2,756 matches
-
s-a întâmplat cu adevărat” -, ci vor mai degrabă să „formeze” conștiința religioasă a unui popor. Acest al doilea scop nu exclude nicidecum prezența elementelor istorice din povestiri. Modul de a povesti este însă diferit pentru că ceea ce îl interesează pe povestitor nu este doar sau în principal obiectivitatea datelor, ci semnificația evenimentelor pentru destinatarii săi, iar mijloacele utilizate pentru compunerea povestirilor sunt alese în funcție de acest scop. 3. De ce să vorbească despre strămoșii lui Israel? Scopul primar al povestirilor despre strămoșii lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Aceste elemente nu sunt cu siguranță suficiente pentru a da o bază solidă tuturor narațiunilor biblice despre șederea în pustiu. Ne ajută totuși să le contextualizăm mai bine. În plus, nu se poate spune că aceste povestiri sunt pure „invenții”. Povestitorii cunoșteau condițiile concrete de viață din deșert. Cu privire la „miracolele” lui Dumnezeu în favoarea poporului său în deșert și explicarea propusă în precedență, e nevoie să mai adăugăm o scurtă notă. În mentalitatea modernă, un „miracol” este un fenomen ce nu poate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cititor sentimente de admirație. Cu siguranță, primul scop nu este acela de a ascuți simțul critic. Pentru a deduce elementele istorice din această povestire epică, este indispensabil să le extragem din coaja lor epică. Sarcina este și mai complicată pentru că povestitorii biblici se aseamănă cu alchimiștii: au transformat complet ingredientele originare - amintiri și tradiții vechi - pentru a produce ceva foarte diferit, adică povestirea epică. În teorie, nu se poate exclude ca la origine să existe amintiri istorice despre evenimente. Ba chiar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
încă din timpul vieții. Lucrul de care mă mir acum cel mai mult este conținutul "idealist", "gingaș" al acelor cărți, d'annunzianismul grețos în care mă complăceam. Cugetări nobile, gesturi princiare, horbote de mătase, mots d'esprit scânteietoare și un povestitor înțelept, atoateștiutor, care făcea cu substanța fără substanță a istorisirilor lui mii de scamatorii delicate. Odată intrat din nou în conspirația ruletei, nu se putea să nu mă izbească imediat, ca un val din ce în ce mai fierbinte, mai surescitat, știrile despre noile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai bine zis, el își confecționase propriul lui înțeles și îl sanctificase de mult. Îi spuse: Hai să ne gândim la imaginea generală. Spuneai că vezi un râu și pe cineva care înoată gol. Câte persoane sunt în poem? — Două. Povestitorul și înotătorul. — Bine. Și cine sunt ei? Cine sunt? Probabil că poetul și un prieten. Imaginația părintelui Bernard, când își însușise poemul, ținuse seama de faptul că sexul înotătorului nu era specificat. Imaginea finală era, cu deosebire, prețioasă pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și Saint Jean de la Blaquière. Pe munte îl ajung pe venerabilul pelerin cu barbă și un timp mergem împreună. Si el este canadian, din Montreal și a călătorit prin toate țările Europei. Are o cultură foarte vastă și este un povestitor plăcut și interesant. Nu este sigur de viitorul Uniunii Europene, așa cum nici eu nu sunt sigur. Anul trecut a fost în pelerinaj în Spania pe drumul La Plata și apoi pe Camino Frances, de la Santiago până în Franța, adică aproape două mii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
din destinul familiei care, evident, e nucleic și oglindește o soartă extinsă, a societății în ansamblul ei. Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului și provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimențial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveștii, care se alcătuiește pe măsură ce se destramă și se destramă pe măsură ce se alcătuiește. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
documentelor avute în vedere, în primul rând - este bătrânul călugăr, un fel de model pentru întreaga tagmă monahală, ce poate fi asemuit cuviosului părinte Cleopa. Un alt personaj, la fel de important, dar în alt plan, esta Zâna, patima sentimentală a autorului povestitor. Mai este și buna și înțeleapta țigancă Sevastița. Dar mai este și sâcâitorul, dar absolut necesarul “gând de veghe”. Ce legătură este între primele trei personaje, Vasile Ilucă nu se exprimă la modul direct. Dar lasă cititorului larg deschisă ușa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la ei, spuse Regina Zăpadă, mai ales copiii, ei se bucura nespus de mult. Ei îl așteaptă pe Moș Crăciun, se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, cei mari se adună în jurul sobei și deapănă amintiri... și atâta timp cât există un Povestitor, poveștile cu Moș Crăciun, amintiri de la săniuș, jocurile cu zăpadă, mirosul cetinei de brad... nu vor dispărea. - Uf, Crăiasă, tu ai iubit oamenii mereu! - De asta eu sunt „Regina Zăpadă”, sau „Crăiasa Zăpezii”, sau „Regina Iarnă” sau „Zâna Zapadă”! Mă
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de marea „Fulguiala“? - Gata! - Eu mă întorc în Împărăția Cerului unde mă așteaptă tatăl vostru Crivățul. Voi să vă faceți treaba, să împodobiți casele, străzile, câmpia, copacii și să nu uitați: să străluciți cât puteți de tare. În felul acesta, Povestitorul Vânt o să poată să povestească și în anul viitor cât de frumoși și delicați ați fost. Poveste de primăvară Iarna s-a sfârșit iar zilele sunt mai lungi și razele soarelui poposesc mai mult pe crengile copăceilor din grădină. Astăzi
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ca tocmai viețuitoarele să scape interesului omului. Se spune că, tare demult, în preistorie, aflându-se la vânătoare, un om a fost atacat chiar de fiara pe care voia să o răpună. Era o namilă mare și fioroasă, pe care povestitorul anonim a numit-o urs. Prins în labele puternicului animal, bietul om nu mai știa ce să facă pentru a se desprinde și a împunge fuga. Nu a reușit, însă, decât să bage brațul stâng în gura fiarei, iar cu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
de fărâmițate ar fi fost. Dacă spărgeai o oală în bucățele și-o puneai într-un sac, el o pipăia și-o făcea la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul cu un pește spadă în Oceanul Fanteziei, fie prin suflul exploziei unei grenade în primul război mondial, alături de generalul Dragalina, prietenul său. Desigur, pentru ascultătorul vrăjit de povestire faptul că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
voastră efortul creator al profesorului Mânăstireanu, care ne delectează cu al doilea volum intitulat tot ,,Călător...prin vâltoarea vremii” cu subtitlul ,,Călătoria continuă”. Dacă volumul de debut avea drept moto un citat semnificativ al cronicarului moldovean Ion Neculce, primul nostru ,,povestitor artist”, volumul al doilea este precedat de un tulburător motto eminescian și anume: ,,Cu mâne zilele-ți adaogi, cu ieri viața ta o scazi și ai cu toate astea-n față de-a pururi ziua cea de azi.” Și autorul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
le-ai risipit, drept momeală, vor sosi, dinaintea ta, ție, nerămânându-ți, decât, să ridici arma, să țintești și să dobori frumusețile alea, roșii ca soarele în asfințit, pe care, să le tot aduni, cât e toamna de lungă...Tot povestitorul acela spunea, că, e bine ca peștișorii să fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
istorie și de morală creștină, la nivel de individ, de regulă ignorat în generalizări și sinteze științifice, tratat gustat de lector pentru autenticitatea sa și specificul social românesc dintr-o perioadă grea. Din textul „amintirilor" se degajă spiritul civic al povestitorului, comportamentul lui în limita strictă a moralului, a cinstei, a devotamentului pentru binele societății în care a trăit. El scrie undeva: ,,A fi liber, înseamnă să trăiești civilizat și întotdeauna să faci ceea ce trebuie, folositor și ție și societății." Crezul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
SCENETA „SENSUL VIEȚII” (Autor: Prof. gr. I Claudia Furtună) POVESTITORUL: (Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
SCENETA „SENSUL VIEȚII” (Autor: Prof. gr. I Claudia Furtună) POVESTITORUL: (Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora cele 5 vieți anterioare în care luase diferite forme, în funcție de progresul sau regresul realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
Rai pierdut. Iar dacă la sfârșitul celor 7 vieți sufletul său nu ajunge la cel de al 7-lea nivel al cunoașterii atunci sufletul său va pieri și astfel va pieri câte un crâmpei din lume și din Sufletul Universal! POVESTITORUL: Și pentru că Adam a ascultat cuvântul lui Dumnezeu muncind pământul toată viața și s-a străduit să facă fapte bune, ajutându-i pe oamenii săraci (Adam îi dă un coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
Adam îi dă un coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a doua viață, sufletul său să urce o treaptă și să se întrupeze în marele filosof Pitagora. DUMNEZEU: (întinde mâna dreaptă spre Pitagora, dându-i viață) POVESTITORUL: Să ascultăm meditațiile filosofului... PITAGORA: Sufletele noastre sunt nemuritoare și în armonie cu Cerurile, migrând între persoane și alte ființe vii. În calitate de oameni, nu trebuie să ucidem și să ne alimentăm cu plantele sau animalele, pentru că am face un păcat
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
unui suflet întrupat. Cel mai bine ar fi să respectăm aceste reguli: Să nu mâncăm plante; să nu ne atingem de cocoșii albi și de alte animale sau vietăți; să nu scornim focul cu fierul; să nu distrugem niciun obiect. POVESTITORUL: Însă pentru că Pitagora a comis păcate de-a lungul vieții sale, sufletul său a coborât o treaptă, iar în cea de a treia viață s-a întrupat în Iuda. Ne vom opri la un moment important din viața sa, care
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
supăra și Vei trimite asupra lumii un nou Potop pentru a o curăța de păcate! Însă, fiind Fiul Tău, accept porunca Ta și destinul pe care mi L-ai pregătit! OȘTEANUL (ajuns lângă Iisus, îl încătușează și îl duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
mă mai gândesc! MEFISTO: Gândește-te! Dar nu prea mult timp...pentru că timp nu am! Am și alte suflete de ispitit! Însă să știi că atunci când îmi vei invoca numele, eu voi apărea și-ți voi îndeplini cerințele! (apoi pleacă) POVESTITORUL: Faust se gândește îndelung și în cele din urmă se hotărăște să-l invoce pe Mefisto. FAUST (spune): Mefisto! MEFISTO: Aici sunt! FAUST: Bine, sunt de acord cu condițiile tale! Fă-mă tânăr și bogat! MEFISTO: Dar pentru asta trebuie
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
că-mi vei da mie sufletul tău! FAUST: Desigur! Uite acum îl semnez! (Faust semnează contractul adus de diavol) MEFISTO: Oricând vei mai avea nevoie de ceva, trebuie doar să-mi strigi numele și voi apărea să-ți îndeplinesc dorința! POVESTITORUL: Mefisto dispare iar din depărtare se apropie un vraci. VRACIUL: Bună ziua, domnule! (strânge mâna lui Faust și apoi spune gânditor) Nu știu de ce simt că ceva nu e în regulă cu dumneata! Ești atât de rece, că parcă nu ai
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
și nici bogat! Vreau să-mi dai sufletul înapoi! MEFISTO: Mă tem că nu se mai poate! (râde și vrea să plece) FAUST: (îi smulge lui Mefisto contractul din buzunar și spune) Ba cred că se poate! (apoi rupe contractul) POVESTITORUL: Diavolul s-a transformat în cenușă, iar Faust a plecat în lume trăind încă 5 ani fericiți. Arătând cu mâna spre Dumnezeu, spune) Întrucât sufletul a biruit în lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
ani fericiți. Arătând cu mâna spre Dumnezeu, spune) Întrucât sufletul a biruit în lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a cincia viață, sufletul lui să se întrupeze într-un intelectual, urcând trei trepte de cunoaștere. (Povestitorul își îndreaptă atenția spre intelectual) INTELECTUALUL: (îi citește dintr-o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i ridice sufletul pe încă o treaptă a cunoașterii, și
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]