2,149 matches
-
traumatismului asupra victimei este foarte important. Impactului traumatic i se mai adaugă impactul folosirii forței. Din punct de vedere istoric, victimele de sex feminin par mai puțin dispuse să dezvolte tendințe agresive ca reacție la abuzul sexual suportat. Dar această predispoziție se poate schimba sub efectul factorilor socio-culturali. Motivul pentru care abuzul sexual săvârșit de către tatăl natural sau tatăl vitreg este foarte traumatizant poate fi legat de faptul că în acest caz copilul nu dispune de nici "un refugiu" pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
suferinței exprimate de către victima violului (Malamuth și Brown, 1994 citat de Malamuth, 1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este foarte important. Agresiunile sexuale sunt, cel mai probabil, manifestări ale unei predispoziții agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi și mai dominatori, manifestă o tendință crescută pentru agresiunile sexuale. Acești indivizi dezvoltă chiar anumite credințe cu privire la nevoia de a folosi forța în timpul relațiilor sexuale. Studiul experimental realizat de Malamuth (1988
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subsumate educației adulților, în care sunt utilizate din ce în ce mai frecvent și cu real succes o serie de tehnici implicând ludicul, jocul de rol, dramatizarea etc.). Importantă rămâne, în toate contextele invocate anterior (și nu numai, după cum se va vedea în continuare), predispoziția pentru/către comunicare și autocomunicare, pentru/către relaționare și împărtășire, pentru/către învățare, exersare și joc în sfera actelor comunicative de diferite tipuri. Nu putem să nu comunicăm" (conform Școlii de la Palo Alto). În aceste condiții, unde este cheia comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raportat la băieți, la vîrste mai mici de 5 ani. Elementul cauzal cel mai des incriminat în aceste forme de boală este reacția alergică la praful de casă, iar cel mai vulnerabili sînt copii proveniți din părinți cu teren atopic (predispoziție la alergii). O altă cauză frecvent întîlnită la originea astmului infantil o constituie infecțiile virale, dată fiind hiperreactivitatea bronșică dezvoltată secundar. Și mărimea căilor aeriene joacă un rol important în dezvoltarea astmului, la copil. Astfel, s-a demonstrat că dimensiunile
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
limbii într-un spectru expresiv foarte îngust. Cuvintele lui nu sînt însă inocente, ci mai toate preinterpretează realitatea. După Françoise Thom, există un "imanentism axiologic", o prevalorizare sui generis, un magnetism ideologic insidios, care face ca fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare."58 Limbajul oficial "denunță aparențele" normalității comportamentale ale deținuților, smulgînd măștile pe care aceștia și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui Ștefan Tomșa 242 și ocna băcăuană în care rar se întîmpla ca un ocnaș să trăiască mai mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine, traduse în slavonă. Pravila de la Neamț este o traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă în slavonă încă din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Sunt numai câteva exemple, alese cu totul aleatoriu, dintre sute și mii de vieți frânte, care ar putea fi citate aici. Dan Vizanty va lucra în anii '50 ca tehnician ori referent tehnic pe la diverse întreprinderi, având oarecare pricepere și predispoziție spre cele tehnice. În această perioadă, locuiește la Brașov, într-o casă mică, ridicată chiar de el, pe un teren primit din partea statului în 1947, de pe urma Ordinului "Mihai Viteazul". La începutul anilor '50, îl vom găsi angajat la Întreprinderea "Recuperarea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
provoacă emoții plastice; prin raporturile pe care le creează, deșteaptă rezonanțe profunde, dă măsura unei ordini pe care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea predispoziția statului și a Mișcării moderne pentru forma urbană a marilor ansambluri. Universul urban raționalizat, funcționalizat, uniformizat simboliza un ideal de justiție (ceea ce este drept nu are de suferit dacă e transparent) și dezvolta un mecanism de autosupraveghere (panopticul). Ideea presupusă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ofertei de servicii 420. Această întrepătrundere a domeniilor de lucru și a serviciilor urbane, specifică Franței, permite marilor grupuri franceze să dispună de masa critică necesară poziționării pe toate tipurile de piețe legate de producerea orașului. Mai mulți factori explică predispoziția aleșilor de a recurge la parteneri externi, în detrimentul dezvoltării propriilor servicii municipale. În primul rând, declinul pasiunilor ideologice privind raportul public/privat autorizează, spre deosebire de anii 1970, renunțarea la asocierea serviciilor unui sistem de gestiune public sau privat cu alegerea unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
descoperă, chiar spre propria surprindere, stabilitatea remarcabilă a atitudinilor politice, faptul că, independent de calitatea unei campanii electorale, votul este influențat de o serie de variabile „exterioare”, preexistente: statusul economico-social, religia, vârsta, rezidența. Variabilele vor fi reunite în sintagma indexul predispozițiilor politice, care influențează decisiv votul. Așadar, relevă Lazarsfeld, alegerea nu este operată deloc de către oameni, așa cum ar sugera titlul lucrării - Cum aleg oamenii..., ci de indexul predispozițiilor politice. Acesta nu influențează numai votul, ci și selectivitatea la mesajele mass-media. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
preexistente: statusul economico-social, religia, vârsta, rezidența. Variabilele vor fi reunite în sintagma indexul predispozițiilor politice, care influențează decisiv votul. Așadar, relevă Lazarsfeld, alegerea nu este operată deloc de către oameni, așa cum ar sugera titlul lucrării - Cum aleg oamenii..., ci de indexul predispozițiilor politice. Acesta nu influențează numai votul, ci și selectivitatea la mesajele mass-media. O predispoziție puternică, o convingere anterioară bine consolidată conduc la o selectivitate severă. Oamenii sunt foarte puțin „atinși” de mesajele care nu corespund propriilor convingeri. Din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
politice, care influențează decisiv votul. Așadar, relevă Lazarsfeld, alegerea nu este operată deloc de către oameni, așa cum ar sugera titlul lucrării - Cum aleg oamenii..., ci de indexul predispozițiilor politice. Acesta nu influențează numai votul, ci și selectivitatea la mesajele mass-media. O predispoziție puternică, o convingere anterioară bine consolidată conduc la o selectivitate severă. Oamenii sunt foarte puțin „atinși” de mesajele care nu corespund propriilor convingeri. Din acest motiv, efectul cel mai pregnant al campaniei electorale este cel de consolidare a opțiunilor pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atinși” de mesajele care nu corespund propriilor convingeri. Din acest motiv, efectul cel mai pregnant al campaniei electorale este cel de consolidare a opțiunilor pe care oamenii le au deja. Următorul efect, foarte apropiat de primul, este de activare a predispozițiilor latente, de care alegătorii nu sunt pe deplin conștienți. Adunate, cele două efecte care vorbesc despre ce preexistă mesajului media, într-o formă mai mult sau mai puțin conștientizată, se înregistrează pe aproape 70% dintre votanți. Cercetarea coordonată de Lazarsfeld
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
impetuoase care îi stăpânesc adesea pe oamenii cei mai mari; dar e la fel de adevărat că inima lui rece și stearpă n-a simțit niciodată vraja frumuseții, impresiile vii și delicioase ale virtuții, nici farmecul și dulceața prieteniei. Când, având aceste predispoziții, respecți cu religiozitate legile societății, ale onoarei și ale bunei-cuviințe publice, nimeni nu ți poate reproșa nimic, dar ești vrednic de milă. Milord Hyde, om plin de merite, care, din cabinetul lui de la Paris, a condus câtăva vreme Camera Comunelor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mult nu-l mai auzise de la cineva. DE PRADT 1759-1837 NAPOLEON Spiritul lui Napoleon era vast, însă în felul orientalilor. Avea o înclinare naturală către Orient și o lua într-acolo îndată ce era așezat în această direcție; însă, printr-o predispoziție contradictorie, cădea, de propria lui greu tate, la nivelul unor amănunte cărora le-am putea spune ignobile. Primul impuls era întotdeauna mare, al doilea - mic și josnic. Spiritul îi semăna cu punga: una dintre băieri o ținea generozitatea, cealaltă zgârcenia
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iluziilor decât dedat minciunii; de aceea nu respingea pe cineva ca opozant, ci ca imbecil, iar gura îi era plină de expresii de desconsiderare și de dispreț. Își făcuse alte reguli de optică decât ale celorlalți oameni. Adăugați la aceste predispoziții coruperea caracterului, fiică a orgoliului, a beției succesului, a obiceiului de a bea dintr-un potir fermecat, a amețelii pe care o dă întreaga tămâie a universului, și veți fi pe calea cea bună ca să vă explicați spiritul acestui om
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ceea ce cu onoare se chema "talpa țării", simbol călcat în picioare de caracatița comunistă. Mama mea merită cu prisosință imaginea de tipică reprezentantă a femeii de răzeș din al douăzecilea secol al erei noastre. În plus ... și în pofida unei oarecare predispoziții spre îngrășare ... amplificată și de multiplele stări de graviditate ... mama a fost o femeie frumoasă ... și mai avea și calitatea de a se face plăcută liantul unei atmosfere de armonie familială. Dacă pentru tata am rămas cu respectul și demnitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
corpului". Iată o viziune distinctă de cele ale contemporanilor, care a avut o înrâurire asupra multor cercetări ulterioare, fundamentale pentru nașterea psihologiei. Sistemul lui Leibniz a îmbogățit cunoașterea psihologică cu numeroase contribuții de bază : a formulat natura activă a psihicului, predispoziția acestuia la o dezvoltare neîntreruptă (a) ; a semnalat interrelația strânsă și complexă existentă între activitatea conștientă și cea neconștientă (b) ; a semnalat însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numai la faptul că reglarea comportamentului depinde de un factor individual cel care hipnotizează, dar care se raportează la activitatea altui individ care este hipnotizat. S-a adus în discuție faptul că cel care hipnotizează trebuie să aibă o anumită predispoziție de a putea sugestiona, fără de care nu se întâmplă nimic. Este vorba de o predispoziție care intră deja în sfera problematicii emoției. În acest fel, studiul fenomenelor hipnozei și sugestiei a intrat în centrul preocupărilor științifice, iar de explicarea lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care se raportează la activitatea altui individ care este hipnotizat. S-a adus în discuție faptul că cel care hipnotizează trebuie să aibă o anumită predispoziție de a putea sugestiona, fără de care nu se întâmplă nimic. Este vorba de o predispoziție care intră deja în sfera problematicii emoției. În acest fel, studiul fenomenelor hipnozei și sugestiei a intrat în centrul preocupărilor științifice, iar de explicarea lor se legau interese crescute, de studiul lor trebuia să se ocupe o ramură distinctă a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu cine să voteze (Iyengar și Kinder, 2010/1987; Iyengar, 1996; Rogers și Dearing, 1994). Pe de altă parte, votul poate exprima, prin reflecția asupra unei informații recente, o preferință personală asupra temelor din agenda electorală. Influența filtrelor personale, a predispozițiilor și atitudinilor latente poate deforma opțiunile de vot, pornind de la procesarea unor informații de ultimă oră. Un candidat poate fi astfel discreditat de informații recente legate de corupție sau moralitate. În campaniile electorale, mass-media, orientând atenția spre anumite subiecte (engl.
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea politică în rândul publicului repune în discuție, prin urmare, studiile dedicate efectelor media. Audiențele media sunt din ce în ce mai reticente față de informațiile aflate în discrepanță cu propriile convingeri. O validare empirică a acestei ipoteze a fost oferită de studiul lui Bennett
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
înclinațiile politice ale alegătorilor, calitățile candidaților sau circumstanțele campaniei. Alți autori oferă o viziune diferită asupra fenomenelor electorale, accentuând importanța contextului și a strategiilor de campanie (Iyengar și Simon, 2000). Acești autori avansează modelul rezonanței, care acordă un rol important predispozițiilor și sentimentelor votanților; doar în rezonanță cu ele se poate produce persuadarea. Spre deosebire de modelul hipodermic, care considera efectele ca fiind contingente fiecărei campanii, modelul rezonanței accentuează importanța adecvării mesajelor de campanie la atitudinile preexistente ale votanților. Un alt element important
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu ele se poate produce persuadarea. Spre deosebire de modelul hipodermic, care considera efectele ca fiind contingente fiecărei campanii, modelul rezonanței accentuează importanța adecvării mesajelor de campanie la atitudinile preexistente ale votanților. Un alt element important, care intră și el în indexul predispozițiilor politice (Lazarsfeld, Berelson și Gaudet, 1944/2004), este afilierea politică. Importanța afilierilor partizane permite elaborarea unor predicții destul de precise cu privire la impactul campaniilor. Totuși, în cursele prezidențiale foarte strânse, în cadrul cărora candidații ating aproximativ același nivel de vizibilitate în mass-media, principalul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trecut printr-o serie de paradigme succesive (McQuail, 2005). Modele vechi precum "injecția hipodermică", curent din anii '20-'30, ce prezentau mass-media ca având un efect puternic și imediat asupra publicului, au fost treptat înlocuite de paradigma efectelor limitate de predispozițiile indivizilor și apartenența la grup. În anii '70, vorbim despre o a doua mare schimbare de paradigmă în cercetarea comunicării politice și despre un reviriment al efectelor puternice ale media. În acest context a fost formulată teoria agenda setting de către
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]