1,812 matches
-
serie de numere de iluzionism realizate de Aurel Iosefini. Secvențele în care sunt urmărite camioanele cu mobilă potențial furată de Organizația Tinerelor Văduve sunt filmate în cartierul Titan din București, la intersecția Bd Nicolae Grigorescu cu Parcul IOR (intersecția de la Potcoava) iar secvențele în care Brigadă Diverse ajuta la urcatul mobilei sunt filmate în același cartier, în apropiere de piață și restaurantul Minis, restaurant care apare în cadru în spatele căruței cu mobilă din care coboară tânărul milițian aspirant Harpalete. Deoarece regizorul
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
Aflat în nord-vestul cetății Brașov, Bastionul Curelarilor avea o formă de potcoavă, de peste 40 m lungime și 14 până la 17 m lățime. Perimetrul exterior măsura 102 m, iar înălțimea zidurilor era de 15 m. Zidurile măsurau la bază peste 4 m în grosime, care se reducea apoi până la doi metri. Potrivit inventarului
Bastionul Curelarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303960_a_305289]
-
împăratului Sigismund, cel care la 10 martie 1395 a dat porunca pentru fortificarea orașului. Sistemul defensiv era reprezentat de ciocuri și guri pentru păcura și de un pod mobil cu lanțuri, care se trăgea noaptea. Bastionul porții, în formă de potcoava, se întindea până la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lângă turn, se află o portiță pentru pietoni. Spre interiorul orașului se întindea un coridor boltit, lung de
Poarta Vămii din Brașov () [Corola-website/Science/303962_a_305291]
-
piatră au fost așezate ca niște praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lanț exterior se află un alt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie micacee, denumită Piatra de Altar. Toată construcția este înconjurată de un lanț circular care măsoară 104 m în diametru. În interior, se ridică un banc de nisip
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
3 arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze, și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălțat pe două nivele. Clădirea este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . Sala de spectacole are forma de potcoavă. Scena are 24 m lățime, 20 m adâncime și 30 m înălțime. La ultimul etaj există Muzeul Operei. În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician George Enescu, o sculptură în bronz de Ion Jalea. Tot în fața clădirii, dar
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
Cluj. Cel mai bun prieten al lui Zoli, poetul Negoiță Irimie, l-a numit „Hamlet al gazonului verde”, iar fostul său antrenor, Constantin Teașcă, l-a catalogat drept „foarte mare fotbalist, căruia nu-i place fotbalul!”. , legenda Universității născută în potcoava de pe malul Someșului, a fascinat Clujul fotbalistic. În toamna lui 1959, la doar 21 de ani, Ivansuc a fost atras de mirajul boemiei studențești din sânul lui "U" și s-a transferat de la Reșița la Cluj. „Zoli se întâlnea mereu
Zoltan Ivansuc () [Corola-website/Science/311300_a_312629]
-
arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul pe țărmurile pacifice ale celor două Americi. Cercul de Foc al Pacificului este o suprafata frecventata de cutremure și erupții vulcanice care încercuiesc oceanul Pacific. Formă zonei de foc este a unei potcoave de 40.000 de km. El este alcătuit din 350 de vulcani activi. Aici se găsesc 62% din vulcanii activi ai lumii. Fosele care mărginesc Pacificul sunt activate din punct de vedere seismic, fapt care determină producerea a numeroase cutremure
Cercul de foc al Pacificului () [Corola-website/Science/310846_a_312175]
-
haploid și formează anteridii și arhegoane. Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Din 1955 este declarată monument al
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice, toate trei în zona satului Sălcioara o așezare din perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. aflată în zona confluenței dintre Argeș și balta Topilele. Al patrulea obiectiv, , ridicată la începutul secolului al XX-lea, se află în satul Curcani și este clasificată ca monument
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
la priveghi. Casa este decorată ca pentru o înmormântare, cu oglindă acoperită, cu steag negru la ușă, toiag, cruce ș.a. Fierăria reprezintă un atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alte metale. În perioada medievală aici erau confecționate potcoave pentru animale (unele ateliere se numeau și potcovării), arme (săbii, spade), topoare, balamale, mânere metalice, zăvoare, chei, lanțuri, cătușe, cuie, clești, vătraie, obiecte de podoabă (cercei, brățări, inele) sau ustensile casnice (linguri, furculițe, cuțite) etc. Cu sprijinul financiar al Corpului
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și boii de jug. Ea a fost inaugurată la 18 mai 2006. În atelierul de fierărie se află mai multe instrumente de lucru folosite de meșterul fierar: De asemenea, se află și produsele unui atelier caracteristic începutului de secol XX: potcoave, obiecte de uz casnic și gospodăresc, lucrate manual. Toate aceste unelte au fost folosite într-o fierărie din satul Gura Haitii, zona etnografică Dorna. Atelierul de fierărie a fost folosit și pentru confecționarea unor obiecte pentru celelalte construcții expuse în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a aparținut Casei de Schwarzenberg. Cele mai multe dintre arhitectură vechi oraș și castel datează din 14, prin secolele 17; structurile orașului sunt în majoritate în stil gotic, renascentist, baroc și stiluri. Elementul central al orașului vechi se află la o cot potcoava a râului, cu vechiul cartier Latran și castelul de pe cealaltă parte a Vltava. Orașul a fost reședința Ducat al Krumlov. 8,662 de locuitori trăiau în Krumau an der Moldau în 1910, inclusiv 7,367 germani și cehi 1.295
Český Krumlov () [Corola-website/Science/309829_a_311158]
-
clădiri administrative și spații de cazare pentru pelerini în afara incintei mănăstirești. La sud-vest de biserică a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de către monahiile de la Probota. Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au văzut pe zarea depărtată a văii Siretului, turlele bisericii mănăstirești
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de către monahiile de la Probota. Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au văzut pe zarea depărtată a văii Siretului, turlele bisericii mănăstirești. Chinovia era împresurată cu zid ca o cetate”, scrie Sadoveanu. Oștenii pribegi sunt găzduiți și ospătați, iar
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau "Bujor" și "Potcoava". Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX în orașul Leova activau peste o mie de negustori străini
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
înregistrate 584 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane. Prima mențiune documentară a satului Climăuți se regăsește într-un document din anul 1578, unde în contextul relatării răzvrătirii cazacilor în frunte cu Nicoară Potcoavă împotriva lui Petru Șchiopul sînt amintiți și „frații Simion și Grigore din Climăuți, aproape de Soroca”. Într-un act emis de Petru Șchiopul la 11 martie 1586, se arată că frații Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
și în București. Deoarece partea centrală era ocupată de Hotelul Pesht, pe care proprietarul a refuzat să îl vândă, pasajul a fost executat cu două aripi în jurul celor două laturi ale hotelului. Pasajul, acoperit cu sticlă și în formă de potcoavă alungită, proiectat de arhitectul Felix Xenopol, a fost terminat în 1891. El are două ramuri care pornesc din calea Victoriei, care se unesc înainte de ieșirea în strada Eugeniu Carada. Ramura dinspre strada Lipscani a fost numit "pasajul Villacrosse", în amintirea
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
de la "Cimburgis von Masowien" o nobilă poloneză (1394-1429) fiind considerată "mama habsburgilor". Astfel se povestește despre el că ar fi fost în stare să rupă cu mânile o poctoavă sau să îndoaie o bară de fier.Dar unii presupun că potcoava de cal era turnată pe atunci dintr-un aliaj mai moale ca azi.Monarhul avea o înălțime de 1,76 m, înălțime care în aceea perioadă de timp era uriașă.August suferea de boala "diabetus melitus" din care cauză i-
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
nr. 27-29, ianuarie -martie 2004, p.8; · Adrian Porcescu : "Curajul de a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
un oraș în județul Olt, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Potcoava-Fălcoeni, Sinești, Trufinești și Valea Merilor. Situat la 30 km est de municipiul Slatina, avea în 2011 de locuitori și o suprafață de 85 km². . Potcoava - Olt este o localitate veche, fiind atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui acesteia circulă mai multe legende, potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configurație, ce avea formă de potcoavă, sau de la primul locuitor, un vârstnic
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
și o suprafață de 85 km². . Potcoava - Olt este o localitate veche, fiind atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui acesteia circulă mai multe legende, potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configurație, ce avea formă de potcoavă, sau de la primul locuitor, un vârstnic pe care îl chema Potcoavă. O altă legendă spune că, în urmă cu câteva sute de ani, pe teritoriul orașului de azi existau cei mai renumiți potcovari din zonă, iar o alta afirmă că
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
veche, fiind atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui acesteia circulă mai multe legende, potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configurație, ce avea formă de potcoavă, sau de la primul locuitor, un vârstnic pe care îl chema Potcoavă. O altă legendă spune că, în urmă cu câteva sute de ani, pe teritoriul orașului de azi existau cei mai renumiți potcovari din zonă, iar o alta afirmă că domnitorul Dan al II-lea Basarab, în 1423, avea în armata
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
ani, pe teritoriul orașului de azi existau cei mai renumiți potcovari din zonă, iar o alta afirmă că domnitorul Dan al II-lea Basarab, în 1423, avea în armata sa un căpitan cu puteri neobișnuite, care putea să îndoaie o potcoavă cu mâna. Însă, indiferent de unde provine denumirea, așezarea a cunoscut o perioadă deosebită până în 1965, când a era reședință de plasă și apoi de raion (înființat la 1 ianuarie 1956). Localitatea s-a dezvoltat în ultimii ani datorită zăcămintelor de
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]