1,618 matches
-
atenție: vrea să știe câți oameni au murit în țară, în ultimele 24 de ore ca urmare a accidentelor de circulație!! La ce i-or fi trebuind aceste cifre? Răutate bătrânească? Satisfacția octogenarului de a vedea câtă lume tânără se prăpădește? Lume care, dacă n-ar fi fost accidentele, ar mai fi trăit o grămadă de ani, supraviețuindu-i cu nerușinare, dar căreia, iată, nu i-a mers? Posibil. Dar insuficient. Poate că tata are nevoie și de aceste victime pentru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se mai poate, foarte supărat pe condiția sa ingrată, se saltă deodată deasupra ei înjurând în gura mare... guvernul. La teatru, cu ocazia înmânării unor premii, un actor de talent face glume subțiri (subțirele) la adresa puterii și sala elitistă se prăpădește de râs. Ce trist, ce mizer poate fi, uneori, curajul. Ieftinul lui surogat, vreau să spun. * Este aproape imposibil să găsești astăzi la noi pe cineva cu adevărat echidistant față de fascism și comunism, capabil să le condamne în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dumnezeu. Fabrica de popi Bunicul după mamă dorea cu orice preț să mă vadă preot și cu toate că nu era deloc bisericos, voia ca slujba de adio să i-o fac eu, cu lecturi din toate evangheliile posibile. Bunicul s-a prăpădit înainte de a merge la seminar dar i-a dat mamei vie în plus ca să aibă din ce mă școli. Nu știu ce l-a făcut pe bunicul Ion Mihai să se grăbească cu plecatul, că era de felul lui calm și liniștit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să dormiți împreună cu elevii. Sunteți curați? N-aveți paraziți? N-aveam.Aveam doar lacrimi în ochi. Pentru suflet bun dar și pentru familia Uzunov care, sigur, nu era străină de această vizită. Fie-le țărâna ușoară. Doamna Tamara s-a prăpădit de tânără, de-abia i se căsătorise singurul copil pe care-l avea, iar ea n-a apucat să ajungă bunică. De ce mor oare oamenii atât de oameni înainte de a le veni timpul? De dormit dormeam de acum, dar cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Eu deseară am slujba de Înviere și simt că dacă mai beau un pahar în loc să cânt în biserică Hristos a înviat, o să cânt Internaționala". Am râs în hohote, le-am tradus și invitaților, au râs și ei de s-au prăpădit. După o săptămână, aveam să revin la Sucevița cu delegația ce o însoțea pe Regină. Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita Reginei Juliana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mi-ar trebui pentru aceste note. Poate că, de fapt, scrierea mea ar trebui s-o intitulez "Trompeta lui Burcea". Dar cine mai știe de dânsul, ce Floricuță l-a mai luat pe un flăcău mutilat? De când s-o fi prăpădit Burcea... * Mi-am propus ca în răstimpul în care voi fi la Câmpulung să nu pierd nici o oră, nici o clipă, să-mi aștern ceea ce am de spus, "pe curat", extrăgând din manuscrisul pe care l-am luat cu mine materialul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aflam acolo acum câteva zile, la o terasă ca toate terasele de vară, cu sucuri, bere și cafea, când am auzit povestea pe care v-o relatez. Erau, la terasă, trei personaje nițel cam bizare, trei domni "domni", care se prăpădeau de râs citind un jurnal foarte vechi, îngălbenit și subțiat ca o foiță de țigară. Citeau despre acea întâmplare: găsiseră, nu știu cum, un ziar de atunci și comentau, amuzați, dându-se "martori". De fapt erau martori din generația a doua a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu m-ai uitat...", mi-a răspuns. "Știu încă foarte multe despre voi. O să-ți arăt... Să vii la mine", mi-a vorbit Sașa prietenos, cu aceeași bucurie pe care rareori am văzut-o în viață în alți ochi. Și, prăpădindu-ne de râs, am readus "trecutul la prezent", expresie pe care, am observat, o repeta des. Râdeam cam fără rost. .. ."Ții minte cum am fugit... sunt singur. V-am părăsit, pe Talia și pe tine, urât, cum se spune... "hoțește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care nu-i prea aveau la stomac gazdele noastre. În asemenea îmbulzeală nu e de mirare că tifosul exantematic a pătruns și în căsuța dintre zarzări: bătrâna proprietăreasă a [15] murit repede repede, vecinul de la Arsenal era gata-gata să se prăpădească, scăpând ca prin minune, slab și galben-străveziu, dar noi, îngrijiți, spălați și curățați de mama, am scăpat toți. Parcă ne văd, pe fratele meu și pe mine, seara când ne întorceam acasă după vreun drum cu tramvaiul, cum ne scoteam
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
împrietenit repede. Când s-a încheiat „Pacea de la Buftea”, toți ardelenii refugiați au luat din nou drumul bejeniei și, în toamna anului 1917, au plecat în Rusia. Unul dintre cei doi prieteni, Sextil Aron, fiul unui învățător pensionar, s-a prăpădit printre străini. Al doilea - Dorin Popescu , cu care ne-am legat într-o prietenie ce avea să țină toată viața, deși temperamentul său este cu totul deosebit de al meu, s-a întors în primăvara următoare cu familia sa, ne mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
verii mei Bercan, despre care nu mai știam nimic, orfani [24] de mamă încă de când erau copii, pierduseră în timpul războiului și pe tatăl lor, protopopul Bercan din Cohalm: deportat și chinuit de unguri pentru atitudinea demnă românească, înnebunise și se prăpădise în cele din urmă într-un spital, pe la Oradea. Coborâți din tren, pe înserate și neputând merge noaptea pe jos, cu geamantanele, până la celălalt capăt al Bucureștilor - mai cu seamă că nimeni nu știa că venim în seara aceea - am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
îl pasiona istoria și voia să se facă profesor de istorie. Dimpotrivă, unul dintre nelipsiții oameni de casă de mai târziu ai lui Nicolae Iorga, Victor Brătulescu - fost seminarist și ipocrit cum numai un popă poate fi - nu se prea prăpădea atunci după „marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dintre prietenii lui că Titu și-a procurat un revolver și că vorbește de sinucidere, Titu mi-a spus foarte hotărât că, dacă vorbesc cuiva despre aceasta nu fac decât să-i grăbesc moartea? Cu puțină vreme înainte de a se prăpădi, publicase în „Neamul Românesc” un articol intitulat „Arginții lui Iuda”, în care ironiza „secăturile entuziaste” ale generației de la 1916. Articolul a făcut mare vâlvă în Parlament, căci multe dintre aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
30 ianuarie 1913, părintele Natale îl îndemna: «De dragul lui Dumnezeu, nu vă îndepărtați de Casa San Zeno in Monte, Casa lui Dumnezeu... Dacă veți dezerta din această Casă atunci e o victorie a satanei, dușmanul nostru, care apoi se va prăpădi de râs». Și asupra acestui subiect se oprea continuu, atunci când don Calabria alerga la el ca să se spovedească și sfătuiască. Apoi, când vedea că criza penitentului său era mai puternică decât de obicei, prin gesturi simple și grabnice îi dădea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aceea, tot el ar fi avut mai multe șanse. Așa cum, în niște condiții normale, Nichita Stănescu sau chiar Dimov (care e dificil de tradus) ar fi putut spera să obțină râvnitul premiu. Dar au murit toți cu zile... S-a prăpădit în cele din urmă și Gellu Naum, care a rezistat cu disperare așteptând această recompensă supremă a cărei decernare e reglată de criterii cvasiliterare și mai degrabă geopolitice. Vorba e că la geopolitică stăm rău... Dar hai să zicem că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
un restaurant din New York când era student, iar Bush nici americana n-o știe cum trebuie, românul Iliescu se mișcă dezinvolt între engleză și franceză, către sfârșit luând-o și pe rusește. Ce să-i faci, când ești președintele unei prăpădite de țărișoare care, după ce-a fost la cheremul Rusiei, acum se oferă slujnică la americani, n-ai încotro: trebuie să fii nu doar deștept, ci și spiritual și poliglot. Ion Iliescu, o spun fără nici o ironie, a reușit perfect
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a chemat la el și mi-a propus să lucrez ca redactor la editura Uniunii Scriitorilor, Cartea Românească. Să zicem că avea pentru mine, ca și alți scriitori ai epocii ceaușiste, o oarecare simpatie. Nu pot să cred că se prăpădea după literatura mea... Îi plăcea omul, nu opera! Ce-i drept, omul era pe vremea aceea destul de... zurliu. Și inofensiv. Ca să nu mai spun că nu aveam nici un fel de șansă în competiția literară. Așa că nu suscitam nici cea mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho." Cu Alexandru Lăpușneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealități. Eroii au un desen uimitor. Cu greu se poate închipui o sinteză mai perfectă de gesturi patetice, de cuvinte memorabile, de observație psihologică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Coboară amândouă; Și plouă și ninge Și ninge și plouă. * În parc ninsoarea cade rar... Ninge grozav pe câmp la abator... * Eu nu mă mai duc azi acasă - Potop e-napoi și-nainte, Te uită cum ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mea mă înspăimîntă, Aici n-ar sta nici o iubită - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă. Când se apropie miezul nopții, cuprins de terori subite la ora satanică, poetul fuge din odaie-n odaie, iar când afară "ninge prăpădind", iubita se așează la pian și cântă un marș funebru, după care faptă cade în delir. Atunci poetul face un gest straniu: plângând resfiră pletele iubitei. O altă femeie brună, în mantie neagră, cântă la clavir, gemând, marșul funebru al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia literară", p. 67. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 194. 3 Probabil el. Vezi P. Haneș, Alexandru Russo, p. 95. Acești boieri, zice Kogălniceanu, se prăpădeau după străini. Unul a declarat că, "dacă ar ști că are vreo picătură de sânge de român, și-ar tăia brațul și ar scăpa de ea..." 1 Iar C. Negruzzi ne spune că damelor le era rușine să știe bine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească generațiile care în țara egiptenilor s-au dat nu- mai după religia acestora după cum spune Iosua la 5,2.) 23,28 Voi trimite viespile bondărești înaintea ta, și voi izgoni dinaintea ta pe heviti, canaaniți și hetiți.... (Pasămite aceste viespi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar odată apărut invadatorul caldeean, băștinașii și-au dat drumul vechilor umilințe și rău le-au spîrcuit veneticilor ivriți fudulia și fudulii- le. ,,25,16 Așa vorbește Elohim: «Iată îmi întind mîna asupra filistenilor, nimicesc cu desăvîrșire pe cheretiți și prăpădesc tot ce a mai rămas pe coasta mării... 47,21 Țara aceasta o veți împărți între voi după semințiile lui Israel. 47,22 O veți împărți însă ca moștenire prin sorț între voi și între străinii care vor locui în mijlocul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat și cu sângele șiruindu-i pe haine, spunându-mi: ,,Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc...Asta m-a omorât!”. L-am luat în brațe și l-am dus în odaia lui, unde l-am întins pe canapea. I-am potrivit capul pe pernă, și când am tras mâna, îmi era plină de sânge. Au venit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bărbat Eminescu” „Cu vreo lună înainte de moartea sa, Eminescu mergea regulat, în fiecare seară, la Coloseul Opler, mai mult pentru hatârul unei frumoase cântărețe suedeze. Într-o seară, după ce am jucat popice amândoi, după ce m-a bătut de m-a prăpădit la joc, făcând mereu numai nouă puncte, am trecut amândoi în sala de spectacol. Toată sala era plină de lume. Capelmaistrul Carbus începuse să agite bagheta. La masa noastră mai veniră încă vreo patru-cinci prieteni. Eminescu era foarte vesel, transportat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]