5,162 matches
-
în științele educației Elena Lupu, Metodica predării Educației fizice și sportului Izabela-Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația contemporană Mircea Agabrian ,Vlad Millea, Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz Laurențiu Șoitu, Pedagogia comunicării Horst Siebert, Pedagogie constructivistă Emil Stan, Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Școala, familia, comunitatea În curs de apariție Educația în economia de piață, Florea Voiculescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției UNIVERSITARIA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reflectă tendințe diferite de raportare la predare (în etapa tradițională, de tip magistrocentrist secolele al XVII-lea al XIX-lea), la predare-învățare (în etapa modernă sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea), respectiv la predare-învățare-evaluare (în etapa postmodernă reperată din a doua jumătate a secolului al XX-lea) vezi Ezechil 2003: 8. Precizăm, de asemenea, că în literatura de specialitate există și teoreticieni care prezintă didactica nu ca pe o disciplină distinctă sau asociată unei anumite discipline, ci
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în care s-ar vărsa cele mai delicioase vinuri, spre veșnica lor pierdere"218. Evoluția energiei personalizate reprezintă, în planul societății, "progresul". (Din acest punct de vedere, viziunea lui C. Rădulescu-Motru este "modernă"; adică ea nu intră într-un scenariu "postmodern", care ar tinde către conceptualizarea unei evoluții fără progres.) Idealul social este recunoscut, determinat și circumscris unui orizont de așteptări care îi dau viață. Toate forțele cosmice și istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolutismele" contemporane nu sunt, cum s-ar putea judeca pe baza celor câteva observații, niște ersatz-uri teoretice, modele metafizice ratate, fiindcă ele propun imagini și concepții ale omului în acord cu noile experiențe "științifice" și "spirituale" ale lumii moderne și postmoderne. Dar ele nu își asumă lecția kantiană (necesară, cred, pentru condiția metafizicii postmoderne, postkantiene, în fond) a căutării condițiilor de posibilitate a "obiectului" lor ultim, omul; și, în consecință, reconstruiesc umanul neîncorporând o altă idee kantiană, cu totul semnificativă și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
observații, niște ersatz-uri teoretice, modele metafizice ratate, fiindcă ele propun imagini și concepții ale omului în acord cu noile experiențe "științifice" și "spirituale" ale lumii moderne și postmoderne. Dar ele nu își asumă lecția kantiană (necesară, cred, pentru condiția metafizicii postmoderne, postkantiene, în fond) a căutării condițiilor de posibilitate a "obiectului" lor ultim, omul; și, în consecință, reconstruiesc umanul neîncorporând o altă idee kantiană, cu totul semnificativă și ea pentru construcția unor "antropologii" mai aproape de "adevărul" omului, de ceea ce el este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Paradoxul ființei ar consta În faptul că unicitatea ei se recompune dintr-o infinitate de experiențe de bază. Elementul fugitiv, integrat operativ și aureolat valoric Într-un mod corespunzător, deschide persoanei posibilitatea unei Înaintări spirituale indiscutabile. Întreaga cultură modernă și postmodernă confirmă fugacitatea și glisarea temporală. Pictura de tip impresionist, arta cinetică, filosofia de tip „romantic” și fulgurația deconstructivistă a metafizicii contemporane - toate acestea demostrează o nouă poziționare față de ceea ce presupune trecerea fulgerătoare a clipei. Timpul omului actual este din ce În ce mai „desfigurat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
s-au dat În spectacol. Tăcerea, Însingurarea și diminuarea prezenței lor au devenit moduri elocvente de a descoperi Înțelesuri și a de le transmite altora. Ce sfaturi ne pot transmite nouă, oamenilor, Într-o perioadă ce se vrea a fi „postmodernă”? Cât de actuale mai pot fi povețele lor? Să vedem dacă Îi mai putem Înțelege. Cel mai mare merit al lor este că s-au Încumetat să discute despre povârnișuri și limite. Nu au avut În vedere doar „strălucirea” ființei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Poetry”, „Quarter after Eight”, „Metamorphoses” ș.a.), din Franța („Poésie 2003”) și Austria („Wienzeile”). Este prezent în mai multe antologii de poezie românească publicate în țară și în străinătate, printre care: Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (1994), A Mini-Anthology of Postmodern Romanian Poetry, Romania and Western Civilisation (1997), City of Dreams and Whispers (1998), Harmony (2001), Club 8 - Poetry (2001), Speaking the Silence (2001), Ozone Friendly (2002). În anul 1998 a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Volumele de
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
dar mai ales în ce lume vor trăi copiii noștri. De altfel, cercetările Centrului Media și Noi Tehnologii de Comunicare iau în considerare o ipoteză mai generală, și anume că impactul televiziunii - în primul rând al violenței televizuale - asupra imaginarului postmodern ține, în esență, de însuși mediumul TV, de particularitățile fluxului, ritmului, imageriei și discursului televizual în ansamblu. Toate aceste caracteristici tehnico-discursive ale televiziunii ca mediu se regăsesc în emergența patternurilor culturale ale formării „generației catodice” pornind de la copilărie. Conform acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziune descris de Sartori este însă mai curând expresia unor judecăți morale apocaliptice, pe care nu le împărtășesc toți cercetătorii specializați în analiza imaginii (televizuale, publicitare etc.). Foarte probabil că Sartori este prea tranșant în condamnarea efectelor televiziunii asupra omului postmodern, pe care aceasta l-ar deforma de mic, alterându-i chiar structura sa mentală. Dintr-un instrument de comunicare, televiziunea s-a transformat într-o paidea, un mediu care, după cum spune Sartori, „generează un anthropos nou, un nou tip de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Gh. Grigurcu identifică aici elemente de Lebensphilosophie, suflul unui vitalism antiintelectualist de sorginte trăiristă, N. Manolescu crede în schimb că eseurile sunt orientate decisiv spre spațiul culturii și că diversitatea punctelor de vedere critice răspunde, poate, într-un fel perspectivei postmoderne a autorului, ce înlătură barierele dintre real și livresc, practic și teoretic. Optând pentru libertatea de expresie oferită de o scriitură fragmentară și voit nesistematică, A. abordează în chip personal o problematică familiară eseisticii noastre interbelice, fascinată de cultură, în
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
porni de la premisa că dandy-ul (real, biografic, dar și cel imaginat de artă) de la finele secolului al XIX-lea până după primul război mondial poate fi interpretat și ca „hieroglifă” a modernității, În toate ipostazele ei. Inclusiv În cea postmodernă, ale cărei principii dandysmul le conține. Așadar, dandysmul ca „figură” anticipatorie a modernității târzii. Argumentele ce ne-ar susține demonstrația țin tocmai de felul În care se construiește (și destramă) identitatea din perspectiva dandy-ului. Fie că Îl raportăm la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ce le poate fi mai de neînțeles. Și străin. Așadar, un Întreg efort al Împotrivirii În sine, uneori sublim, alteori ridicol-grotesc, tragic, comic, tragicomic, pentru pura și simpla plăcere a sfidării. În fond, pentru nimic. O negativitate modernă, anticipând spiritul postmodern, după Gilles Lipovetsky. O altă nuanță a patologiei narcisice. La finele spectacolului dat de dandy-ul Narcis În fața oglinzii (care, la un moment dat, opacă, nu Îi mai returnează nici o imagine, nici măcar propriul chip) se dezvăluie complicata „strategie a vidului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nici o imagine, nici măcar propriul chip) se dezvăluie complicata „strategie a vidului”2. Neputința de a simți, neantul emotiv, desubstanțializarea, incapacitatea de atașament afectiv, solitudinea, vulnerabilitatea, refuzul pasiunilor, dar mai ales trăirea În simulacru - toate acestea Îl apropie mult pe Narcisul postmodern de dandy-ul „clasic”. Inutil, ineficient, nefructuos, superfluu, van, deșert, steril, futil, efemer - o suită de atribuiri, sinonime totale ori parțiale, care Îi Împovărează (sau ușurează?) pe toți dandy-i lumii de 200 de ani Încoace. Ei pot trăi (și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a dus la apariția și dezvoltarea unui set de norme morale din ce în ce mai sofisticate. Ca factor natural, apărut în decursul unei selecții naturale, conștiința de sine va dezvolta noi valențe pe măsura organizării umane mai sofisticate, până la omul modern sau omul postmodern. Binele, dar și răul143, se află în noi, după cum natura în mijlocul căreia am apărut și ne-am dezvoltat este bună sau rea. Până și ciclicitatea, ca mod de manifestare a naturii, va determina o ciclicitate și în existența omului. Copacul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de diferitele manifestări carnavalești. Carnavalul reprezintă a doua viață a poporului, viața lui festivă, organizată pe principiul râsului. (M. Bahtin, 1974, p. 13) Carnavalul a fost conceput pentru a servi ca o paradigmă sau model pentru Întreaga lume modernă sau postmodernă. ș...ț El reprezintă antistructura creatoare În raport cu modernitatea mecanică. Carnavalul este opusul fanteziei sau falsului: el solicită trăiri adevărate, triste sau fericite. În esență, el este vesel și nu ne putem Înșela asupra autenticității fericirii care radiază pe fețele participanților
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pot apărea și În texte clasificate drept legende, basme, epopei, balade, romane populare etc. Din această cauză, numeroase lucrări de specialitate ocolesc acest subiect, deși folosesc o terminologie care implică anumite clasificări tematice. Cu toate acestea, chiar dacă, dintr-o perspectivă postmodernă, poate fi acuzată că este un simplu exercițiu de reificare, o asemenea tipologie este utilă din punct de vedere didactic, deoarece permite orientarea În furnicarul formelor mitologice. Criterile de clasificare pot fi variate: În Tratatul de istorie a religiilor (1992
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
illustration évidente, un argument indispensable ou un tribut à să métaphysique, car l'œuvre littéraire a son existence propre. En effet, philosophie et poésie forment, au XXe siècle, " un couple infernal "882, parce que le langage de la littérature moderne et postmoderne ne sait plus " obéir " aux rigueurs de la pensée. Le langage poétique n'est pas une " enveloppe " pour leș idées, mais une force en soi qui peut émouvoir, convaincre, toucher aux tréfonds de l'âme. La création poétique de Blaga est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à la fin le sonnet vers l'absolu chemine 1139 Voilà donc un sonnet classique qui illustre, à travers des figures de langage, l'idée que la poésie ne parle que d'elle-même. À la différence du courant moderne et postmoderne, le poète Paul Miclău ne ressent pas la forme comme une contrainte, mais comme un cadre stimulant, propice à exprimer șes idées poétiques. En ce qui concerne l'influence exercée par la poésie de Blaga, elle est présente premièrement au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
seulement en apparence des vers libres ; en réalité, îl s'agit de vers très structurés : " leș strophes șont volontiers construites de façon à s'appuyer sur une symétrie des ictus "1305. Par conséquent, traduire Blaga à la manière de la poésie postmoderne signifie une altération irrémédiable de son vers élaboré : " Blaga a été très novateur en șont temps, mais îl serait erroné de le traduire à la façon des poètes français des années '60, qui ont renoncé à toute contrainte de la forme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et français n'avait pas encore renoncé à toute contrainte de la forme. Par conséquent, ce serait une erreur de traduire la poésie de Blaga, qui est une osmose entre le verslibrisme et la prosodie classique, à la façon de la poésie postmoderne des années '60 ou '70. Cette poésie, au moment de șa parution, a été considérée assez hardie, assez novatrice par leș contemporains de Blaga, familiers de la poésie d'Eminescu : cette modernité formelle devrait se retrouver également dans la traduction. La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la bază un curs universitar pe care C. l-a susținut începând din 1960 timp de patru decenii și pe care l-a publicat parțial în 1964, respectă în descriptivismul ei rigorile organizării didactice a materiei (rigori care până în perioada postmodernă au reprezentat canonul de organizare a unei istorii literare), trasând caracteristicile generale ale epocii, enumerând principalele grupări și publicații literare cu specificul lor („Sburătorul”, „Gândirea”, revistele de avangardă, „Viața românească”, „Criterion”, „Axa”, revistele de stânga - „Cultura proletară”, „Bluze albastre” etc.
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL, 1999, 13-14; Andreea Deciu, Milenarisme, RL, 1999, 35; Mircea Mihăieș, Un vals cu Mister Castro, O, 2000, 2; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 79-82; Luminița Marcu, Performanțele lui Andrei Codrescu, RL, 2001, 33; Manolescu, Enciclopedia, 178-180. I.B.
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând cu voluptate modelul „carnavalului textual” caragialian. „Utopia critică” propusă, o mostră de demers critic postmodern, analizează în principal publicistica lui Caragiale, cu referiri la momente relevante ale biografiei scriitorului, cu detalii savuroase despre lumea și obiceiurile contemporanilor săi, elementele de istorie și critică literară, de istorie culturală și a mentalităților, subordonându-se conceptului central al
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar cu o ușoară, binevenită undă de ironie, cu o perfectă cunoaștere, „din interior”, a „dosarului”. Astfel, viziunea de ansamblu este obiectivă, în măsura în care poate fi ceva „obiectiv” în cercetarea umanistă. C. este, totodată, și „postmodernă” ea însăși, își ia o măsură de precauție, expusă în capitolul introductiv: „Prin urmare, în bună tradiție postmodernă, am conceput studiul de față ca pe o sumă de mici narațiuni ce se intersectează/completează/suprapun/contrazic în multe locuri și
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]