida la capacità del poeta di cantare la propria situazione di metafisicamente esiliato e nomade. La salvezza viene pertanto dalla Bellezza di Dio, raffigurata oracolarmente dal linguaggio (dalla Parolă) nella poesia. Attraverso le parole del poeta, l'uomo nomade ritrova quello splendore scorto solo parzialmente nella storia e și incammina sul sentiero (la retta via), certo di aver scelto la giusta direzione. Leggendo poesia, ammirando la Bellezza - che può derivargli solamente da una parolă liberata da
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sentiero (la retta via), certo di aver scelto la giusta direzione. Leggendo poesia, ammirando la Bellezza - che può derivargli solamente da una parolă liberata da conformismi e torsioni narcotizzanti - l'uomo non soltanto viene a contatto con i verși del poeta, mă ancor più și mette în rapporto con una Parolă più altă, e, attraverso îl linguaggio, con îl Tempo, con Dio, perché, come spiega Brodskij, "în senso ideale [...] poesia è linguaggio che nega la propria massa e le leggi di
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
inaugurazione del salone del Libro di Torino, 18 maggio 1988. 50 S. Pavan, Lezioni di poesia: Iosif Brodskij e la cultura classica: îl mito, la letteratura, la filosofia, Firenze University Press, Firenze 2006, p. 22. 51 I. A. Brodskij, Un poeta e la prosa, în Id., Îl canto del pendolo, Adelphi, Milano 1987, p. 187. 52 A voler tăcere, d'altronde, della famosa critică mossa ai Lumi da Max Horkheimer e Theodor W. Adorno, atterriti dinanzi alla bărbărie devastatrice della libertà
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2000, p. 33. 18 J. Milton, The Commonplace Book, în Id., The Works, vol. XVIII: The Uncollected Writings, New York, Columbia University Press, 1938, p. 198. 19 "Ecclesiastici et Politici regiminis confusionem [...] et religioni et reipublicae pariter esse perniciosam ostendit Dantes Poeta Hetruscus în Purgatorio. Cânt. 16". Ibidem. 20 "Opiniones hominum de Religione, oportere în Republică vel sub bonis principibus liberas esse; [...]". Ivi, p. 199. 21 Ibidem. 22 N. Orsini, Studii sul Rinascimento, p. 127. 23 N. Orsini, Gli studi machiavelliani di
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
document comentat etc.), Dilemateca e atrăgătoare atît prin înfățișare (paginație, ilustrație, literă lizibilă, o plăcere de hîrtie), cît mai ales prin conținut: alert fără stridențe și serios fără prețiozități. în nr. 5, centrul de greutate este convorbirea cu Angela Marinescu, Poeta care nu acceptă - și bine face - să stea de vorbă cu oricine și despre orice. Cea care recunoaște că, în afara scrisului, cel mai mult îi place să se certe. Cu interlocutorul ei, Marius Chivu, nu numai că nu se ceartă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
fost în zadar. Nici propria ei carte de versuri, de puțin timp apărută, nu-i spunea nimic. O ținea în mână ca pe un obiect oarecare. Mira Lupeanu (născută la 13 aprilie 1944) a fost, până acum câțiva ani, o poetă sensibilă, delicată, al cărei talent, ținut sub control, cu o grație asiatică, se dezlănțuia din când în când frenetic. Asumându-și situarea culturală în lume (la interferența spiritului european cu cel oriental) și având un înnăscut simț al misterului existenței
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Recoltă de zbor, 1986, Sub zodia Cărții, 1996, Poeme din flori, acreditate de scrisori, 1997, Autobiografia timpului ce mi-a fost scris, 1998, Poeme din flori, 2004 ) încă n-are un loc stabilit. Dar îl merită și îl va avea. Poeta nu obișnuia să-i curteze pe criticii literari. Era tentată, dimpotrivă, să-i persifleze. Reproduc (din masochism), ca exemplu, un fragment dintr-un caustic poem satiric, În umbra marilor poeți: În umbra marilor poeți și prozatori,/ Cresc ca bureții criticii
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Mitologia greacă se amestecă, în aceste versuri, cu mitologiile orientale. Se poate identifica, de asemenea, un eminescianism filtrat, o trăire a eminescianismului ca amintire. Conside-rân-du-se o succesoare a Cătălinei sau Cătălina însăși, care este eternă și supraviețuiește în fiecare femeie, poeta se gândește cu nostalgie la momentul de iluminare dintr-un trecut îndepărtat și îl reinterpretează: "A fost odată cum niciodată nu va mai fi,/ Să te redau ție însuți Luceafăr răsfrânt în oglinzi,/ Mâinile mele, ca umbra de rază pierdută
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
cât trăiesc aștept regenerarea/ Prin una sau cealaltă." (Lumină grea) "Toți ce-au căzut ca spicul al cules/ Sunt rodul altor vremi de înțeles/ În suflete mai groase sau subțiri,/ Într-un muzeu din ceara topită a lui ieri." (Demers). Poeta se dovedește în mod special receptivă la stranietatea lumii orientale . Ea enumeră, într-un poem, personajele terifiante imaginate de cei care au sculptat statui pentru templele budiste: "Iubire sub bronzuri de idoli dușmani,/.../ Acela-nvârtește un om, într-o mână
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
dragonul, dar și pasărea phoenix) populează universul ei poetic. Tigrul, animal inexistent în mitologia populară românească, apare aici firesc, ca un termen de comparație familiar: "E toamnă-n orhidee/ Cu ochi de tigru plâns" (Orhidee de toamnă). Imaginile inventate de poetă au o remarcabilă expresivitate. Ele ar putea fi folosite, ca material didactic, la o lecție de poezie: "țin, uite, în palme, bucuria ce-am fost,/ Rigidă, pasărea cerului, trup fără rost." (A murit o ciocârlie); "Și parcă stam și lunecam
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
până la a cuprinde vastitatea spațiului celest. Atmosfera este una de măreție calmă: "Vâslește Stea Polară-n slavă,/ În luntrea unui veac întors,/ Strălucitoare-n foc de lavă/ Arzând apus din fire tors." (Li Tai Pe). Dând dovadă de curaj artistic, poeta își imaginează la un moment dat un hoola-ho pcosmic: femeia face să se învârtă în jurul ei, prin mișcări ale șoldurilor, nu cercul care devenise o obsesie pentru americancele anilor '60, ci "cerul cu zodii": Mama a-nvârtit pe mijloc/ Nouă luni
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Cântec pentru o păpușă). Volumul Autobiografia timpului ce mi-a fost scris aduce o schimbare surprinzătoare în poezia Mirei Lupeanu. Această poezie, bogată acum în epică și portretistică, se constituie într-o epopee eroi-comică a vieții unor membri ai familiei poetei și a unor vecini ai lor, dintr-un cartier al Bucureștiului. Ca și Marin Sorescu în La Lilieci, poeta privește cu umor lumea pierdută în timp a propriei ei copilării. Iat-o, adusă în prim-plan, pe "doamna învățătoare Eleonora
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Lupeanu. Această poezie, bogată acum în epică și portretistică, se constituie într-o epopee eroi-comică a vieții unor membri ai familiei poetei și a unor vecini ai lor, dintr-un cartier al Bucureștiului. Ca și Marin Sorescu în La Lilieci, poeta privește cu umor lumea pierdută în timp a propriei ei copilării. Iat-o, adusă în prim-plan, pe "doamna învățătoare Eleonora Popescu": "Purta pe cap turban turcesc nedezlipit întreaga zi,/ De parcă țepeș, în piron, l-ar fi bătut adânc/ Din
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
bine strâns,/ Pe toți aceia dați la fund și numai buni de perpelit/ Trași de urechi și fripți cu nota doi,/ Căzuți pe frontul victimelor, fără a fi eroi." Viziunea adoptată este aceea a unui pictor naiv, cu mențiunea că poeta joacă naivitatea, dând dovadă în această ipostază de un desăvârșit bun-gust. "Tablourile" care se succed încântă prin coloristica plină de prospețime, prin insolitul situațiilor, prin combinația de luciditate și duioșie cu care sunt tratate "personajele". Alex Ștef|nescu
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Sămânța ei de îngeri e zvârlită și brazda caldă-I e copilăria, din psalmul Părinte, unde să te caut din volumul lui Vasile Voiculescu, Poezii (1916). Iată câteva dintre însemnările scrise din nevoia de a împărtăși cititorilor o viersuire alinătoare. Poeta însăși afirmă: catedrala mea de gând,/ sufletul visat pridvor/ m-a învățat oarecând/ să scriu altfel/ un psalm interior,/ apoi să locuiesc în el... (p. 21). Luminița Niculescu reușește să-și facă înțeles mesajul psalmic, îmbinând inspirat atât componenta religioasă
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
Ce palmă În față dată „patibularului” Patapievici cu institutul lui promovator de anticultură românească și de informatori comuniști! Oare va avea demnitatea să ne lase În pace cu prezența lui strâmbă la ICR? Nici nu a catadicsit să Îi răspundă poetei Herta Müller la scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o cu puțin timp În urmă. Pentru el, viitoarea laureată a premiului Nobel nu merita atenție. Nici scrierile și protestele distinsului nostru coleg Corneliu Florea nu l-au sinchisit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
nemți din RFG cu echivalentul a 8000 de dolari. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat recent: „We are naturaly delighted that Herta Müller has found a home În Germany.” Cred și eu. Oare ce s-ar fi Întâmplat cu geniala poetă dacă nu și-ar fi găsit liniștea necesară creației Într-o țară liberă și demnă cum este Germania? Mă cutremur la răspunsul pe care mi-l dau la această Întrebare. A suferit În „The Land of Green Plums „alături de români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică oficială”. Manifestările au avut loc la „Casa Radio” din Cluj
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
lumii." (Shanghai truelove ltd.). Dar, cel mai adesea, ea are șfichiul ironiei ori tăietura dreaptă a dramei. Poate cea mai puternică secțiune a cărții este aceea titulară, în care dragostea violentă și disperată pentru o tânără, frumoasă, enigmatică și inaccesibilă poetă (Ruxandra, cu x, semnul interdicției) face să explodeze un întreg depozit de muniții: ,Eu vin din Bukowski,/ tu vii din Turgheniev,/ și nu avem nici o șansă,/ nici o șansă să ne-întâlnim.// Când nu ești lângă mine,/ și nu ești niciodată
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
șuvoaie// țintuind întunericul// clipa/ clipa crește cristal monstruos/ se dilată cuprinde privirea oarbă a lumii/ fața ei devastată// clipă ultimă patrie/ îngroapă-mă-n tine/ pășind cu tălpile goale/ vom arde în Clipă" (patrie cosmică). Un "conformism non-conformist" cum zice poeta însăși? Și da și nu, întrucît avem a face cu o rețetă poetică neînfeudată unui singur autor, relevînd o elaborare plurală. Cu un peisaj "programatic" (incluzînd, spre mai mult efect, redundanța retoricii cvasimetafizice), cultivat dincolo de momentul insurecțional ^60 (conectat ca
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
de hîrtii și pîrîiașe de sînge/ nu e nimeni în jur, toți au plecat/ difuzoarele urlă în gol/ ne tremură capul, picioarele, mîinile/ ne e frig, ne e foame, ne vine să plîngem" (Quintet politic ș1992ț). Dacă la început postura poetei era cea a unei paradoxale așteptări coroborate cu înregistrarea dezastrelor cosmice, ajunse la saturație, acum ea este cea a unui vates neînțeles. Vaticinarea i se pierde într-un climat al deriziunilor, al falsităților și decăderilor de sorginte omenească proximă, greu
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]