1,967 matches
-
moartea lui Tolstoi ar fi anunțat niște catastrofe apocaliptice. 4 Și acum urmează acel număr cu biciclete - sau cel puțin versiunea mea despre acel număr. În vara următoare, Iuri nu ne-a vizitat la Vira și eu am rămas singur, pradă agitației mele romantice. În zilele ploioase, ghemuit la picioarele etajerei cu cărți puțin folosite, la o lumină slabă care se străduia să descurajeze eforturile mele de tainică cercetare, căutam cuvinte necunoscute, inexplicabil de ispititoare și enervante, În ediția rusească În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Vitejii mei! Iertați-mă! Ați crezut în mine! Și eu... eu?!... Ce am făcut cu voi?! Nu vezi?! Ți s-au aprins și crierii! Aiurezi, Măria ta! Aiurezi!... Ștefan nu-l ascultă, nu-l aude. Se agită de colo-colo șchiopătând, pradă focului ce arde în el, și, în bătaia lumânărilor ce abia pâlpâie, umbra lui, uriașă, fantastică, linge pereții, urcă pe boltă, se întinde pe pardoseală. Ironic, sarcastic, se ploconește umbrei: "Ai făcut-o de oaie", maiestate!! Sunt "maestru" renumit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, apăsat: "În ghenarie curent, niște oameni răi și fără căpătâi din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara Moldovei, desigur, fără știrea și porunca Luminăției Voastre..." Ai scris? Noi ne-am apărat cum am putut; dar să n-aibă grijă Luminăția Voastră, că le-am dat răsplata cuvenită și binemeritată..." Și ca încheiere adaugă: "Să știe Luminăția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
decembrie 1475 "Măria ta, parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei. Cu mare dor și multă dragoste, te rugăm Măria ta să faci bunătatea de a ne apăra de acei turci cumpliți ce vin să ne prade pe noi și cele Trei Scaune secuiești! Te așteptăm și suspinăm foarte, căci avem nădejdea în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căutată, citește: "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei! Cu mare dor și multă dragoste, te rugăm, Măria ta, să faci bunătatea de a ne apăra de acei turci cumpliți ce vin să ne prade, pe noi și cele Trei Scaune secuiești..." "Cu mult dor și dragoste, apără-ne!" se burzuluiește Mihail, gelos. Toți trag de Măria sa! Ce, ei n-au "Măria lor"?! Să-i apere! Ești nătăfleț?! îi ciocănește Duma fruntea. Nu pricepi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și-n stânga, umblând cu pâra la Înalta Poartă, au dat cale liberă oștilor străine: ba cea leșească, ba cea ungurească, ba cea turcească, ba chiar a fraților muntenești. Tatarii, văzând că Moldova-i sat fără câini, năvăleau și o prădau sălbatec, o despuiau... Străinii făcuseră cale bătută, hălăduiau, jecmăneau, batjocoreau, pângăreau Moldova și nimeni, nimeni nu le stătea împotrivă cu sabia, erau, doar "eliberatori". Moldova devenise o treanță, "Țara Nimănui". Și, pe deasupra haraciului, culmea umilinței, domnii netrebnici își cumpărau "protecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de sârg au strâns oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecând Dunărea, și lovindu-i fără veste, i-au speriat de au căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei C
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de sârg au strâns oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecând Dunărea, și lovindu-i fără veste, i-au speriit de au căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea , că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Principii creștini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cronicar german * "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei. Cu mare dor și multă dragoste, te rugăm Măria ta să faci bunătatea de a ne apăra de acei turci cumpliți ce vin să ne prade pe noi și cele Trei Scaune secuiești! Te așteptăm și suspinăm foarte căci avem nădejdea în Măria ta, domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani” și tot în acel an, 1499, când domnitorul Ștefan cel Mare își durează o curte la Botoșani; în 1499 Ștefan luptă împotriva turcilor învingâdu-i „la Cișmea”; Doamna Elena Rareș ridică biserici în Botoșani și are Curte cu terenuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani” și tot în acel an, 1499, când domnitorul Ștefan cel Mare își durează o curte la Botoșani; în 1499 Ștefan luptă împotriva turcilor învingâdu-i „la Cișmea”; Doamna Elena Rareș ridică biserici în Botoșani și are Curte cu terenuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a făcut o școală pentru sătenii din Cenușa, local simplu, dar solid, de care am aflat că există și astăzi și îi poartă numele. Mătușa Nadia a fost asasinată în timpul retragerii armatelor noastre, în 1944, de ucigași necunoscuți, care au prădat-o și au mutilat-o, cerându-i, poate, bogății pe care de mult le dăruise. * În ultimele zile ale vacanței din 1939 a izbucnit al doilea război mondial. Ne-am îmbarcat în grabă, mama cu sora mea și cu mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
torturat. Datorită eseului lui Fowles, Copacul, mi-am închipuit lunga viață de copac muiat de ploi, clătinat de vânturi, dormind în picioare sau visând cu fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus aminte de mari personalități din istoria copacilor, de Gorunul lui Horea, de Teiul lui Eminescu, de Platanul lui Hipocrat... mi-am adus aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bucanierii englezi, s-au distins câteva figuri ce vor face istorie cu vasele pe care au acționat. John Cook a condus o corabie cu 8 tunuri, Revenge, cu care a traversat Atlanticul dinspre America spre E și V, între 1683-1684, prădând și descoperind insule noi. L-au continuat alți conaționali experimentați în marinărie, Ambrose Cowley, care străbate arhipelagul indonezian până în 1686, apoi William Dampier, care prospectează insule necunoscute în jurul Noii Olande (Australia) și în largul coastelor asiatice ale Chinei. Cu Roebuck
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu lucrări marine, la sfârșitul secolului al XVII-lea ; bătălia între un vas englez și unul spaniol, fragment central dintr-o pictură de Samuel Scott (în jurul lui 1770) (commons.wikimedia.org) Franța, Anglia, Austria, Portugalia, Țările de Jos), care au prădat vase inamice cu permisele în buzunar din Caraibe până în Indii. Ei rămăseseră, după război, pe drumuri, și au simțit nevoia urgentă a refolosirii abilităților marinărești lăsate fără obiect, o nevoie grefată pe o complicitate comercială: guvernatorii provinciilor nord-americane și unii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
aproape de coastă. Harisma sa a atras mulți ticăloși pe insulă, care dădeau petreceri zgomotoase și-i speriau pe plantatorii pașnici din zonă. Cea mai îndrăzneață acțiune a fost blocarea portului Charleston, din Carolina de Sud, pe care Teach l-a prădat o săptămână la rând, confiscând câteva corăbii comerciale, s-a zis, doar ca să facă rost de o ladă cu medicamente. Și-a îngropat, apoi, tezaurul strâns în anii de jafuri, și-a scufundat vasulamiral, prea mare și prea cunoscut, pentru
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
găsind cu cale să-și mobilizeze toți gardienii publici și jandarmii din București pentru a ataca sediul legionar din Str. Roma, el este singurul vinovat dacă toată lumea interlopă a mahalalelor a năvălit în diferitele cartiere comerciale, lăsate fără nicio pază, prădând cât au putut. Atribuirea acestor jafuri și devastări legionarilor (deși niciun singur legionar n-a fost identificat cu lucruri de furat, tocmai pentru că nu le furase, și chiar dacă ar fi fost câțiva ticăloși, aceștia nu puteau pângări pe toți legionarii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nervoasă». Don Umberto De Daniele, colegul său de școală ne spune că: «După ce și-a reluat studiile, suferea deseori de dureri de cap». Pe la 23 de ani, în sacristia de la biserica San Lorenzo, după sfânta Liturghie, «a căzut la pământ pradă convulsiilor». Medicii au suspectat un atac epileptic dar, între timp și dat seama că această stare era cauzată de alimentația proastă. Când a fost numit paroh la San Benedetto al Monte, mama Angela nu a voit să rămână singur în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se făcuse cunoscut în acest soi de propagandă, informînd o bandă de comitagii cu cele aflate la spovedanie. În felul acesta, un bogat negustor valah, mergînd să depună o sumă mare de bani la o bancă din Salonic, a fost prădat și asasinat pe loc în ziua respectivă. Această propagandă dușmănoasă, greacă, bulgară și sîrbă, părea să se concureze pentru a se depăși una pe cealaltă în acte de violență și teroare. Premiul întîi le revenea, fără putință de tăgadă, bulgarilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
corporala a adultului în momentul reproducerii. Este de la sine înțeles că o parte din ovulele depuse de femelă în mediul ambiant nu vor putea fi fecundate, altele, deja fecundate nu vor avea condiții optime pentru organogeneză, iar altele vor cădea pradă răpitorilor, în diferite stadii embrionare. Prin urmare este nevoie de un număr foarte mare de ovule pentru asigurarea unui număr echitabil de urmași, care să asigure perpetuarea speciei. In cazul gameților masculi, „risipa” de spermatozoizi se practică la majoritatea organismelor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ia condeiul nu-mai ca să apere ori să explice "sistemele"; acum îl ia - foarte rar, nu-i vorbă - numai pentru ca să le atace. Vorbind de etimologiștii ardeleni, Eminescu zice că ei, urmărind "așa-numita puritate a limbii", "au crezut de cuviință a prăda lexiconul latinesc și acele ale limbilor romanice..." Eminescu a schimbat tonul... Iar la argumentul că latiniștii au făcut aceasta pentru a dovedi latinitatea limbii, argument la care Eminescu cel din faza întîi era sensibil, acum (1877) răspunde că: " Dar, peste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele celor nepoftiți iar a doua ceată a plecat să ,,viziteze” Asia și să ochească ce poate fi prădat făcînd primul popas în trecătoarea munților Caucaz spre Marea Caspică iar Iordanes ne spune la Vll,51: ,,Acolo și-au așezat tabăra un timp amazoanele pînă ce și-au întărit armata. Ieșind de acolo și trecînd fluviul Ales, au supus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dus el însuși la Rama. Ajungînd la fîntîna cea mare fără apă, care este la Secu, a întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de existență s-au aruncat asupra filistenilor să-i prade. Faptul că ei nu aveau nici săbii nici sulițe ci se bazau numai pe ghioagă și praștie, arată că erau niște semisălbătici iar din acest întuneric pretind ei că au curs valuri de revelații cu care au luminat lumea. Tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
templului Minervei, bătălia dintre Telefos și Ahile pe cîmpiile Caicului. Tot după Ciclul epic amazoana Pentesilea vine și ea să lupte în ajutorul Tro-iei și moare pe cîmpul de bătălie sub loviturile lui Ahile, care dezbrtăcînd-o de ar-mură să o prade, rămîne uimit de frumusețea ei și o plînge cu mare jale. Pentesilea era din Tracia, de neam arimin sau armîn cum își spun astăzi urmașii vechilor locuitori și cum zice Arctinios din care neam erau și geții, botezați de romani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]