9,079 matches
-
mărțișor. Se spune că, în prima zi a lunii martie, zâna primăvară a ieșit la marginea unei păduri. Era obosită întrucât se grăbise a veni deși iarna nu se lăsa dusă. Cum stătea sprijinită de un copac, a zărit în poiană un ghiocel abia ieșit de sub zăpadă, umbrit de o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul plăpând, s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce copleșeau ghiocelul. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
canon atât de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că adesea tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se și zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit în timpul istoric al civilizației românești transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
lui Andrei Mureșanu - devine și ea o parte importantă a operei. Dimensiunile sale spirituale întrec orice categorisire și încadrare în formule șablonarde. Dintr-o târfă el a făcut o madonă, dintr-o banală baltă, un lac de vis, dintr-o poiană, un omăt de iarbă. La el noptile se topesc în argint și aur. Pădurea se transformă în templu. De fapt toată natura e un templu. Cromatica privirii lui e aparte, dominată de alb, galben și albastru. El vede prin ceață
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, semnalul la care „tresăream” și mă îndreptam
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
Acasa > Strofe > Valori > ATLET MOLDAV (SELECȚIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Loc pentru SFÂNTA ÎNĂLȚARE S-alegem loc de pomenire-n veac, S-alegem în poiană loc de pomenire, Din piatră de bazalt sicriu sărac Să se înalțe în altarul din privire. Cu funigei și luminiș de brad Să ne-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
să-nlumine litera-n Psaltire Și-n locul sacru ce a fost găsit Să se înalțe sfântă zidărie Din piatră de bazalt și de granit De-a pururi să facem temelie. S-alegem loc de pomenire-n veac, S-alegem în poiană loc de înveghere. Altare de lumină pentru leac Să înălțăm cum datina ne-o cere. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înflorinzii crini Ce luminează litera-n psaltire. Atlet întru HRISTOS Atlet moldav supus
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
brună stătea la fereastră Și privea mirajul țărmului discret Peste care toamna roșu violet Parfuma cu brumă Dunărea albastră; Am rămas pe gânduri măcinând tăceri Când mijeau în jururi flori de chihlimbar Și treceau prin aer oamenii de var În poieni abstracte îngropând averi, Timp în care două lacrimi de mărgean Curg pe-obrazul doamnei brune de la geam. Referință Bibliografică: Doamna brună / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DOAMNA BRUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352535_a_353864]
-
rugând participanții să i se alăture la un moment de reculegere în memoria oamenilor de litere recent dispăruți dintre noi: Petru Poanta, Ioan Pop și Aurel Vușcan. Festivitățile au fost deschise de Ansamblul Folcloric „Muguri de dor“ al elevilor din Poieni, condus de înv. Florina Hidiș Pop și Ionel Pop. Aceștia au interpretat câteva cântece populare și o suită de dansuri specifice zonei Huedin, prefațând astfel lansarea volumului Doinei Mărghitaș, ce și-a început cariera didactica în pitoreasca localitate din Apuseni
CENACLUL ARTUR SILVESTRI ŞI-A ÎNCEPUT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352542_a_353871]
-
ei spiritual pe care l-a avut dintotdeauna pentru mănăstire și pentru credincioșii din zona Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
ȘERCAIA,JUD.BRAȘOV În fiecare an, în preajma Sfinților Împărați Constantin și Elena, în localitatea Vad, comuna Șercaia, județul Brașov, are loc Sărbătoarea Narciselor. O mulțime de oameni, fie cu mașina personală, fie în căruțe, fie pe jos se îndreaptă către Poiana Narciselor străjuită pe de o parte de mesteceni ocrotitori, pe de altă parte de măreția Carpaților cu vârfurile încă acoperite de zăpada ce strălucește în lumina soarelui. Prima parte situată pe un tăpșan, printre mesteceni, are aspect de târg sau
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
pelerinaj al florilor, în timp ce unii oameni se îndreaptă spre pădure, alții se întorc deja cu buchete de narcise în mâini, cu bucuria și mulțumirea întipărite pe fețe. Inițial suntem nemulțumiți de jaful făcut în natură, dar pe măsură ce ne apropiem de poiana din pădure, asemenea celorlalți devenim nerăbdători să vedem narcisele, să ne bucurăm de farmecul și mulțimea lor. Tot înaintând în pădure, avem impresia că ne afundăm într-o gură de rai, că ne întoarcem în mult visatul paradis originar unde
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
mestecenilor, își trăiesc ultimele clipe. Oamenii adunați aici se supun ritmurilor vieții din natură, sunt mai calmi, mai buni, mai blânzi, dar viața lor pare a avea un singur scop, culegerea de narcise. Pierduți în iarbă, printre zborul fluturilor din poiene, în lumina soarelui, izolați de restul lumii, cu gesturi tandre și gratuite culeg ultimele narcise, bucurându-se de roadele pământului mamă. Ne alăturăm lor și ne umplem mâinile și sufletul de mulțimea și frumusețea narciselor și a altor flori de
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
se bucurau de spectacolul dat pe o scenă improvizată în aer liber de către elevii școlii din localitate și de grupuri de artiști amatori. Ne îndreptăm spre ieșire și suntem uimiți de coloana de mașini fără sfârșit ce se îndrepta înspre poiană și mulțumiți că am putut participa la o sărbătoare unică pe meleagurile acestui pământ în care omul s-a cufundat pentru o clipă în marea taină a naturii. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ȘERCAIA, JUD. BRAȘOV / Elena Trifan : Confluențe
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CORBUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului se făcea că ne iubeam pe fânul de curând cosit, mirosea a levănțică prin poieni de albăstrele, Doamne, ce frumos era, tremura prin aer vântul, luna-n pânze aurii , stampă pe-un pământ tăcut, își vărsase tot năduful peste fericirea noastră, muza mea patetică se-anina de umbra-mi vie și cu pieptul sfâșiat de
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
era complet în afara logicii peisajului. Ceva îi rănise privirea fascinată de simfonia albului imaculat și nu-și dădea seama încă ce! Scană (vai ce barbarism!) cu atenție, din nou, întregul sector... Da! Acolo, în mijlocul tufelor fără urmă de frunze, în poiana aceea micuță, era un obiect complet rupt de armonia peisajului. Verde, strălucitor, oarecum rotund, se ițea din zăpadă, cu un exces de personalitate sfidător, cumva chiar obraznic! Ce nu se lega? Armonia, ruptă de culoarea mult prea contrastantă, sau numai
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Roua se-agață în pânza de păianjen - mister spulberat. Goană de mistreți - gloanțele mușcă stânca turma dispare. În plină noapte soarele strălucește - luna-n travesti. Luptă de cocoși - în poiană găina privește o stea. Pe ram albine flori de vișin sărută - câtă tandrețe. Se sparge noaptea în fragmente de vise - micropoeme. Printre crengi de dud se rostogolesc poame în ciocul raței. Ascunși în zarzăr doi ochi sfredelesc zarea - cloșcuță în
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
Ivanovici, care se va remarca mai mult prin inactivitate în cursul anilor revoluției și prin stânjenirea mișcărilor lăncierilor români. Planul de luptă prevedea un atac al moților, prevăzut pentru noaptea de 6/7 decembrie 1848, asupra avanposturilor maghiare din zona Poieni. Moții urmau să fie sprijiniți de trupe imperiale, dar un mic grup de lăncieri au dat peste un detașament maghiar care umbla în sate după rechiziții de furaj și alimente. Acest grup a atacat trupa maghiară, distrugând-o aproape în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
românești , hotel , motel , pensiune , restaurant de către o concurență reprezentanta a acelei locații , în limba română și engleză , în timp ce pe un ecran mare curgeau imaginile filmate la acea locație , pe un fond muzical , timp de un minut (concurente de la Călimănești , Eforie-Nord , Poiana Brașov , Sinaia , Sovata , București , etc.) Concurentele care au trecut prima probă au avut apoi de trecut toate probele specifice unui concurs de miss. Doar că eu am vrut să dau o adevarată culoare românească, să realizez un spectacol , angrenând renumiți
DIALOG CU JURNALISTA SI SCRIITOAREA LIGYA DIACONESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350808_a_352137]
-
doamna brună stătea la fereastră Și privea mirajul țărmului discret Peste care toamna roșu-violet, Parfuma cu brumă Dunărea albastră Am rămas pe gânduri măcinând tăceri Când mijeau în jururi flori de chihlimbar Și treceau prin aer oamenii de var În poieni abstracte îngropând averi, Timp în care două lacrimi de mărgean Curg pe-brazul doamnei brune de la geam Referință Bibliografică: Doamna brună / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
DOAMNA BRUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350946_a_352275]
-
apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
de câțiva kilometri. La întoarcere pe anumite porțiuni de drum calul a fost supus la niște încercări mai dure, adică i s-a cerut să galopeze sau să meargă la trap. Antrenamentele au fost continuate pe Valea Mantii și Valea Poienii sate aparținătoare comunei Valea Călugărească și care erau așezate pe văile cu același nume. Dar asta nu era suficient pentru marele concurs. Calul și driverul trebuia dus pentru a se acomoda cu hipodromul lucru ce avea să se întâmple cu
SUMAN DRIVER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351572_a_352901]
-
doamna brună stătea la fereastră Și privea mirajul țărmului discret Peste care toamna roșu-violet, Parfuma cu brumă Dunărea albastră Am rămas pe gânduri măcinând tăceri Când mijeau în jururi flori de chihlimbar Și treceau prin aer oamenii de var În poieni abstracte îngropând averi, Timp în care două lacrimi de mărgean Curg pe-brazul doamnei brune de la geam Referință Bibliografică: Doamna brună / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 702, Anul II, 02 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
DOAMNA BRUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351637_a_352966]
-
2012 Toate Articolele Autorului NU MĂ VREAU Nu mă vreau închis în cochilia Acelui melc în casa-i singulară, Eu vreau viața, veselia, Izbucnind ca frunza-n primăvară. Nu-mi vreau cuvintele închise, În sipete de bronz și încuiate, Visez poieni cu albele narcise Și gânduri libere, descătușate. Eu mă supun doar vieții agitate, Prefer aglomerările urbane, Cuvinte spuse cu sinceritate, Adresate ființelor umane. Nu mă-nchid în nici o carapace, Libere sunt gândurile să alerge, Pe la prieteni încolo și încoace, Lăsându
NU MĂ VREAU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346614_a_347943]
-
camera mea/ nu a intrat/ nici un hoț!// Nu lipsește nimic!// De ce mă simt / totuși/ furat de amintiri?”. O variantă mai puțin abruptă dar începând de la lirism, se află în poezia „Căprioara nebună”: „Culcat, / stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiu virtual.” În contemporaneitatea care
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
și modernitate, punând în evidență un limbaj prin excelență reflexiv, tendința de a filosofa pe marginea unor stări existențiale. O metaforă rară, fiara blestemată, fiara vicleană, jivina, sugerează spaima ce încorsetează sufletul în fața necunoscutului, a imposibilei ocoliri a întâlnirii din ,, poiana morții “ (Fiara), sau, dimpotrivă, însuși procesul nașterii poetice (,, ... Nemiloasa fiară/ Ascunsă în străfunduri și învelită-n noapte/ Mă sfâșie flămândă, mă izolează-n carte“. - Nemiloasa fiară). Un poem-metaforă, .A fost odată, vorbește despre o răsturnare a lumilor odată cu trecerea iubitei
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]