1,557 matches
-
șef de stat major al Diviziei 1 Militare Teritoriale. În ianuarie 1869 este pus în neactivitate de serviciu și este numit secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, iar în perioada 5 mai 1876 - 5 aprilie 1877 este director general al Postelor și Telegrafului. În timpul Războiului de Independență de la 1877, revine în rândurile armatei și îndeplinește funcția de director general al Administrației Centrale a Ministerului de Război, iar la data de 20 octombrie 1877 este numit șef al Statului Major al Armatei
Ștefan Fălcoianu () [Corola-website/Science/304972_a_306301]
-
numai părinți de suflet și de conștiință, ei lucrau pământul, aveau vii, livezi. Din anul 1990 până în prezent în biserica „Sfinții Voievozi” din satul Bujor slujește Protoireu Mitrofor Mihail Trofim. În centrul satului se găsește primăria, casa de cultură, școala, posta, farmacia. Pe teritoriu se mai găsesc 12 magazine alimentare, 2 de bunuri casnice și un bar în incinta căruia se afla discoteca. Satul dispune de livezi de meri, cireși, prune, nuci. În acesată comună se găsește și clubul de fotbal
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
constituțională între insule și Regatul Unit a dus la o serie de instituții și organizații comune. BBC are un post de radio și de televiziune local în insulele canalului, dar nu în Insula Mân, si cu toate ca insulele au jurisdicție asupra postei și telecomunicațiilor locale ele continuă să participe la planul de telefonie în Regatul Unit și au adaptat sistemul de coduri poștale pentru a fi compatibile cu cel al Regatului Unit. Cu toate că nu fac parte din Uniunea Europeană, decizând să nu acceadă
Dependențele coroanei () [Corola-website/Science/305637_a_306966]
-
Songwe Babulé - Bafing - Bagoé - Bani - Baoulé - Niger Bou-Regreg - Dades - Drâa - Loukkos - Moulouya - Oum er Rbia - Sebou - Sous - Tensift - Ziz Senegal Baie du Cap - Grande Rivière du Sud - Grand Riviére Noire - River Citrons - River des Creoles - River des Galets - River du Poste - River La Chaux - River Tamarin - Riviére du Poste du Flacq - Riviére du Rempart Búzi - Changane - Licungo - Ligonha - Limpopo - Lugenda - Lurio - Messalo - Púngoè - Revue - Rovuma - Save - Zambezi Cuando - Cunene - Kuiseb - Orange - Okavango - Fish River - Zambezi Kamdougou Yobé - Niger Benue - Bunga - Cross
Listă de fluvii din Africa () [Corola-website/Science/305699_a_307028]
-
Dades - Drâa - Loukkos - Moulouya - Oum er Rbia - Sebou - Sous - Tensift - Ziz Senegal Baie du Cap - Grande Rivière du Sud - Grand Riviére Noire - River Citrons - River des Creoles - River des Galets - River du Poste - River La Chaux - River Tamarin - Riviére du Poste du Flacq - Riviére du Rempart Búzi - Changane - Licungo - Ligonha - Limpopo - Lugenda - Lurio - Messalo - Púngoè - Revue - Rovuma - Save - Zambezi Cuando - Cunene - Kuiseb - Orange - Okavango - Fish River - Zambezi Kamdougou Yobé - Niger Benue - Bunga - Cross - Gongola - Hadejia - Kaduna - Komadugu Gana - Komadugu Yobe - Niger
Listă de fluvii din Africa () [Corola-website/Science/305699_a_307028]
-
Bader”. La alegerile următoare din iulie 1951, Herut a obținut numai opt locuri în Knesset. Ca urmare, Beghin a anunțat că se retrage din viata politică și nu s-a mai arătat în public pentru o lungă perioadă de timp Posta belarusă a emis o marcă poștală cu chipul lui Beghin în cadrul unei serii cu lideri sioniști evrei originari din Belarus „Striking the Balance” de Harry Turtledove
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
iar când s-a întors în țară în vara anului 1932, a lucrat o scurtă vreme la școala agricolă Mikve Israel din centrul țării. După aceea și-a întreținut existența ca gazetar. A lucrat mai întâi pentru ziarul „Doar Hayom” (Posta zilei), apoi pentru câtva timp la săptămânalul „Hashaar” („Poarta”). În paralel, Alterman a continuat să colaboreze la „Ktuvim” , unde a publicat noi poezii sub pseudonimul „N.He'azati” , în publicațiile „Turim” (Coloane) și la „Haaretz”. În cursul anului 1933 a
Nathan Alterman () [Corola-website/Science/323401_a_324730]
-
cu caneluri, ce conținea boabe de grâu carbonizate. Bordeiul avea și o vatra de cenușă și datează din jurul anilor 800 î.e.n. Aceste urme de locuire au fost descoperite chiar în centrul orașului, în 1971, când s-a săpat fundația clădirii Postei. La începutul secolului III î.e.n. triburile celtice se așază în zona Târnavelor. Dovadă acestei prezenței stau mai multe urne provenind dintr-un cimitir celtic ce s-au găsit, în 1970, la sud de gară actuala a orașului, între calea ferata
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
cel care va urma la tron. Problema este rezolvată prin construirea unui animal care supraviețuiește vânătorii (într-o manieră specifică desenelor animate) și îl ia ostatic pe rege (într-un scenariu care implică polițiști falși și un fals ministru al postelor și telegrafului), pentru a-l elibera doar după ce sunt îndeplinite toate cererile constructorilor. În Expediția a șasea..., Trurl și Clapauțius sunt capturați de un pirat interstelar. Trurl se oferă să îi construiască o mașină capabilă să convertească hidrogenul în aur
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
personalului angajat special de către stat, fie mai nou automat prin intermediul votului electronic. Când e realizată votarea manuală, alegătorii primesc buletinele de vot pre-tiparite de la un tabel aflat la intrarea în biroul de vot (aceste buletine pot fi furnizate și prin intermediul postei). Alegătorul intra în cabina de vot și după exprimarea opțiunii, introduce buletinul corespunzător într-un plic. Apoi se merge la urna și după ce este prezentată cartea de alegător sau orice act ce demonstrează identitatea persoanei în cauză, aceasta poate depunde
Alegeri în Franța () [Corola-website/Science/319546_a_320875]
-
între 1908 și 1914, a urmat Institutul Saint-André. În septembrie 1914, la puțin timp după izbucnirea Primului Război Mondial, și-a început studiile la Colegiul Saint-Louis, un liceu iezuit. În februarie 1917, familia Simenon s-a mutat într-o fosta clădire a postei din vecinătatea orașului Amercoeur, pentru că în iunie 1919 să revină în Otremeuse, de data aceasta pe rue l'Enseignement. Folosind boală de inimă a tatălui său ca pretext, Simenon a decis să-și încheie studiile în iunie 1918, nemaisusținând examenele
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea. După numele lui a fost denumit în prezent Districtul 6 al orașului Graz, precum și piața principală și nodul de transport al acestui oraș: Jakominiplatz. Jacomini a servit mai întâi că funcționar-șef al Postei din orașul Cilli aflat în regiunea austriacă Știria de Jos (azi localitatea Celje din Slovenia) și a câștigat o avere substanțială prin speculații mai mult sau mai putin riscante. El a dobândit moșii mari și s-a mutat în cele
Kaspar Andreas von Jacomini () [Corola-website/Science/328021_a_329350]
-
rolurile de temă și de remă ale diferitelor părți ale propoziției, în funcție de intențiile lor. De exemplu, un vorbitor poate determina, punând o întrebare, ce parte a răspunsului va fi temă, respectiv remă. O întrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", pentru că informația conținută în această
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
o întrebare, ce parte a răspunsului va fi temă, respectiv remă. O întrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", pentru că informația conținută în această secvență este deja cunoscută, apărând în întrebare, iar rema - "demain", acest complement reprezentând informația nouă. Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", pentru că informația conținută în această secvență este deja cunoscută, apărând în întrebare, iar rema - "demain", acest complement reprezentând informația nouă. Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?", adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
întrebare, iar rema - "demain", acest complement reprezentând informația nouă. Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?", adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului ca cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar aici "Demain" devine temă, în timp ce "je vais à la poste" devine remă. Prin urmare, vorbitorul, în acest exemplu cel care răspunde, tematizează o parte a propoziției și implicit rematizează restul ei. Rolurile de temă și
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
demain ?", adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului ca cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar aici "Demain" devine temă, în timp ce "je vais à la poste" devine remă. Prin urmare, vorbitorul, în acest exemplu cel care răspunde, tematizează o parte a propoziției și implicit rematizează restul ei. Rolurile de temă și de remă pot fi determinate de situația de comunicare, de context, și în absența vreunei
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
Paul" „Pierre îl acuză pe Paul” → "Paul est accusé par Pierre" „Paul este acuzat de Pierre”. În franceză, de exemplu, rematizarea fără scoatere în evidență se face prin plasarea părții respective a propoziției la sfârșitul acesteia ("Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine” dacă propoziția este un răspuns la întrebarea „Când mergi la poștă?”). În schimb, dacă se dorește scoaterea în evidență a complementului, acesta se plasează la începutul propoziției printr-o construcție specifică: "C’est demain que
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
mâine” dacă propoziția este un răspuns la întrebarea „Când mergi la poștă?”). În schimb, dacă se dorește scoaterea în evidență a complementului, acesta se plasează la începutul propoziției printr-o construcție specifică: "C’est demain que je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”. Astfel se poate rematiza și scoate în evidență orice parte de propoziție în sensul gramaticii tradiționale, eventual împreună cu sintagma ei, în afară de predicat. Răspunsul la o întrebare care vizează subiectul unui predicat verbal nici nu se poate
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
Alpi. Republica Venețiană percepea comision la tranzacțiile ce aveau loc în Fondaco. Comunitatea germană participa la slujbele religioase oficiate într-o biserică catolică din apropiere, San Bartolomeo. În secolul al XX-lea clădirea a servit ca sediu venețian al companiei Poste Italiane. În 2008, clădirea a fost vândută grupului Benetton, care i-a cerut arhitectului olandez Rem Koolhaas să realizeze planurile unui nou centru comercial care să fie încorporat în clădirea renascentistă. Benetton a promis să transfere 6 milioane de euro
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
tema și cel de remă al părților de propoziție privite din punct de vedere gramatical depinde de situație și de intențiile vorbitorului sau ale scriitorului. De aceea tema nu este totdeauna subiectul. O intrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vorbitorului sau ale scriitorului. De aceea tema nu este totdeauna subiectul. O intrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?" „Ce faci mâine?”, adică se referă la predicat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?" „Ce faci mâine?”, adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului că cel precedent
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?" „Ce faci mâine?”, adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului că cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?" „Ce faci mâine?”, adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului că cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar aici "Demain" a devenit tema prin plasarea la începutul propoziției și cu pronunțarea pe un ton mai înalt a ultimei silabe, cea accentuată, în timp ce "je vais à la poste" a devenit remă. Complementul indirect și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]