3,622 matches
-
și Tadokoro, 1994, p. 1013). Totuși, interpretarea instituționalistă a schimbărilor interne din Japonia întâmpină o limitare crucială: susținerea unei strategii a puterii civile oferă direct avantaje conservatorilor care se opun schimbării fundamentale din politica externă japoneză. După cum notează Pyle, diplomații postbelici au pus accent pe angajamentul față de scopurile internaționaliste, ca pretext pentru preocuparea lor reală față de naționalismul economic (Pyle, 1996, p. 122). Într-adevăr, prezentarea unei imagini mai respectabile pentru lumea din afară face parte din diplomația realistă mercantilă. Oficialii japonezi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
țară capabilă să conducă la nivel internațional. (Pyle, 1996, p. 121) Diagnosticul lui Pyle presupune ca Japonia să înceapă procesul de construire a unui nou sentiment de identitate națională, mai potrivit lumii post- Război Rece decât cel dezvoltat în perioada postbelică. Pentru realizarea acestui lucru, Pyle sugerează că Japonia trebuie să devină mai autonomă, prin despărțirea fundamentală de deferența ce caracterizează strategia Yoshida. Sistemul politic japonez, caracterizat cu mai puțin de zece ani în urmă de Van Wolferen drept "lipsit în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apară tensiuni între Germania și Franța, cu privire la drepturile de vot și VMC în cadrul Consiliului UE, precum și cu privire la chestiuni cum ar fi naționalitatea președintelui Băncii Centrale Europene. Astfel, există indicii că creșterea suprafeței și populației Germaniei a deranjat înțelegerea tradițională franco-germană postbelică. Totuși, angajamentul general al Germaniei față de sponsorizarea procesului de integrare europeană s-a intensificat foarte mult pe parcursul anilor 1990. Prin urmare, putem considera și că schimbările ce au avut loc arată că Germania se orientează tot mai mult către un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
securității și cea referitoare la chestiunile economice. Instituționaliștii tind să privească aceste componente ale diplomației ca fiind distincte, atunci când există cu adevărat legături strânse între ele. Aceasta decurge logic din afirmația potrivit căreia continuitatea va sta la baza structurii relațiilor postbelice dintre principalele puteri. Structura relațiilor multilaterale moștenită din timpul Războiului Rece înclină foarte mult în favoarea aranjamentelor de securitate asimetrice, întrucât presupun hegemonia militară americană. Prin urmare, ele implică o diviziune funcțională a muncii, cu o stratificare pe orizontală în cadrul sistemului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
presate să-și aducă la zi contribuțiile la securitatea multilaterală și instituțiile economice, și, de asemenea, își exercită propria influență în termeni mai autonomi decât în trecut. Aceste discontinuități reprezintă anomalii pentru predicțiile instituționaliste privind continuitatea în structura acordurilor multilaterale postbelice, după Războiul Rece. Totuși, ele nu se potrivesc nici cu ipotezele neorealiste. În timp ce în ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie orientată către o transformare calitativă a densității
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în care hegemonul are stimulente pe termen lung pentru a-și controla comportamentul astfel încât poate apoi să încurajeze și să ceară reciprocitate de la alții în viitor. În linii mari, instituționalismul este mai optimist cu privire la posibilitățile unei ordini internaționale stabile, sistemul postbelic de instituții multilaterale fiind cheia menținerii stabilității. Lipsa unei tradiții a multilateralismului și structura slab dezvoltate a interdependenței internaționale din Asia de Est fac ca aceasta să rămână vulnerabilă la resurgența rivalităților și conflictelor între marile puteri. Totuși, "războiul împotriva
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional pentru a-și menține preponderența. Într-adevăr, evenimentele ulterioare atacurilor de la 11 septembrie 2001 sunt interpretate de majoritatea comentatorilor ca reflectând o perioadă de superioritate americană neîngrădită în sistemul internațional. Paul Kennedy, autor celebru pentru că a identificat o tendință postbelică a declinului relativ american la sfârșitul anilor 1980, a recunoscut acum în mod deschis că trebuie să-și revizuiască evaluarea (Kennedy, 2002). Scriind în Financial Times în februarie 2002, Kennedy a afirmat că era impresionat de capacitatea SUA de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
116 ONU / 103, 106, 124, 155 PLD / 113 Pearl Harbor / 169 PIB / 100 OMP / 103, 107, 124 politica externă (1989-1999) / 49, 99-119 profilul politic și militar discret / 111 "putere civilă" / 106, 114-115, 155 Războiul din Golf / 100-101, 103, 113 reabilitarea postbelică / 99 recesiune (1998) / 113, 163 relații comerciale cu Occidentul / 110 rezervele de petrol / 124 Reperele Programului de Apărare Națională (1995) / 106, 160 SDF / 103, 106-107 sfârșitul Războiului Rece /99, 119, 164 SII / 104 sistemul de partide / 112-113, 118 Strâmtoarea Taiwan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
antisemit cu un caracter periferic, devenit... preot. A avut o purtare condamnabilă față de cei care l-au ajutat (Rosetti, Monica Lovinescu). Romanul citat, este unul anticomunist, antioccidental, antirusesc, antinazist, pliat pe problematica suferinței umane și pe sensibilitatea europeană, specifice perioadei postbelice. Florile recunoștinței sunt rare și nu trebuie așteptate; chiar dacă vin, vin mult prea târziu, când ne apropiem de ceasul socotelilor încheiate, ceas de care nimeni nu scapă. Recunoștința este stimarea unei persoane datorită unui act filantropic manifestat față de noi (I.
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
adăugită HUMANITAS BUCUREȘTI, 1991 Coperta de Ioana Dragomirescu Mardare Fotografiile de Dinu Lazăr (coperta I) și Andrei Pleșu (coperta a IV-a) (c) GABRIEL LIICEANU, 1991. Toate drepturile rezervate ISBN 973-28-0311-8 ÎN LOC DE PREFAȚĂ Ce înseamnă a fi european în estul postbelic?1 "Orgoliul unui om născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit." Cu aceste vorbe se deschide o carte faimoasă pe care Emil Cioran a scris-o în România antebelică, cu câțiva ani înaintea așezării sale definitive în Franța. Dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vorbe se deschide o carte faimoasă pe care Emil Cioran a scris-o în România antebelică, cu câțiva ani înaintea așezării sale definitive în Franța. Dar cum arată oare atunci orgoliul unui om născut într-o cultură mică din estul postbelic? Nu va încerca oare acesta, umilit în toate datele fundamentale ale existenței sale, să le arate celorlalți, oamenilor din vest, că, în ciuda a tot ceea ce i s-a întîmplat, el a rămas un om asemenea lor, adică în chip esențial
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
om asemenea lor, adică în chip esențial un european? Aceasta este năzuința sa cea mai mare și acesta este capitalul pe care nimeni nu i-l poate fura, chiar după ce i s-a luat totul. Un intelectual venit din estul postbelic și trebuind să vorbească în fața unui forum al culturilor vestice va aduce cu el nu numai obișnuitul orgoliu rănit al culturilor mici, ci și mândria esențială de a fi rămas, dincolo de o istorie care își propusese să îl transforme în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ales, spre deosebire de aceștia, să rămână, după război, în țară. Dacă, la rândul lui, s-ar fi stabilit în Franța, numele lui nu ar fi cerut, așa cum nu cer ale celorlalți, explicații suplimentare. A rămas, deci, în țară, și când drama postbelică s-a abătut asupra României avea 40 de ani. Cele șapte-opt volume pe care le scrisese și puzderia de traduceri din Aristotel, Sf. Augustin, Descartes, Kant și Hegel pe care le făcuse până atunci au fost trecute în fondurile secrete
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o stupină comunală înființată în anul 1939. Așa rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bobbio 1976) sau "Care realism?". Căci realismul se bucură, ca orice teorie politică (sau ideologie) importantă, de o impresionantă varietate internă. Există aproape tot atîtea teorii realiste cîți teoreticieni sînt. Conștiința acestei diversități interne a apărut relativ recent. În perioada postbelică, disciplina și-a însușit un limbaj realist comun. La un nivel mai elevat, tratatele teoretice erau folosite ca introduceri și se ocupau în exclusivitate de teme sau concepte specifice; de exemplu, studiul politicii puterii (Morgenthau 1947), al războiului (Waltz 1957
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a Statelor Unite din timpul războiului rece. Aceste două aspecte vor fi tratate în patru etape. În prima etapă, dezbaterea istoriografică asupra originii războiului rece oferă contextul pentru analizarea originii îngrădirii, cu alte cuvinte, a modului în care înțelegerea caracteristică erei postbelice, ghidată de cel puțin unele dintre conceptele realiste, a influențat formularea politicii externe americane. În a doua etapă, analiza teoretică a conținutului îngrădirii se va referi în principal la părintele ei spiritual, realistul George F. Kennan. În a treia etapă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
față de URSS, în timpul războiului rece: îngrădirea și schimbarea. Politica îngrădirii este o componentă necesară și de prim ordin pentru orice politică externă americană față de URSS. Statutul ei exact provine din rolul specific pe care Statele Unite l-au jucat în sistemul postbelic. Pe de o parte, doar americanii erau capabili să se opună unei posibile expansiuni sovietice. Pe de altă parte, resursele lor nu erau nelimitate. Ca urmare, Kennan a propus o abordare limitată sau particulară, în care doar cinci regiuni de pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Sovietică și adoptînd flexibilitatea drept cuvînt de ordine. Efectele Vietnamului asupra politicii externe americane nu s-au făcut simțite doar în cercurile înalte ale celor care fac politica și care se întrebau acum unde greșiseră: la nivelul politicii interne, consensul postbelic între cele două partide, în chestiunile internaționale, era aproape distrus. Acest fapt a atras după sine un nou set de limitări. Congresul american a încercat, într-un mod concertat, să reducă puterea prezidențială în afacerile externe (de exemplu, prin War
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Faptul că o economie de piață modernă monetarizată este susținută de o autoritate publică nu înseamnă că o astfel de autoritate trebuie să fie națională. Există exemple de management multilateral, cum ar fi planul inițial al lui Keynes pentru sistemul postbelic, care nu a fost inclus în sistemul Bretton-Woods, sau actualul plan de a crea o uniune monetară europeană, care să înlocuiască managementul național al monedei printr-unul multilateral (și să instituie o nouă monedă, comună). Totuși, aceste aranjamente au fost
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
său erau foarte diferite față de cele din 1949 (Lebow 1994; Koslowski și Kratochwil 1994/95). De asemenea, ne putem imagina că o modificare a situației puterii nu conduce în mod necesar la schimbarea intereselor de politică externă, așa cum de-monstrează evoluția postbelică a Germaniei de la o țară învinsă și ruinată la o superputere economică. În al doilea rînd, se poate păstra legătura între posibilități, interese și comportament, dar reformulată pe baza unui raționament invers, care deduce continuitatea fundamentală a intereselor și a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el a creat un cadru legal destul de sigur pentru funcționarea corporațiilor multinaționale. Urmînd un raționament al lui Giovanni Arrighi, Bruce Russett spune: "Decolonizarea înseamnă accelerarea introducerii ca-pitalismului avansat în lumea a treia, iar SUA reprezentau capitalismul cel mai eficient. Regimurile postbelice din domeniul comerțului și al finanțelor internaționale au adus prosperitate în întreaga lume, și nu în ultimul rînd în Statele Unite". (Russett 1985: 218) În al doilea rînd, dacă luăm în serios interpretarea menționată mai sus asupra căderii sistemului Bretton-Woods, rezultă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de Gilpin și Strange. PUTERE ȘI DEPENDENȚĂ Originile intelectuale ale teoriilor dependenței Se pot identifica două rădăcini intelectuale impor-tante în dezvoltarea teoriilor dependenței: teoriile marxiste occidentale ale imperialismului și criticile structuraliste ale teoriilor liberale ale comerțului internațional. Teoriile marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Europene pentru că, practic, nu există autorități locale sau județene care să nu fi încheiat înfrățiri sau acorduri de cooperare cu omologii lor francezi. Un posibil argument final este reprezentat de evoluția politicului și a politicilor celor două țări în perioada postbelica și, respectiv, postcomunistă. Pe măsură ce vom parcurge textul de față, vom descoperi în evoluția societății franceze asemănări pilduitoare și premise solide pentru transformările demarate în România post 1989. Pe acest fond se adaugă, bineînțeles, contextul politic generat de statutul de membru
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai întâi bazele istorice și teoretice ale fondării și evoluției statului francez, respectiv ruptura cu trecutul, odată cu Revoluția din 1789, și cu centralizarea acerbă de-a lungul celor cinci Republici, grație apariției și expansiunii statului-națiune. Vom putea parcurge apoi perioada postbelică, a statului bunăstării sociale și a consensului celor două mari tradiții politice, de stânga și de dreapta, asupra maturității statului francez unitar. Reflecția se va produce în cadrul societății franceze, trecând peste deosebirile de culoare politică, cu precădere referitor la pagubele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]