4,647 matches
-
imită comportamentul părinților. Într-o familie în care părinții nu se înțeleg, copilul începe să se frământe, își pune întrebări fără a găsi răspunsuri, își simte sufletul încărcat, își pierde încrederea și interesul pentru învățătură. Condițiile ținând de starea economică precară a familiei asociate cu factori ce țin de o moralitate scăzută, conduc la insucces sau chiar la abandon școlar pecum și conduite antisociale. Părinții trebuie să nu minimalizeze școala și să vadă în copil doar un ajutor permanent în gospodărie
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
moralizatoare, gândită ca o lecție de patriotism. În Anna, ultimul roman al pentalogiei, același prezumtiv eliberator al Transilvaniei, căutând un rost și „ceea ce nu se poate”, cade în plasa aventurilor galante. E aici o intrigă sentimentală aproape redundantă, un epic precar, monoton, obosit, tezist, căci și „puterea de observație s-a redus alarmant” (Nicolae Manolescu). De alt tip, de o factură insolită în raport nu doar cu literatura lui Z., ci și cu proza românească anterioară și chiar cu cea de după
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a lecțiilor de Sinteză și Evaluare de la finele capitolelor I și II. În cadrul Temei 10, Viața politică. Frământări sociale, se abordează două subiecte diferite, unul legat de instituirea regalității În România și altul de frământările sociale provocate de starea economică precară În special din domeniul agriculturii , iar În Studiul de caz de la finalul temei se prezintă un alt subiect Regele Carol I și partidele politice . Deși În mare parte predomină a abordare pozitivistă a conținutului celor 28 de teme din acest
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
doilea război mondial. În 1946 îi apare romanul Zbucium, iar după 1955 se manifestă ca un foarte productiv traducător. Romanul Zbucium, producție mai mult decât modestă, a fost, într-un fel, „victima” contextului în care a apărut. Cu un talent precar, autorul încerca să reitereze limbajul, rețetele și imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
Mihail Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă și ei nume cu sonorități stranii: Bubulete, Juvete, Uțupăr, Ulmaz, Tutanu, Ududui, Zavera, Ovedenie, Tiță Uie, Trăcălie, Zgămâie, Năbădaie. Având pământ puțin, câte o biată „fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost și este un obiectiv central al reformei sistemului de asistență socială. Este semnificativ fapul că în documentul de evaluare formulat de Comisia Europeană privind asumarea obligațiilor României ca viitor stat membru al Uniunii Europene se estimează că „starea precară a protecției sociale în România e cauzată, printre altele, și de faptul că la nivel local distribuția responsabilităților este încă neclară și fragmentată, iar structurile locale duc lipsă de personal de specialitate”. Sistemul de asistență socială era inițial accentuat centralizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la o creștere spectaculoasă a speranței de viață și a calității vieții în țările dezvoltate. În ciuda acestor progrese din partea dezvoltată al lumii, în cazul țărilor sărace (sau în curs de dezvoltare) dezvoltarea economică este prima stavilă care determină o sănătate precară a populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau mor din cauza unor boli eradicate de mult în țările dezvoltate. Țările dezvoltate au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Voi vorbi mai jos despre serviciile de sănătate publice din România după 1990 și cerințele de reformare a acestora din perspectiva contribuției lor la dezvoltarea socială. Sărăcirea populației și ineficiența serviciilor de sănătate - factori determinanți ai unei stări de sănătate precare a populației din România Introducere Nivelul scăzut de dezvoltare economică din România în perioada tranziției a fost primul factor care a determinat (pentru grupurile ce trăiesc în sărăcie) apariția sau perpetuarea de dinainte de 1989 a unor elemente care au influențat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în structura sistemului pe niveluri de învățământ, în durata școlarizării pe cicluri de învățământ și în forma examenelelor finale/de promovare. Alte aspecte intens analizate au fost legate de nivelul foarte scăzut de salarizare al cadrelor didactice și de starea precară a infrastructurii și dotărilor școlare. În rapoartele oficiale ale diferitelor organisme și instituții internaționale (Banca Mondială, OECD, UNICEF), precum și în evaluările proprii ale Ministerului Educației și Cercetării au fost însă analizate și elementele legate de politicile educaționale destinate susținerii dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o criză financiară internațională le adâncește și mai mult situația de dependență, asemenea unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic - amplificate, în bună măsură, de război) au forțat elita științifică și pe cea politică să le recunoască oficial și să le abordeze strategic. Teama că acești factori ar putea afecta ireversibil un segment tot mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (H.G. nr. 705/3.06.2002). Rapoarte precum Poverty Assessment (2002 și 2003), Dinamica sărăciei pe 2003 în raport cu 1995 (2004), Harta Sărăciei în România (2004), Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare (2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1) ICCV, 2003, Construirea unui set de indicatori ai sărăciei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
natură? Educatorii, părinții, oamenii politici , elevii, tineretul trebuie să înțeleagă și să accepte că, oricâtă matematică, fizică, chimie ar ști un absolvent, orice talent economic și spirit de inițiativă ar avea, toate devin inoperabile și inutile dacă trăim o viață precară într-un mediu alterat, sau dacă ne sufocăm progresiv într-um mediu căruia nu mai avem ce-i face.
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
Cuvânt-înainte Cândva românii alegeau să trăiască laolaltă, copii, părinți, bunici, în familii tradiționale extinse. Astăzi, tot mai mulți părinți aleg să-și lase copiii în grija bunicilor și să plece la lucru departe de cei dragi, fie datorită stării economice precare a celei mai mari părți a populației, fie a lipsei locurilor de muncă, dar și datorită lipsei informației psihopedagogice, privitoare la consecințele defavorizante la nivelul dezvoltării socio emoționale a celor mici. Cu siguranță că cei mai mulți dintre părinții plecați nu cunosc
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
parentale sunt roluri specifice părinților și nu bunicilor; bunicii se adaptează mai greu la cerințele situației de maximă tranziție; distanță mare între generații, bunicii țin la ideile lor preconcepute, modificări specifice bătrâneții (înclinație spre stări anxioase, depresive, starea de sănătate precară, schimbarea ierarhiei scării valorice) . Infirmarea celei de-a patra ipoteze evidențiază că nu există diferențe semnificative între turorii din mediul urban și cei din mediul rural. Infirmarea acestei ipoteze se datorează faptului că: părinții și bunicii își exercită rolurile parentale
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a tehnicilor delincvente în cazul resocializarii în instituțiile de profil; minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. CONCLUZII Așa cum rezultă din studiile de caz pe care le-am efectuat, situația materială precară, dezorganizarea familiei, nivelul redus de școlarizare și calificare al abuzatorilor, consumul excesiv de alcool (uneori chiar de droguri), diferite tulburări sau boli psihice (traume din cursul copilăriei), anumite mentalități preluate din familia de origine se numără printre cei mai importanți factori
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
următoarele: a) instabilii emotivi; b) instabilii paranoici; c) instabilii mitomani și isterici; d) instabilii cu tendințe perverse; e) perverșii instabili; f) instabilii epileptoizi. 3) Instabilitatea simptomatică de natură somatică cuprinde următoarele manifestări psihopatologice: a) instabilitatea grefată pe o stare generală precară, b) instabilitatea post-viscerală și post-coree; c) instabilitatea post-encefalitică; d) instabilitatea post-traumatică. Tulburările de memorie Aspecte psihologice generale Se vorbește despre memorie ori de câte ori comportamentul unui individ se organizează în raport cu o experiență trăită anterior. Pentru P. Janet, memoria constă în recunoașterea sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stării de dispoziție psihică sau a tonusului psihic. În cadrul sindromului depresiv se notează existența a două componente clinice: una de natură fizico-somatică și alta de natură psiho-afectivă. Componenta fizico-somatică se caracterizează prin activitate redusă, gesturi limitate și puține, mimică precară cu aspect trist, bolnavul se mișcă încet, puțin sau preferă să stea în pat, inert, cu privirea în gol, inexpresiv. Este acuzată o stare de oboseală generală neexplicabilă, insomnii. Se notează prezența unor tulburări de ordin neurovegetativ cum ar fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categorie fiind incluse numeroase substanțe naturale sau de sinteză. Utilizate de umanitate din cele mai vechi timpuri, ele au constituit o problemă medicală permanentă, consumul lor fiind legat de factori magico-religioși, dar și de conduitele de refugiu din fața unei vieți precare sau nefericite din punct de vedere material, social sau moral. Cunoscute în mod curent sub numele de toxicomanii, acest grup de manifestări psihopatologice reprezintă apetența anormală și prelungită pe care o manifestă unii indivizi pentru substanțele toxice (droguri) pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și gravitatea sa, psihoza ne apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului. Ea conferă persoanei o anumită „manieră de a fi, un stil de viață, o formă de existență durabilă, esența unei personalități aparte cu un echilibru precar” (P. Wiener). Din punct de vedere psihopatologic, psihoza este o manifestare extrem de complexă a fenomenelor psihice morbide, la care se pot distinge câteva aspecte specifice, în sfera psihopatologiei, psihoza nu este reductibilă la boala psihică, ci ea pune probleme legate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1932), va fi arestat, împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, pentru douăzeci de zile. Din 1945 intră în Partidul Comunist. Activează la Uniunea Patrioților, e membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase, face parte din conducerea revistelor „Vestea satelor” și „Scânteia satelor”, dar sănătatea precară îl obligă să se pensioneze. Din 1920 era membru al Societății Scriitorilor Români, care îl va premia în 1923 și în 1929. Versurile, proza, articolele i-au fost publicate în „Falanga”, „Gândirea”, „Azi”, „Cele trei Crișuri”, „Ritmul vremii”, „Cetatea literară
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
care se află într-o strânsă interdependență cu toate lucrurile, care peste tot se autoînviorează și se umple cu rod, care să fie un copac viu al întregului 24. Prin pansophia omul își câștigă, treptat, poziția privilegiată, depășindu-și condiția precară cu care vine pe lume. Omul, ca „fruct pansofic”, este erudit, moral și pios. Dar cum se ajunge acolo? Comenius vedea acest extraordinar proces paideutic ca unul de parcurgere a unor „grade” sau „trepte” (cum vor fi avut și „frații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculumul trebuie alcătuit astfel încât nici una dintre componente să nu fie neglijată și nici una să nu prevaleze asupra celorlalte (de la resurse materiale și umane care susțin curriculumul și până la filosofia care îl orientează). (**) (Numeroasele componente - materiale și umane - sunt atât de precare în noul curriculum, încât el nu poate fi caracterizat decât ca dezechilibrat și, în consecință, disfuncțional.) Principiul colaborării. Curriculumul trebuie să fie o realizare colectivă la care iau parte toți cei competenți și toți cei interesați (de la specialiști, instituții oficiale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
produs, în acest fel, un fenomen fără precedent. Formarea specialistului prin practicile școlare și curriculare moderne este exemplul cel mai grăitor și mai șocant. „Specialiștii” sunt experți într-un domeniu practic oarecare, dar nu dispun decât de o cultură generală precară. Vidul creat printr-un curriculum foarte specializat trebuie umplut cu ceva. Dar cu ce? Cultura care umple vidul paideutic al specialistului modern este, de cele mai multe ori, „cultura de masă”. Specialiștii care dispun de o solidă cultură generală sunt din ce în ce mai puțini
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]