21,807 matches
-
demonstrat"), este speriată și foarte timidă, speră că acest lucru să nu se cunoască și lansează mesaje scrise care sînt doar simple mesaje ale generozității față de poezie. Din generozitatea personală față de poezie Passionaria Stoicescu speră să facă obiectul unui studiu poetic, acesta fiind mai degrabă rolul acestui volum de versuri. Poeta îl invită pe cititor să participe la facerea poeziei, dar raporturile ei cu poezia sînt regizate în așa fel încît, datorită vinovăției pe care ea declară că o simte textul
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
participe la facerea poeziei, dar raporturile ei cu poezia sînt regizate în așa fel încît, datorită vinovăției pe care ea declară că o simte textul, să fie eliminat orice interes subiectiv. Siguranță de sine a poetei este pur conjuncturala, contextul poetic nu mizează pe factorul calitativ al sensibilității așa cum prea direct formă poemelor ne invită să credem, ci pe acumularea uriașă de imagini și obiecte pe care gestul eroic al poetei le parodiază pînă la exces: "Iarbă m-a trădat/ a
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
e cel al citirii cărții pe nerăsuflate, fără a lăsa însă cititorului prilejul unui discernămînt. Din artă combinării imaginilor, Passionaria Stoicescu își face propria carte de vizită lăsînd în schimb pe seama cititorului o poezie care nu spune mare lucru. Eul poetic e puternic alterat de dorință inovării cu orice preț și înscrie experiență lexicala în sfera dialogului începătorului cu lumea. Căci doar așa pot fi înțelese aceste versificări banale, cu tîlc la final, care speculează teamă sau neîncrederea cititorului în propria
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
inginerii lingvistice manieriste, făcute să ia ochii. Asemenea prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard și Păret. Artele poetice cu care Ghergut își presară textele sînt transcrieri în răspăr ale unor cunoscute discursuri despre metodă: "visez să scriu poemele din care / să iasă cineva și să omoare // într-o lume în care greu mi-e să rezist / să rămîn
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
lipsește răsfățul lingvistic zeiesc la care se deda Nichita Stănescu, dar ni se oferă în schimb un element de atracție care nu este nici el de disprețuit: un spectacol dinamic al inventivității risipitoare, o suită de dezvăluiri fulgurante ale eului poetic: La casa din deal/ Odihnesc mâinile mele/ Peste care am presărat decembrie." (Aroma de arbore sculptat) "Numai eu tresar/ Dacă munții se prăbușesc/ ăntr-o clipă de oboseală/ și de resemnare." (Numai eu tresar) "Mă preschimbasem într-o frază/ fluida/ Aș
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
tvorcestvo, 1947; Anna Grigorievna Dostoievskaia, Dostoievski, 1930; Aimée Dostoiewsky, Vie de Dostoievsky par să fille, 1926; André Gîde, Dostoiewsky, 1933; Édouard Thurneysen, Dostoievsky ou leș confins de l^homme, 1934; N. Berdiaev, L^esprit de Dostoievski, 1932; M. Bahtin, Problemele poeticii lui Dostoievski, 1963 ș.a. Ilustrativ pentru interesul constant, cum am mai afirmat, al românilor pentru Dostoievski este și numărul 4 al revistei "Secolul 20" din 1969, consacrat integral marelui romancier. Cedez ispitei de a reproduce din sumar cîteva repere: D.
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Rusia, în "Telegraful" din 20 februarie 1881. 2) Paulin Lecca, Frumosul divin în opera lui Dostoievski, Fundația Dosoftei, Ed. Discipol, București, 1998. 3) Cf. R. M. Albérès, Românul dostoievskian, în vol. Istoria românului modern, București, 1968. 4) M. Bahtin, Problemele poeticii lui Dostoievski, Ed. Univers, București, 1970, p. 378. 5) Ibidem. Un caz aparte îl constituie A. Gîde, al cărui unic român Leș faux monnayeurs n-ar fi fost, probabil, scris fără lecția lui Dostoievski (cf. Mihail Sebastian, Nota la Posedații
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
sa prietenă Lucy Metsch (care-i va deveni a doua soție, după ce, la eliberarea definitivă a Valentinei și a lui Ion Caraion din detenție, în 1964, i-a fost limpede că aceștia vor rămâne împreună). Sugestia unui intertext existențial și poetic între Sesto Pals și Ion Caraion este o ipoteză mai mult decât tentantă, pentru care ediția lui Michael Finkenthal oferă suficiente probe. Ceea ce ne duce la concluzia că „generația pierdută”, din care fac parte cei doi poeți prinși în acest
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
mult prea nedreptăț itului John May care merita, nu?, o sanctificare. Chiar și așa, filmul lui Uberto Pasolini impune un discurs cinematografic condus cu moderație, respect față de detaliu, cu o simplitate sensibilă care permite pe fundal apariția ulterioară a licențelor poetice în măsură să sublinieze aerul de libertate pe care existența cenușie și meticuloasă a lui John May o dobândeș te pe măsură ce, fără să o știe, se apropie de moarte.
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
obligația de a identifica sursa frazelor care se constituie, parcă, într-un delir verbal. Fără a fi preveniți, „locuim” în mintea lui Stephen, urmând deplasările sinuoase între situații reale și imaginare, salturile bruște de la teorii filosofice la imagini literare și poetice — un adevărat Babel lingvistic ale cărui chei par a se naște și a se topi cu fiecare nouă frază. În întregul capitol nu se petrec decât trei lucruri efective: deducem că, la un moment dat, Stephen urinează în mare, îl
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
cititorului. Vestea bună fuse că, atâta cât este, în cele mai valabile pagini, poezia, și acum, în mileniul trei, dincolo de mode și de timp, tot duh și adevăr (estetic, ontologic) este. S-a spus! De copil am locuit în chip poetic pe pământ, frate cu iarba de acasă, cu osicanii din Osicata mea, cu cei interziși, cu hărțuiții și damnații, cu exilații și cu morții - atunci când duhul adevărului plana gol-goluț te miri pe unde, razna peste arse miriști ceapiste, razna peste
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
mai scurt în prolepsă decît în analepsă, altfel spus, că el nu practică simetria, dar asta eu o știam deja și voi de asemenea.” (p. 35) Privirea melancolică asupra timpului, care i-a inspirat sute de pagini și memorabile categorii poetice în Figuri, e însoțită de umor și chiar de o anumită tandrețe: «timpul este pentru mine mai degrabă un tovarăș pe care îl suport fără să vreau să scap de el, fără speranța de a-l domina și cu care
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne pese ce-o să urle haita!) le urmează neabătut. Primește de cîteva ori Premiul de Stat, este lăudat de fiecare scriitor care se întîmplă să răspundă la un interviu, bifează poetic toate temele politice (de la partid la atom, la omul sovietic în spațiu, Grivița, 23 August etc.), deschide, închide și face rapoartele tuturor consfătuirilor, plenarelor și congreselor scriitorilor, enumeră fruntașii literaturii și atrage atenția celor care greșesc; deține toate funcțiile importante
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
al cărei asiduu colaborator fusese încă din primul număr. Grupul susținătorilor zeloși ai regimului este extrem de larg, pentru că ei sînt regula timpului și nu excepția. Se remarcă însă în paginile revistei poeții conjuncturali, cîteodată de o promptitudine uluitoare, care execută poetic toate temele zilei. În afară de Mihai Beniuc: Veronica Porumbacu, Maria Banuș, Nina Cassian, Victor Tulbure, Dan Deșliu, Radu Boureanu, Tiberiu Utan și mulți, mulți alții. Poeții lui Lenin, ai Revoluției nemuritoare, ai astronauților sovietici, ai atomului, ai păcii, ai colectivizării, ai
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
versuri „Nu mi-am poeta Elena Farago în curtea Fundației mediul care o favoriza. Poeta, despre plecat genunchii” (1926), Elena Farago Aman. Pe toată perioada în care poeta a care Nicolae Iorga scria atât de frumos la își încheie activitatea poetică. Despre condus destinele Fundației au fost apariția volumului „Versuri“, devine un aceste versuri, marele critic literar încheiate mai multe colaborări între model și un exemplu de muncă pentru Perpessicius scria: „O desăvârșită artă Muzeul Aman și reprezentanții Bisericii tinerii iubitori
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
s-a înțeles de minune cu confratele său ceh, poetul și traducătorul Václav Danek, n-a fost surprinzător, dat fiind că amândoi fac parte din aceeași generație, dar ceea ce îi apropie și mai mult sunt, pe de o parte, temele poetice asemănătoare, și pe de altă parte, o versificație extrem de elaborată, bazată deseori pe forme tradiționale sofisticate. Poate vă întrebați de unde provine interesul actual pentru literatura română în mediul ceh. După părerea mea, în momentul de față terenul de la noi este
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
în principal programe și emisiuni literare. Cariera literară și-a început-o ca traducător în limba cehă din literaturile rusă și ucraineană, printre autorii traduși de el numărânduse Aleksandr Blok, Innokenti Annenski, Osip Mandelštam, Serghei Esenin și mulți alții. Creației poetice proprii a început să i se dedice de-abia la sfârșitul anilor ’70 ai secolului al XXlea. Primul volum de versuri îi apare în 1978 și se numește Cum am făurit clopotul. Îi urmează volumele Lumea înseamnă o pereche (1982
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
arestat de iacobini, eliberat, arestat din nou pentru datorii în timpul lui Ludovic XVIII și mort în 1836, la 76 de ani. Se știe că și imnul nostru i-a prilejuit lui Mihai Zamfir o critică ascuțită a textului, reflectând spiritul poetic al epocii în care a fost scris, atât de diferit de al epocii noastre.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
ale minorităților Scriitori în limba maghiară: 1. Vida Gábor - Ahol az ö lelke i sufletul său). 2 László Noémi - Föld (poezie) (Titlul în românește: Pământ). Scriitori în limba slovacă: 1. Ivan Miroslav Ambruš - Básnické zátišie (poezie) (titlul în românește: Refugii poetice). 2 Anna Kalianková - Krištál’ová reika slov (poezie/debut) (titlul în românește: Fluviul cuvintelor de cristal). Scriitori în limba ucraineană: 1. Pavlo Romaniuk - Chervoni koni sertzia (poezie) (titlul în românește: Cai roșii ai inimii). Scriitori în limba sârbă: 1. Ljubinka
Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 () [Corola-journal/Journalistic/2519_a_3844]
-
tocmai din această omonimie răsare întreg haloul de semnificații cu care « receptorii » îmbogățesc la nesfârșit, - și la nesfârșit fac să vibreze - poezia, înghițind-o și reunicizând-o, făcând-o loru-și asemenea, a-simil-ând-o. Câștig sau pierdere?“ Rigoarea demonstrației nu taie însă elanul poeticului manifestat în Poezie care - miracol - apare „de după colț ș...ț, când nici cu gândul nu gândeam ș...ț, ca să ne scoată din încurcătură... Și ne și scoate, e adevărat, - însă cu ce preț: aruncându-ne în plin mister; stingând, cu
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
adevărat, - însă cu ce preț: aruncându-ne în plin mister; stingând, cu un gest suveran, lumina explicației (ternă, dar lumină!), pentru a ne cufunda în întunericul fecund al înțelegerii.“ Dialogul „personajelor“ lui Mihai Șora se produce îmbrăcând, nu rareori, dimensiuni poetice. Astfel, găsim, chiar acolo unde nici cu gândul nu gândim (ca să-i reluăm spusa), o bogăție de fraze încântătoare. „Vântul suflă unde vrea, ubi vult, și tu auzi vuietul lui, dar nu știi de unde vine, nici încotro se duce. Adulmecă
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
el, dacă Wikipedia nu face confuzie).8 Dar citesc împreună Rilke, se-ntîlnesc la concerte (era și Alioth, firește, de față), numai că poezia ei nu-i place și încearcă să-i dea sfaturi („Reproșîndu-i că ea nu scrie cu metafore poetice, cu imagini, ci cu noțiuni logice, cu uscăciune cerebrală”); la care Lucica reacționează, firește, pe dos, tot din mîndrie suverană și orgoliu prea aprins: „a pus, pentru a polemiza cu mine, următorul titlu noului său volum de poezii - Noi care
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Streinu (de-ar fi citit-o, însă probabil i-a scăpat) ar fi trebuit să mai adauge (măcar de dragul ei) încă o tipologie la cele trei pe care le-a identificat printre femeile române care s-au ocupat cu scrisul poetic (și au produs lirism salomeic, saphic și didonic). Doar așa, ca să rămînem pe criteriile lui terminologice, ar trebui adăugită și tipologia dianică, deși numeric (și valoric) slab prezentă. (Și ar mai fi de adăugat neapărat - căci avem destule Marii-Magdalene de-
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
pe Eminescu de închide cu „Gânduri...” Gândurile de creație și creator, într-o lume „lehuză, braț, zâmbindu-I complice (...), îi face început reprezintă un original căreia avorturile i-au scurs sângele o plecăciune de menestrel arhaic lui concept de „ars poetica” baciană, iar cald, saliva și sudoarea”(p.6) iar în Nichita (...) și cu inima la vedere (...) Gândurile de final aduc un mesaj de poemul „Despre mine” își exprimă se pierde apoi printre mestecenii vindecare a rănilor deschise de neliniștea că
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
spațiu mioritic” mirific Dotate cu motive și simboluri de o templu”(p.7). „A trăi înseamnă a te scăldat de apele legendarului Râu al frumusețe deosebită, poemele construi în templu pe obsesia Doamnei, acel „peisaj-cuib” de care baciene au substanța poetică extrasă asasinată a faptei ” (p.25), subliniază creatorul își amintește cu nostalgie p a r c ă d i n „ e s e n ț a p o e z i e i poetul într-un alt poem, ca un
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]