2,252 matches
-
scrieri mai teoretice; de exemplu, Figuri III din Discursul povestirii este, în cea mai mare parte un studiu de naratologie. Din acest moment, m-am ocupat, cum să spun, destul de constant de probleme de teorie generală a literaturii, deci de poetica, de studii de poetica asupra chestiunii genurilor, de cutare sau cutare gen particular, precum Mimologii care se ocupă de imaginația lingvistică; m-am preocupat de practici literare destul de generale, precum paratextul în Praguri, de practici de imitație și de transformare
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
exemplu, Figuri III din Discursul povestirii este, în cea mai mare parte un studiu de naratologie. Din acest moment, m-am ocupat, cum să spun, destul de constant de probleme de teorie generală a literaturii, deci de poetica, de studii de poetica asupra chestiunii genurilor, de cutare sau cutare gen particular, precum Mimologii care se ocupă de imaginația lingvistică; m-am preocupat de practici literare destul de generale, precum paratextul în Praguri, de practici de imitație și de transformare a textului în Palimpseste
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
documentație amplă, de pregătiri de tot felul. Cartea la care am lucrat cu cea mai mare plăcere a fost desigur Opera artei pentru că aici am avut de a face cu o materie foarte vastă și foarte diversificata, spre deosebire de lucrările de poetica. Era prima oară cînd lucram pe un material artistic pe care il cunoșteam bine dar despre care nu avusesem ocazia să vorbesc. Deci faptul de a vorbi de muzică, de pictură, de arhitectură mă înviora foarte mult nu fiindcă ar
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
anumit "comic intelectual". Este intenționat, controlat, sau mai degrabă irepresibi? G.G.: Și una și alta. Pur și simplu așa îmi stă în fire: uneori mă reprim, uneori nu. M.C.: Recent a apărut o carte despre opera dumneavoastră: Gérard Genette - O poetica deschisă de Christine Montalbeti la Editură Bertrand-Lacoste. Va recunoașteți în ea? G.G: Da, foarte mult. Găsesc că această carte este de o mare pertinenta, mai ales că n-am participat la ea în nici un fel. M.C.: A fost o
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
eroare de interpretare (n-aș putea să spun același lucru despre tot ce s-a scris despre mine). M.C.: Sînteți fondatorul revistei "Poétique" și director al colecției omonime la Editură Seuil. Care sînt perspectivele revistei și ale colecției în ceea ce privește raportul poetica/estetică? G.G.: Nu pot să vă răspund în privința revistei, pentru că nu eu o conduc în prezent, dar pentru colecție răspunsul este foarte simplu: am incercat sa operez o deschidere a poeticii către estetică și în lucrările mele și în colecție
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți. Deja în 1973, la Iași, ca studentă, urmăm un curs de poetica, în care referințele la dumneavoastră erau numeroase. Aș dori să știu dacă aveți discipoli, dacă ați făcut școală? G.G.: Oh, n-aș spune că am discipoli și deci n-aș spune că am făcut școală. Ceea ce pot să spun este
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
-l, în anii ^60, si exilîndu-se în Anglia), unul dintre fericiții care au reușit să-și cîștige o reală independență financiară (Kubrick avea, pe lîngă altele, si geniul de producător). Autorul unei opere "vizionare și pesimiste", de o teribilă intensitate poetica, Stanley Kubrick a preferat, de multe ori, să-și sprijine libertatea și originalitatea pe fundamentul unei surse literare (Lolita - Nabokov, 2001 - A.C. Clark, Portocala mecanică - Burgess, Shining - Stephen King, Barry Lindon - Thackeray). Scenarista de la terifiantul Shining, Diane Johnson, povestea, într-
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
în lirism, mesajul e trucat de mania versificării. Gîndindu-se să scrie o poezie care place, Passionaria Stoicescu scrie o poezie a momentului, ea aruncă mănușă conștientă de un risc căruia nu-i estimează totuși extensia. Ceea ce dă impresia de abilitate poetica nu e decît un travaliu al limbajului. Sperînd să surprindă ciclicitatea fenomenelor poeta trage cuvintele de păr, exercițiu care-și găsește un deznodămînt "fericit" în interiorul aceluiași poem. În Fericită a nefericită poeta se dă de gol ("Din toate evidentele-ntinate numai
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
de Chardin, gînditorul foarte actual, fiu al aceleiași eclezii, care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi să fim despuiați»!". Un anume umanism agreabil "forurilor" ideologiei totalitare e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
istorică (enciclopedismul fiind prin natura sa antiistorist). În locul gol lăsat de respingerea transcendenței și, în fond, a creației majore care posedă totdeauna un sîmbure transcendent (în altă parte, glosînd opera abatelui Henri Brémond, eseistul nostru ne reamintește adevărul intuit de poetica medieval-scolastică, după care "în tot ce e frumos se manifestă chemarea unei transcenderi"), se lărgește exclusivist zona praxisului, se impune trufia tehnicii nemăsurat proliferante. Oficiază sacerdoții utilului pentru care valoarea lucrurilor e determinată de eficiență. Reținem îndeosebi următoarea considerație cu
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
nu m-am scuturat bine de glasurile nopții,/ de glasurile și chipurile din vis ale nopții,/ că dimineața îmi bate la ușă. Mai întîi, timid,/ cu cîteva frunze care și-au luat viața pe cont propriu,/ la fel ca mine Poetica, de la prima literă la cîntecul sturzului,/ de la întunericul începutului pînă la dimineața/ care îmi bate la ușă.(...) Dimineața se ține de mine pas cu pas de parcă/ mi-ar face curte. De fapt, eu trăiesc în îmbrățișarea ei/ ceas de ceas
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
dacă n-aș sta de strajă, clipă de clipă de strajă,/ ele m-ar ciuguli nerv cu nerv și vers cu vers./ Pînă la ziua dintîi m-ar ciuguli,/ cînd întuneric era deasupra adîncurilor/ și Duhul Domnului plutea peste ele" (Poetica). Asistăm astfel la o mișcare centrifugă a eului poetic, care, identificat cu toate cele ce ființează, se dilată în spațiu și timp pînă în preajma dumnezeieștilor obîrșii ale universului. Ieșit din sine prin extaz liric-spiritual, bardul se rostește prin mijlocirea textului
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
timp imperceptibil, viziunea ar fi nedeslușită), - dar nici una din cale afară de mare (în cazul căreia viziunea nu s-ar realiza dintr-o dată, iar privitorul ar pierde sentimentul unității și al integrității obiectului, ca înaintea unei lighioane de zece mii de stadii" (Poetica, Ed. Academiei, Buc. 1965, pag. 63, 35). Giganții lui Paciurea tocmai aceasta sunt, adică o ficționalizare a realului, o perturbare a percepției, cu alte cuvinte ,, o lighioană de zece mii de stadii". În cel de-al treilea moment, revolta în fața figurativului
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
volum (Călăuza), după ce a publicat versuri în România literară, Luceafărul, Viața Românească, Curierul Românesc, Convorbiri literare etc. Format la Cenaclul de Luni care a dat impulsul inițial mișcării optzeciste, poetul Liviu Georgescu debutează abia acum, într-o manieră discordantă față de poetica practicată de congenerii săi. Singură Mariana Marin, membră a aceluiași cenaclu, își mai elaborase o strategie scriitoricească aparte în anii '80, depășind consensul stabilit de M. Cărtărescu, T.T. Coșovei, Ion Stratan etc. Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
sunt brumă de toamnă,/ O frunză rămasă din anul trecut” (Răspuns). Cam toate poetele scriu din suferință și jură pe lacrimi definitive, dar asta nu înseamnă că nu fac pauze de frenezie amoroasă. Și Ana face, ba chiar imediat după poetica de tristețe și amărăciune, cîntînd merituos și cald madrigal: „Te cunosc iubitule:// În hainele scumpe de purpură,/ Cu brîul de rubine, agate și perle,/ Cu privire de flăcări,/ De putere ce munții sdrobește./ Pasul tău, ușor ca lemnul de bambus
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Propriul” ei mi se pare, din contră, tocmai lamentația absolută, plînsoarea trasă-n versuri radicale, grele de durere, din cele ce nu mai exceptează nimic din toate trăitele. „În mine plînge chinul vieții/ Și dorul stinselor iubiri” - cam asta e poetica Anei. La ea nici măcar natura nu vine cu leacuri și consolări (cum face la alte poete privilegiate), ci tot cu jale și dureri, cu chinuri și frustrări: „Tu soare de aur cu sclipiri fierbinți,/ De ce-mi pari răcoarea toamnelor
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub ochiul critic. În
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
glonț în desiș/ nici soarele nu mai poate fi găsit/ nici bătrînii nu își mai pot folosi protezele/ nici pîntecul femeilor nu mai poate fi plin/ suntem scîncetul unui bebeluș/ mîncat de șobolani în tomberon” (All the pretty little horsies). Poetica ei de denunț (”și nu iert/ nu trec nimic cu vederea”) devine emfatică tocmai prin acest tip de fundamentalim imaginativ fioros, prin această imagistică spăimoasă de atîta repugnanță. E un expresionism atît de îngroșat încît devine caricat. Cu rucsacul plin
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
o port/ jumătate rană/ jumătate pămînt de flori/ voi distruge corduri în amurg/ la granița dintre lumi/ unde vameșiimi vor spune/ că pe cruce nu încape/ decît un răstignit” (Văduva albă). Dată fiind această structură duală, Petruța scrie cînd cu poetica de rană, cînd cu poetica de flori. Firește că ideea de bază e ca fiecare rană să fie o floare și fiecare floare o rană, dar asta poate în volumul următor. Aici jumătățile nu par de tot compatibile.
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
pămînt de flori/ voi distruge corduri în amurg/ la granița dintre lumi/ unde vameșiimi vor spune/ că pe cruce nu încape/ decît un răstignit” (Văduva albă). Dată fiind această structură duală, Petruța scrie cînd cu poetica de rană, cînd cu poetica de flori. Firește că ideea de bază e ca fiecare rană să fie o floare și fiecare floare o rană, dar asta poate în volumul următor. Aici jumătățile nu par de tot compatibile.
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
e datată expresia izolării, a retragerii din „universalul reportaj” care e literatura burgheză. Merită să ne oprim aici. Ar fi fost bine ca Adina Dinițoiu nu doar să ajungă la aceste observații, ci să pornească de la ele pentru a încadra poetica optzecistă altfel decît prin simpla constatare a unei apetențe teoretice. Foarte corect, ea scrie că, la începutul anilor 1970, accesul la publicații occidentale este relativ ușor - pînă la un punct - și explică astfel cum de „Noii” se constituiseră și într-
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
nostru. Nimeni, cred, nu a reușit mai bine ca el să pună în scenă atomii trăirilor noastre” (p. 7). Scriam că acesta e, dintre cele pe care le avem la dispoziție, cel mai eficace text de inițiere (pregnant culturală) în poetica lui Mircea Ivănescu. Lucrul se confirmă și în ultimul paragraf. Istoria literaturii, văzută de obicei ca aglomerare infinitezimală de poeți afini, e tăiată în două dintr-o perspectivă lărgită, nu foarte îndepărtată de teoriile receptării și de sondarea imaginarului colectiv
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
de a vă clasifica opera și de a distinge în ea trăsături postmoderniste. Care sunt totuși, din perspectiva dvs. trăsăturile poeticii, stilului literar pe care-l practicați? M.M.: Despre aceste lucruri am putea sta de vorbă o zi întreagă. Deci, poetica mea: eu vin din lumea muzicii, am fost cîntăreață, dar și o cititoare pasionată. Cred că aceste două componente sunt cele care m-au făcut să devin scriitoare. Căci cine citește mult își extinde vertiginos și biografia. Desigur, ai propriile
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
un cititor pasionat încorporează în trăirile și experiențele sale și literatura universală. R.B.: Priviți lumea cu ochii literaturii? M.M.: Da, pot spune că așa este. Și nu doar în ceea ce mă privește; cred că fiecare cititor procedează altfel. Cît despre poetica mea, ea are de-a face cu educația muzicală. Cînd am început să scriu, poate nici nu am fost o începătoare autentică, fiindcă disciplina muzicală este una din cele mai riguroase care există. Literatura poate fi adesea și o formă
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]