2,793 matches
-
lîngă; de mamă; mamei; mărinimie; medici; merge; meșter; milos; minunat; minune; moral; mult; mulțumire; muncă; neajutorat; neam; necondiționat; negru; nepăsare; nevoiaș; nevoiași; nevoitor; nimic; obstacol; omenire; ospitalitate; palmă; un pas înainte; părinte; persoană de nădejde; plăcere; în plus; poezii, texte; politețe; polițist; pomană; popor; potrivit; povar; povață; pretutindeni; de preț; prietenă; prietenia; prietenos; prim-ajutor; primire; prinde; putință; rar; rănit; fără răsplată; rău; răutăcios; reacție; a reacționa; receptivitate; recompensă; recunoștință; refuzat; repede; reprezentare; respect; resurse; vă rog; sacoșă; sacrificiu; salva; sare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muncitori; nădejde; neamuri; neliniștit; nemurirea; neplăcere; nepunctual; nervos; niciodată; nimic; oaspete; oaspeți; obositor; un ochi; odihnă; orar; parc; patos; părinți; pensie; pentru ce?; persoană; petrece; pierde timp; a pierde timp; pierdere de timp; pleacă; a te plictisi; plictisit; plutonic; poartă; politețe; poposi; porni; prietenul; a răbda; răgaz; rămîne; reîntoarcere; relaxare; remușcare; revedere; rezultat; rînd; scapă; scrisoare; seară; singur; soartă; sobru; sosește; sosire; soț; a spera; a spune; sta pe loc; a sta la rînd; stare; stat; stație de autobuz; staționa; staționează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj; saltea; satin; sărbătoare; senzualitate; serviciu; sexy; somn; stilat; stimă; strai; străluci; striptease; strîmtă; școală; știe; transparentă; trup; ud; umeraș; uniformă; ușor; ușurință; veșminte; Vieru (1); 795/189/68/121/0 cer: albastru (203
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căsătorie (5); mamă (5); pălărie (5); stilată (5); stimă (5); dînsa (4); feminitate (4); înaltă (4); maniere (4); profesor (4); soție (4); distinsă (3); domniță (3); fată (3); feminin (3); fericire (3); învățătoare (3); matură (3); mîndră (3); pantofi (3); politețe (3); ruj (3); societate (3); statut (3); stil (3); bine (2); costum (2); damă (2); deșteaptă (2); divă (2); doctor (2); educație (2); elită (2); femeia (2); finețe (2); fustă (2); galantă (2); grație (2); inteligentă (2); măritată (2); respectabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); caracter (4); distins (4); educație (4); mîndru (4); personalitate (4); stimă (4); Ștefan cel Mare (4); arătos (3); autoritate (3); director (3); domnișoară (3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3); stilat (3); avocat (2); baron (2); bătrîn (2); celebru (2); decan (2); demn (2); domniță (2); emerit (2); englez (2); gentil (2); important (2); ins (2); intelectual (2); întîmplare (2); învățat (2); lord (2); cel mare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în exces; sărutare; scump; scumpică; senzație; senzație plăcută; senzual; sirop; sînge; soare; somn; soț; străin; suav; tandru; tartă; tort; trist; umor; viața; viață; vis; vorba mamei; Yummy!; zaharină; zîmbet (1); 781/139/48/91/0 dumneavoastră: tu (146); respect (132); politețe (57); eu (46); profesor (37); doamnă (23); dumneata (19); voi (17); domn (16); el (16); persoană (16); dumnealui (13); profesoară (13); stimă (12); personalitate (9); politicos (9); bătrîn (8); ea (8); în vîrstă (7); mata (5); domnule (4); mama (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinte (3); persoană în vîrstă (3); străin (3); sunteți (3); adult (2); autoritate (2); cineva (2); decan (2); director (2); d-lui (2); ce doriți (2); dumitale (2); Dvs. (2); educație (2); important (2); Măria Sa (2); noi (2); pronume de politețe (2); seriozitate (2); superior (2); tata (2); vîrstă (2); acela; aiurea; Alexandra-Elena-Eu; am îmbătrînit; ambițios; apreciere; ascultați; asistentă; atrăgătoare; ăla; bărbat; bătrînă; bătrînel; bine; bună; casier; ce persoană; ceas; cineva de respect; cinste; cîntați; curiozitate; demnitate; deșteaptă; deștept; dînsa; dînsul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răbdare; relativ; respect; reușită; risipă; rănit; sac; satisfacție; saturație; sănătate; sătul; spațiu; studii; succes; suficiență; din suflet; sumedenie; surplus; tonă; tortă; totul; trăiește; ușă; voință; vorbă; zgîrcit (0); 734/230/72/158/0 mulțumi: recunoștință (81); respect (43); oameni (21); politețe (20); recunoscător (20); aprecia (19); recunoaștere (18); plăcere (15); frumos (13); satisface (13); mersi (11); apreciere (10); răsplată (8); recompensă (8); educație (7); fericire (7); lume (7); politicos (7); cadou (6); da (6); mulțumesc (6); răsplăti (6); satisfăcut (6); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invita; încărcat; lănțișor; libertate; mamă; maniere; mare; masă mare; membru; mult așteptat; nași; nașpa; nașul; neanunțat; neașteptare; neașteptata; necunoscut; nedorit; neplăcut; nervi; nervos; nesortit; Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să stea acasă; servește; slugă; slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; mamifer; mască; mărinimos; menire; mic; minciuni; minunat; miracol; mîndrie; mort; muncă; munte; murdar; muritor; nădejde; necaz; necunoscut; negru; neom; nimic; oameni; oaspete; onoare; oribil; os; pace; parcurs; parfumat; parșiv; pașnic; păcate; păcătos; pămînt; pătură; pesimist; picioare; picior; pitic; plantă; politețe; porc; prieteni; prietenie; prost; pui; pur; putere; rațional; răutate; rece; relație; respect; robot; sălbatic; scund; seamăn; semen; semeni; simplu; simt; sociologie; soție; speranță; sprijin; stăpînul lumii; stimă; supărat; superior; tati; tot; totul; toți; trecător; trup+spirit; unicitate; univers; valoare; valoros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfînt (3); bună (2); cer (2); cere ajutor (2); ceva (2); comunicare (2); creștină (2); dor (2); favoare (2); iertare (2); insistent (2); închinăciune (2); mama (2); mîini (2); mîini încrucișate (2); mult (2); neputință (2); nu (2); părinți (2); politețe (2); popă (2); prieten (2); primi (2); ruga (2); sănătate (2); slujbă (2); smerenie (2); tare (2); te rog (2); umil (2); ajuta; pentru ajutor; altar; antihrist; apel; a apela; apropierea de Dumnezeu; ardoare; ars; asculta; ascultare; așteptări; a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mariana; lîngă mine; mort; moș; mujic; mulți; musafir; muscă; nou mutat; naftalină; nasol; Nea Fane; neales; necaz; neînțelegere; nene; neplăcut; nervos; nesimțit; nesimțiți; nesuferit; nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
loc cu adevărat și motivația să existe se impune informarea cetățenilor, în calitatea lor de participanți. Ei au nevoie de curajul de a articula și de a-și apăra punctele de vedere (și să le schimbe atunci când se justifică), de politețe pentru a asculta argumentele celorlalți participanți și de a lua în considerare opiniile contrare, precum și de abilitatea de apreciere a evidențelor și de evaluare a „pierderilor”. Aceștia ar trebui să aibă capacitatea de a-și amâna nevoile imediate sau preferințele
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
principiul prieteniei, neînlăturându-se „rivalitățile active” care stimulează entuziasmul și emulația, chiar „întrecerile industriale” în care fiecare „atlet” al muncii își va putea arăta vigoarea și dibăcia. Iar „educația colectivă” printr-o „școală unică” sădește nu numai cunoștințe, ci și „politețea generală”, „tonul cuviincios”, armonie în comportări. Finalitatea e obținerea „omnifiliei” (prieteniei), a „frăției societare”. „Acest impuls de dragoste colectivă care mijește deodată în mase este cel mai strălucitor avânt al virtuții.” (ibidem, p. 246) „Asociația domestică” (de producători-consumatori) a lui
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu mai au deloc acest statut privilegiat, în direcția relevării propriului sigiliu. Dimpotrivă. Citim într-un loc: „Tot ce am scris (în afară de scrisorile mele, dar lor nu le acord nicio importanță și de altfel majoritatea au fost dictate doar de politețe), tot ce am scris, tot ce am publicat Ă chiar am gândit cu-adevărat în momentul în care am scris” (II, 95). Nu e singura mărturisire de felul acesta, în care scrisorile par nu un document autentic, ci unul contrafăcut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
personaj. Dar rolul, citim, s-ar institui doar în conversație, nu și în scris. Greu de crezut că lucrurile se petrec până la capăt așa. Doar că, în scris, rolurile sunt altele. Cioran își reproșează adesea neputința de a depăși barierele politeții, pe ale bunului simț, pe ale convențiilor sociale. Nu-i vorbă, răbufnește adesea și nu rare sunt accesele de violență. Or, în notele nedestinate tiparului, ca și în scrisori, tocmai această sumă de contradicții e înregistrată cu disperare, căci Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modalitatea de gestionare a conflictelor viitoare. De asemenea descrie rolul sau, accentuând imparțialitatea, neutralitatea si ajutorul oferit pentru găsirea unei soluții viabile pentru amândoi. Pentru desfășurarea eficienta a medierii este esențiala stabilirea unor reguli de baza ale medierii: reguli de politețe, vorbirea pe rând, fiecare parte având dreptul sa-si exprime punctul de vedere fara a fi întreruptă, respectarea confidențialității, toți participanții sunt așezați (ridicarea unei persoane poate crea impresia de amenințare), nu este permis limbajul si comportamentul violent si abuziv
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
instrumente ciudate și miros antiseptic, localul de suferință și datorie, asupra căruia veghea pasiunea glacială a lui Walter"), acestea chiar prin interdicția expresă a doctorului ("Cînd Lenora cercase a se aventura pe acolo, Walter îi făcuse un semn vag de politețe sau de concediere"). Parcul sanatoriului îi apare la o depărtare inaccesibilă mișcării, grevată de o dispoziție prin care adie o arie stranie ("Era o stare de lucruri a cărei soluție nu se putea prevede, așa cum se uita Lenora de lung
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu-și do rește orgasm. Una dintre aceste performanțe este se xul oral, pe care majoritatea băieților se simt obligați în fața celorlalți băieți să-l aibă la activ; nu pot ajunge la o parteneră adevărată, care cere prea mul tă politețe, prea mulți bani și responsabilitate; se descarcă de tensiunile abstinenței atunci când le vine și așa cum le vine; se răzbună pe partenera insuficient de activă sexual. Romanian gigolo Nu se poate spune că băieții de pe la noi sunt cei mai po triviți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați, pardon!“, „Ba să am pardon“ (Dumitrache, către Ipingescu), „adică să am pardon de impresie“, răspunde celălalt. Există o barieră între mica
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus un scurt reproș pierdut printre toate aceste politețuri protocolare în care se reamintește de zestrea nedată încă de către cumnatul, Ianache Cocorăscu. Mireasa nu este nici ea uitată, soțul declarându-i dragostea lui frățească și dulci sărutări. Din lista atașată scrisorii aflăm ce haine va purta mireasa în ziua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rămâne decepționat când vede amestecul acesta de Paris și Chicago, de Napoli și New York, de Londra și Madrid care este Buenos Aires (...). Cum l-am decepționat cu realitatea, ne-am văzut "obligați" să-l decepționam și cu literatura; Voiam, măcar din politețe, să-i oferim "gauchos" literări (...). Parcă ne simțim prost că, în loc să ne găsească la vaci, ne găsește în metrou"3. Soarta culturilor mici, spune Cioran, de fapt, tragedia culturilor mici este că nu au nici o valoare decât în măsura în care încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că să nu mai vorbim despre iluziile vulgare și aproape mai puternice pe care voința le are pregătite în orice clipă"32. A-și atribui misiunea de a defaimă viață sau, simplu, a o trăi "așa, din curiozitate" sau "din politețe", așa cum Cioran confesează că o face uneori, finalmente, este același lucru: șiretlicuri pe care le folosește viața ca să-și exercite despotismul. Renașterea omnipotenta și neobosita a dorinței de a trăi face din om un obsedat al acțiunii, devenind incapabil să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]