3,133 matches
-
Orice semn de ischemie apărut se va obiectiva imediat și va necesita sancțiune terapeutică urgentă, fiind posibilă destabilizarea pacientului aflat postoperator și așa într-o stare fragilă. Principala etiologie este cea trombembolică necesitând controlul permeabilității vasculare cu sonda Fogarty. Evoluția postoperatorie este monitorizată până după reluarea tranzitului când se efectuează mobilizarea pacientului. Dacă evoluția plăgii este corespunzătoare la 7-10 zile pacientul este externat, urmând a reveni la control periodic. COMPLICAȚIILE PERIOPERATORII ȘI POSTOPERATORII Complicațiile după corectarea chirurgicală a anevrismului de aortă
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
necesitând controlul permeabilității vasculare cu sonda Fogarty. Evoluția postoperatorie este monitorizată până după reluarea tranzitului când se efectuează mobilizarea pacientului. Dacă evoluția plăgii este corespunzătoare la 7-10 zile pacientul este externat, urmând a reveni la control periodic. COMPLICAȚIILE PERIOPERATORII ȘI POSTOPERATORII Complicațiile după corectarea chirurgicală a anevrismului de aortă abdominală pot fi intraoperatorii, postoperatorii imediate și postoperatorii precoce sau tardive. COMPLICAȚIILE INTRAOPERATORII Hemoragia este cea mai severă complicație intaroperatorie și poate pune în pericol viața pacientului. Prevenirea și combaterea acesteia se
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
reluarea tranzitului când se efectuează mobilizarea pacientului. Dacă evoluția plăgii este corespunzătoare la 7-10 zile pacientul este externat, urmând a reveni la control periodic. COMPLICAȚIILE PERIOPERATORII ȘI POSTOPERATORII Complicațiile după corectarea chirurgicală a anevrismului de aortă abdominală pot fi intraoperatorii, postoperatorii imediate și postoperatorii precoce sau tardive. COMPLICAȚIILE INTRAOPERATORII Hemoragia este cea mai severă complicație intaroperatorie și poate pune în pericol viața pacientului. Prevenirea și combaterea acesteia se poate efectua prin: - efectuarea corecției chirurgicale în condiții de elecție și nu după
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
se efectuează mobilizarea pacientului. Dacă evoluția plăgii este corespunzătoare la 7-10 zile pacientul este externat, urmând a reveni la control periodic. COMPLICAȚIILE PERIOPERATORII ȘI POSTOPERATORII Complicațiile după corectarea chirurgicală a anevrismului de aortă abdominală pot fi intraoperatorii, postoperatorii imediate și postoperatorii precoce sau tardive. COMPLICAȚIILE INTRAOPERATORII Hemoragia este cea mai severă complicație intaroperatorie și poate pune în pericol viața pacientului. Prevenirea și combaterea acesteia se poate efectua prin: - efectuarea corecției chirurgicale în condiții de elecție și nu după apariția rupturii; - utizarea
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
se suturează cu fir resorbabil 7.0 ureterul și se învelește cu epiplon pediculat și irigarea abundentă cu soluție de antibiotic urmată de cura anevrismului. Apariția ulterioară a urinomului peritoneal se poate rezolva prin drenaj percutan sub control CT. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII PRECOCE Insuficiența renală acută Este una din cele mai frecvente complicații postoperatorii. Severitarea sa variază de la formele ușoare cu reducere ușoară și tranzitorie a diurezei sau doar cu ușoară creștere a retenției azotate, până la formele severe de insuficiență renală acută
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
epiplon pediculat și irigarea abundentă cu soluție de antibiotic urmată de cura anevrismului. Apariția ulterioară a urinomului peritoneal se poate rezolva prin drenaj percutan sub control CT. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII PRECOCE Insuficiența renală acută Este una din cele mai frecvente complicații postoperatorii. Severitarea sa variază de la formele ușoare cu reducere ușoară și tranzitorie a diurezei sau doar cu ușoară creștere a retenției azotate, până la formele severe de insuficiență renală acută cu oligoanurie și cu retenție azotată severă ce necesită hemodializă. Cauzele ce
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
5]. DPC cu rezecția confluentului venos portomezenteric Între 20-30% dintre pacienții cu cancer pancreatic cefalic prezintă invadarea joncțiunii porto mezenterice [20]. Motivele pentru care există rețineri în a efectua o rezecție vasculară venoasă asociată duodenopancreatectomei sunt complexitatea operației, creșterea complicațiilor postoperatorii și lipsa unui beneficiu clar privind supraviețuirea. Astăzi este clar că adăugarea rezecției vasculare la duodenopancreatectomie nu crește riscurile postoperatorii [20, 21]. Pacienții care necesită rezecție vasculară au o supraviețuire medie de aproximativ 2 ani. Aceasta nu diferă de supraviețuirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
20]. Motivele pentru care există rețineri în a efectua o rezecție vasculară venoasă asociată duodenopancreatectomei sunt complexitatea operației, creșterea complicațiilor postoperatorii și lipsa unui beneficiu clar privind supraviețuirea. Astăzi este clar că adăugarea rezecției vasculare la duodenopancreatectomie nu crește riscurile postoperatorii [20, 21]. Pacienții care necesită rezecție vasculară au o supraviețuire medie de aproximativ 2 ani. Aceasta nu diferă de supraviețuirea pacienților care suferă o duodenopancreatectomie clasică și este superioară pacienților considerați nerezecabili și tratați nonoperator [20, 22]. Cea mai largă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
23]. Numărul mediu de pacienți pentru un studiu care au suferit o rezecție vasculară a fost de 23 (4-172). Timpul operator mediu a fost de 513 (168-1740) minute. Pierderea medie de sânge a fost de 1750 ml (300-26000 ml). Morbiditatea postoperatorie medie pe studiu a fost 42% (9-78). 73 de pacienți au murit (5,9%). Supraviețuirea medie la 1, 3 și 5 ani a fost de 50%, 16% și respectiv 7% . Ganglionii limfatici au fost invadați în 67,4% din cazuri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
5]. Connor și colab. într-o metaanaliză care include 1918 pacienți concluzionează că somatostatinul și analogii săi nu reduce mortalitatea, dar reduce morbiditatea totală și complicațiile legate de pancreas. Concluzia metaanalizei este că somatostatinul și analogii săi reduc incidența complicațiilor postoperatorii [25]. Mortalitatea și volumul operator al spitalului În majoritatea spitalelor intervențiile chirurgiale pancreatice nu sunt foarte frecvente [5]. Numeroase studii au arătat că mortalitatea postoperatorie în chirurgia pancreatică este mai scăzută în centrele cu volum operator crescut decât în centrele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
complicațiile legate de pancreas. Concluzia metaanalizei este că somatostatinul și analogii săi reduc incidența complicațiilor postoperatorii [25]. Mortalitatea și volumul operator al spitalului În majoritatea spitalelor intervențiile chirurgiale pancreatice nu sunt foarte frecvente [5]. Numeroase studii au arătat că mortalitatea postoperatorie în chirurgia pancreatică este mai scăzută în centrele cu volum operator crescut decât în centrele cu volum operator scăzut [27]. Multe studii publicate despre duodenopancreatectomia cefalică provin din centre specializate, cu un volum operator mare și interes crescut pentru chirurgia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
decât în centrele cu volum operator scăzut [27]. Multe studii publicate despre duodenopancreatectomia cefalică provin din centre specializate, cu un volum operator mare și interes crescut pentru chirurgia pancreatică [4, 26]. Begg și colab. au arătat o scădere a mortalității postoperatorii de la 12,9% în centrele cu volum operator scăzut (sub 5 cazuri/an) la 5,8% în centre cu volum operator crescut (peste 11 cazuri/an) [28]. Birkmeyer și colab. au arătat o scădere de la o mortalitate de 16% în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
mezopancreasului, cu obținerea unei margini adiacente AMS invadate tumoral. De asemenea, AMS trebuie expusă și pentru ligatura directă a arterei pancreaticoduodenale inferioare, deoarece ligatura ei în masă cu țesutul adiacent predispune la retracția vasului, reprezentând o cauză majoră de sângerare postoperatorie. Rezecția asociată a VMS-VP Dacă CT preoperatorie arată contactul tumorii pancreatice cu confluentul venos porto-mezenteric atunci strategia operatorie trebuie stabilită în funcție de gradul de invazie tumorală (fig. 310). Rezecția chirurgicală este indicată în cazul contactului tumorii cu VMS-VP, dar fără îngustarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
PGA) a devenit standardul terapiei curative în cancerul de cap de pancreas. Datorită atenției acordate detaliilor anatomice și tehnice, 1 Este interesant de știut că, inițial atât Kausch în 1909 cât și Whipple în 1934 au prezervat pilorul. îmbunătățirii îngrijirilor postoperatorii cum este de exemplu nutriția enterală, rezultatele chirurgiei radicale sunt azi mult mai bune. Aceasta a făcut ca DPC să nu mai fie considerată astăzi o intervenție prohibitivă. Mortalitatea perioperatorie în cazul duodenopancreatectomiei cefalice a scăzut în mod semnificativ, de la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
lucru susținut de către unii autori [72]. Rata fistulelor pancreatice după pancreaticogastroanastomoză pare a fi mai scăzută, dar datele existente nu permit o concluzie tranșantă [73, 24]. Pe de altă parte, în cazul pancreaticogastroanastomozei se constată o creștere a hemoragiilor intralumenale postoperatorii [73]. În concluzie, tipul montajului nu influențează în mod semnificativ morbiditatea și mortalitate perioperatorii și nici pe cea la distanță. Ar putea exista un ușor avantaj pentru varianta cu prezervare a pilorului care ar reduce pierderile sanguine și scădea timpul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
Până în acest moment există doar 4 studii randomizate care evaluează limfadenectomia extinsă [14, 86, 87, 90]. Dintre acestea, studiul lui Pedrazzoli și colab. nu găsește diferențe între cele două tipuri de intervenții din punctul de vedere al morbidității și mortalității postoperatorii dar nu demonstrează o diferență în supraviețuirea la distanță deși autorii notează existența unui trend în acest sens în cazul celor cu ganglioni pozitivi [87]. Rezultate similare se regăsesc în studiul lui Nimura și colab. [86]. Deși autorii care susțin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
ale chirurgiei minim invazive (durere mai redusă, spitalizare redusă, reinserție socială mai rapidă, aspect cosmetic) [124]. De asemenea, pierderile sanguine par să fie mai mici în cazul pancreatectomiilor distale efectuate pe cale laparoscopică cum la fel, ceva mai redusă este morbiditate postoperatorie [124, 125]. Rezultatele par să fie similare și în cazul duodenopancreatectomiilor realizate laparoscopic (morbiditate mai redusă, pierderi sanguine mai mici) dar ca și în cazul pancreatectomiilor distale efectuate laparoscopic, nu există studii randomizate care să aducă dovezi clare din acest
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
cele infecțioase datorate și splenectomiei, frecvent realizate în cadrul intervenției pentru cancer pancreatic. Parte din aceste complicații sunt absente când se recurge la prezervarea splinei, nu întotdeauna posibilă și grevată de alte riscuri. FISTULA PANCREATICA Fistula pancreatică reprezintă o complicație severă postoperatorie care apare cu frecvență cuprinsă între 5-25% după duodenopancreatectomie [130]. Una din problemele de evaluare a incidenței și terapiei este legată de absența unei definiții unanim acceptate a fistulei pancreatice [131]. Un grup de experți al International Study Group on
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
de evaluare a incidenței și terapiei este legată de absența unei definiții unanim acceptate a fistulei pancreatice [131]. Un grup de experți al International Study Group on Pancreatic Fistula (ISGPF) a adoptat o definiție standard [132]. Conform acesteia, fistula pancreatică postoperatorie se definește prin prezența la nivelul tuburilor de dren a unui lichid cu o concentrație de 3 ori mai mare în amilaze decât în ser după minim trei zile de la intervenție. Același grup a ierarhizat fistulele pancreatice în trei grade
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
a stomacului, lipsa tensiunii, inactivarea enzimelor pancreatice de către sucul gastric). Pe ansamblu, nu există evidență clară că acest tip de anastomoză ar scădea riscul fistulei deși studiul lui Bassi sugerează că rata fistulei biliare (nu a celei pancreatice), a colecțiilor postoperatorii și evacuarea gastrică întârziată sunt mai rare în acest tip de montaj [135]. Tipul de anastomoză pancreaticojejunală În cazul anastomozei există variantele de invaginare sau de anastomoză duct-mucoasă sau cu obliterarea ductului pancreatic (fără anastomoză) utilizând un adeziv pe bază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
situația fistulelor de tip B atitudinea trebuie să fie mai nuanțată. Urmărirea clinică atentă și imagistică (radiologie, CT, ecografie) permit aprecierea necesității repoziționării drenajului sau drenajul intervențional radiologic al eventualelor colecții sau chiar reintervenția. O problemă deosebită o reprezintă hemoragia postoperatorie tardivă asociată fistulei pancreatice. Se încearcă controlul acesteia prin angioembolizare. În unele situații singura modalitate de rezolvare o constituie totalizarea pancreatectomiei. Așa cum s-a discutat aceasta este grevată de mortalitate și morbiditate mari, iar consecințele pe termen lung au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
absența motilinei din duoden, ischemia antrului sau chiar factori mecanici (poziția montajului, existența torsiunilor anselor enterale din montaj). Factorii de risc demonstrați în apariția evacuării gastrice întârziate sunt reprezentați de către: diabetul zaharat preexistent, apariția fistulei pancreatice respectiv a altor complicații postoperatorii așa cum arată o metaanaliză recentă [142]. Acest tip de evacuare întârziată se mai numește secundară spre deosebire de DGE care apare în absența altor complicații. DGE este mai frecventă când se prezervă pilorul, deși DGE apare și în montajul clasic Child [143
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
nocturn în boli esofagiene, hernii hiatale, etichetate și tratate ani de zile ca „astm bronșic”;- afecțiuni ale nervilor cranieni;- paralizii laringiene;- vărsături incoercibile;- intervenții chirurgicale din sfera ORL (amigdalectomii, laringectomii) sau din sfera stomatologică (extracții dentare);- durerea toracică și abdominală postoperatorie și posttraumatică;- stenozele bronșice tumorale, inflamatorii sau cicatriciale favorizează supurațiile secundare prin staza secretorie și infecția consecutivă retrostenotică. Acest mecanism intervine și în alte afecțiuni bronhopulmonare generatoare de supurații secundare ca bronșiectazii, chisturi bronhopulmonare, leziuni tuberculoase;- stările de carență ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
se mărește aspirația pentru a aduce plămânul la perete. Procedeul nostru are următoarele avantaje:- se poate executa la bolnavii critici, cu probe funcționale la limită, la care rezecția pulmonară este contraindicată;- evită riscul tehnic vascular al rezecție pulmonare, al fistulei postoperatorii de bont bronșic și al empiemului lojei de rezecție, deoarece nu abordează arterele, venele și bronșia;- rezolvă problema fistulelor bronșice, folosindu-le elegant ca o cale naturală de drenaj a secrețiilor;- prin plicaturare înlătură pericolul infectării în continuare a marii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii contraindică rezecția;- respectă parenchimul pulmonar, pe care rezecția pulmonară îl sacrifică și din care o parte mai este încă funcțională sau recuperabil prin pneumoplicatură și terapia antiinfecțioasă postoperatorie susținută;- efectuându-se în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]