2,626 matches
-
deasupra sa prin faptul numirii, prin limbaj. Destinat însoțirii omului, animalul îl va însoți astfel pretu tindeni, relația lor fiind una de diferență și în același timp de apropiere respectuoasă. Țăranul nostru „domestic” își iubea - și își numea - animalele din preajmă, care îl însoțeau de la nașterea și pînă la moartea lor la fel de firească - și demnă ! știm cîte ceva din „pomana porcului”, care însă, din ritual, a devenit doar un fel de mîncare. Dar cîți mai știu că doar bărbații erau îndreptățiți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în sânge și mi-a schimbat viața. Ruleta are în principiu simplitatea geometrică și forța pânzei de păianjen: un ruletist, un patron, niște acționari sânt personajele dramei, în roluri secundare sânt distribuiți stăpânul pivniței, polițistul care își face rondul prin preajmă, hamalii năimiți să scape de cadavre. Sumele relativ neînsemnate pe care ruleta le băga în ei erau, din punctul lor de vedere, adevărate averi. Ruletistul este, firește, vedeta ruletei și rațiunea ei de a fi. De regulă, ruletiștii se recrutau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
forjat. Nu sperasem să mai intru vreodată în camera ei, cu cele două rânduri de icoane pe sticlă de jur împrejur, cu pianina aburită, scrinul pictat și draperiile stacojii, lucioase, ale geamului îngust și înalt până la tavan. Chiar și-n preajma verii, lângă soba de teracotă rece, mi se părea că acolo este mereu înăbușitor de cald, că spațiul este elastic și că se strânge în jurul meu și-al ei. Uneori ne simțeam ca doi gemeni strânși unul în altul într-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului Moldovenesc”. Pe această teză, autorul stabilește o „continuitate istorică”: „Reamintim că majoritatea absolută a trăitorilor spațiului carpato-nistrean și din stânga Nistrului - populație rezultată în urma confluenței încă din veacurile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din acele bazine în care agricultorii cresc pește. Am amuțit acolo toți trei. Cine știe ce minuni se urzeau atunci printre lotușii cu frunzele strânse, în apa aceea fără tresărire, în care se oglindeau zborurile boabelor de aur? Mă scuturam mereu, pentru că preajma noastră se prefăcuse în basm, și omul tânăr din mine, omul ceasului aceluia de amăgiri, se lăsa adormit le sfințenia și irealul prezenței noastre în fața acestui eleșteu încremenit. Am stat așa mult timp și n-am cutezat atunci s-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a vedea. El nu poate răzbate rostuindu-și un drum al pașilor săi printre lucruri și ființe, nu poate ieși din staționarea fără întovărășire, fără însoțitorul ce-i ține brațul într-un gest de compasiune solidară. Fără acest sprijin din preajmă, spunem că orbul bâjbâie adică își caută șovăielnic certitudinea unor prezențe pe care neputând să le vadă speră să le atingă. Gestul deschiderii brațelor sale se aseamănă cu o aruncare în îmbrățișarea vidului dar el de fapt relevă dorința și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
este neutralizată de efectul hipnotic al iubirii pentru altul ce însoțește iar spectrul survenirii răpitoare a morții este așezat într-un viitor ce mereu întârzie, sau mai exact, îi este amânată constant sosirea zguduitoare. Astfel, se pare că, situarea în preajmă a persoanei prețuite întru iubire aruncă, proiectează la periferia ontică a individualității conștientizarea situării existenței profane în relativ. Practic, această conștientizare lucidă prin exercițiul analizei sale este degajată la distanță, este situată îndepărtat. Odată cu în-depărtarea însoțitorului, a persoanei iubite, situația
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
amănunte zăbovește și cel lipsit de funcționalitatea primordială a mâinii, alături de ceilalți suferinzi din deficiențele corporalității. Banalitatea unor automatisme își relevă aici chipul fals ce ascunde semnificațiile și fundamentul metafizic profund al oricărui element și act ce ne survine în preajmă. Superficialul ce eclipsează, obișnuința repetitivă sunt diluate și neutralizate de statutul și modalitatea specială de a se conexa oricărei acțiuni și prezențe la îndemână a celui aflat în suferințele insuficiențelor corporale. Acesta deține timp și răbdare pentru a prelua elementele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
opintindu-se să se ridice între perne ca să scuipe în ligheanul de faianță albă, niciodată așezat îndeajuns de la îndemână ? Sau întinzând mâna obosită după cordon, iritat că tocmai în clipa când se simte mai rău nu-i stă nimeni în preajmă, că Sophie acum a plecat cu Margot într-o vizită, că Maria trăncăne cu vizitiul la bucătărie, că soldatul trimis de amicul lui, colonelul Ioaniu, tocmai a ieșit cu unguroaica în Cișmigiu. Că sora a plecat s asculte slujba de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
studiu și numai la rugămințile bietelor surori apăreai, dacă nu se găsea la cadril o pereche completă, tu, mai tolerant și mai lipsit de prejudecăți, poți să nu iei atât de în serios asemenea lucruri. Ba chiar, simțind mereu în preajmă o atare admirație supusă, vei ajunge să îl incluzi pe bietul tânăr într-o imagine de familie... O, solidele, mediocrele noastre sentimente familiale, născute din obișnuință, încredere, comoditate sufletească și toleranță ! Mediocrele și profundele noastre sentimente familiale care dau vieții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se bucură de îngăduința Profesorului. Ce ar putea să mai fie nou după atâta vreme ? ! răspunde, îngăduitor, Profesorul. O îngăduință neatentă, ca față de cel mai puțin reușit dintre fiii sufletului. Da, nenumărați alți discipoli i-au stat Profesorului Mironescu în preajmă, în lunga sa carieră didactică, dotați, toți, cu o gândire proprie, originală, cu o vocație mai evidentă decât cea a domnului Ialomițeanu. Sunt încă destui cei cărora le trimite cărți și scrisori de încurajare, cei pentru care stăruie, după puterile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
instalează o expresie de mulțumire. Își freacă jovial palmele grăsuțe și se fîțÎie pe piciorușele scurte, ca niște jamboane, apoi Își dă drumul la obișnuitul discurs propagandistic. Nu se oprește pînă cînd, În afară de el, nu mai rămîne nimeni viu prin preajmă. O adunare ordonată de trupuri semețe, dar goale, fără locuitor. Chiar și În ochii dîrji, de marinar, ai locțiitorului de comandant Baltag se vede un mare gol. Omul dinăuntru a dezertat; poate că tocmai Își zugrăvește sufrageria, sau poate că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de pe altă lume. Sau de parcă el ar fi de pe altă lume. Sau de parcă toată lumea ar fi de pe altă lume. Ceva Îl nemulțumește În permanență, dar nu se exprimă niciodată, doar că-și schimonosește chipul, mai ales cînd Îi apar prin preajmă personaje precum caporalul Porcescu sau locotenentul Stanca. E un om bun și probabil că e și un militar bun. Nici una, nici alta nu-i folosesc la nimic - cel puțin așa Îți vine să crezi, văzîndu-i aerul Înfrînt. Se Învîrte și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
însuflețit subit și a început să zvârle jeturi puternice de apă clocotită până la o înălțime de șapte metri (când am fost eu de față) și, ulterior, până la zece metri. Câteva persoane care la prima erupție a jetului se aflau prin preajmă, au suferit arsuri serioase. Grădina a fost închisă. Izvorul și-a continuat jocul timp de vreo trei săptămâni, apoi s-a oprit de bună voie. Grădina a mai rămas un timp închisă, apoi a fost redeschisă, după ce s-a introdus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
chestiune de viață și de moarte. Dumnezeule, nu poți nici măcar să te uiți la mine, nu te poți concentra asupra mea nici măcar pentru un moment? Te rog, dă-mi voie să te văd, dă-mi voie să-ți fiu în preajmă, nu are importanță despre ce vom discuta. — George, spuse John Robert, uitându-se, în sfârșit, la el, suferi de o gravă amăgire. Nu există nici o bază structurală care să justifice limbajul pe care-l folosești, nu există nici un context pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am crescut împreună, ca..., nu exact ca două surori, ci ca noi două. Ești singurul om care-i al meu și nu voi dori niciodată pe nimeni altcineva. Mă simt atât de bine cu tine. Îți voi fi totdeauna în preajmă, spuse Pearl. Ura asemenea conversații, care-i scormoneau propria-i teamă printr-o atingere directă și precisă, ca un deget întins ca să zgândăre o rană. — Eu nu cred că o să mă maturizez vreodată. O să mă târăsc într-o văgăună, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu prea mult. Oarecum. — De ce? Poți folosi sala de muzică a colegiului. Și ți-am mai spus că poți veni aici oricând dorești. Da, sigur, folosesc sala de muzică și cânt la mine în apartament, când nu-i nimeni prin preajmă, dar... — Uneori am impresia că te rușinezi de splendidul dar cu care ai fost binecuvântat și că îl păstrezi în secret. — Nu, nu... — Poate că te gândești că voi contratenorii, trebuie abia să vă croiți drum în lume și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
timp, ce altceva mai prețios puteam face cu timpul meu? Am vrut să te păstrez ca pe un dar prețios și nu am îndrăznit să mă apropii prea mult de tine. — Sunt convinsă că dacă m-ai fi avut în preajmă, te-aș fi agasat cumplit, răspunse Hattie, pe un ton ce intenționa să fie indiferent, degajat. — Hattie, nu ai înțeles, poate că-i mai bine așa, poate e mai bine... Te rog, spune-mi ce trebuia să înțeleg. — Chiar dacă te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lemn. Noaptea, lămpile mele sunt licuricii. Trăiesc la marginea lumii, dar nu-ți pot spune cu câtă strălucire se răsfrânge asupră-mi lumina unui neîntinat Bine. Pâinea mea e curată ca pietrele și beau apa cristalină a unui izvor din preajmă. Biserica anglicană a avut uimitoarea bunăvoință de a-mi aloca o minusculă pensie, dar nu am nevoie de ea pentru că sătenii din vecinătate m-au adoptat (cu toții cred despre mine că sunt nebun), și în fiecare zi îmi aduc daruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de aici, care mă priveau uneori puțin nedumeriți, văzându-mă că intru des în biserica lor și mai eram și cu pantaloni scurți. Au fost plăcute în aceste plimbări și discuțiile cu localnicii din sat sau cu copiii întâlniți în preajma mănăstirii. Mi-am cumpărat și o bandă de alergat foarte bună, cu ajutorul căreia am lăsat multă transpirație pe covorul ei rulant. Mai înainte am folosit banda părintelui Alois Bulai, bunul meu prieten și vecin. Trenul a ajuns în gara Vaslui
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
oricărei situații deosebite, dai semnalul și ne aștepți să judecăm ce-i de făcut. Grupul sergentului Cicoare a pornit. Sergentul mergea în spatele lui Trestie. Acesta se mlădia la atingerea oricărei frunze. Se strecura ca o nevăstuică pe lângă crengile sălciilor din preajmă... La un moment dat, s-a oprit într-un picior și a întins mâna în spate, pentru a-l face atent pe sergent. Ce-i, Trestie? Domn’ sărjănt, parcă a tușit cineva în stânga noastră. Au rămas pe loc, cu urechile
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
clipită, toți se aflau la pământ... Un răpăit ca de darabană a zguduit plafonul vagonului, totul însoțit de huruit de motoare de avion ambalate la maximum. Cei din vagon s-au aruncat la podea, cu excepția lui Toaibă. Un ofițer din preajmă s-a răstit la el: Ce faci, sergent? Ai scăpat de pe front și acum vrei să mori ca prostul? Culcat! 80 Abia atunci și-a dat seama că trenul și trupa de pe șosea erau mitraliate de avioane inamice. Cu mare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gând, a mai făcut un pas spre ușa grajdului. „Da! Un cal ronțăie la ovăz”. Ochii i s-au luminat și pe dată a trecut pragul... În fața ochilor i-a apărut calul lor negru și pintenat, care simțindu-i în preajmă a ridicat capul. Ei? Ce zici? Merită să bem un pahar pentru așa o bucurie? Sau nu? A vorbit Toaibă, ca și cum n-ar fi băut nimic. Atunci, hai să golim paharul, că și mie o început să-mi bată inima
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu este sigur că nu era posedat - trecutul cumva ne minte. Demersul său are o concluzie care frânează orice încercare constructivă pentru insul animat de utopii: de fapt, nu reiese nimic de nicăieri, dar aceasta pare a fi valabilă până în preajma răscrucii, când dintr-odată totul pare să conteze, numai că s-ar putea să fie prea târziu, fiindcă în noaptea asta vor muri la metereze toți soldații mei de abur, toți soldații mei de vânt, fără ca prin timp să mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a înflorit, dar nu a dat în rod. Totul, însă, până într-o zi. într-o zi, un copil de vreo 12 ani - Edmond Albius - născut ca sclav, neavând ce face, a început să admire minunatele flori de vanilie din preajma bordeiului în care locuia. La un moment dat, a prins a mângâia acele flori. Cu atingeri lunecând ușor pe petalele firave, de culoare alb-verzuie, copilul a băgat apoi de seamă că între acele petale se ridica un fel de păhărel
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]