26,056 matches
-
de un an. Astfel, a constatat faptul că legiuitorul a stabilit, în mod expres, termene maxime în interiorul cărora trebuie verificată măsura asiguratorie doar în cazul fazei camerei preliminare și a judecății, omițând a face acest lucru în cazul camerei preliminare. Rațiunea este una evidentă, reflectată în dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală, potrivit cărora durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. Adeseori, însă, durata camerei preliminare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
măsura asiguratorie doar în cazul fazei camerei preliminare și a judecății, omițând a face acest lucru în cazul camerei preliminare. Rațiunea este una evidentă, reflectată în dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală, potrivit cărora durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. Adeseori, însă, durata camerei preliminare este superioară termenului anterior indicat, generând necesitatea verificării măsurii asigurătorii și, implicit, raportarea la o durată maximă a perioadei pe parcursul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
preliminare. Rațiunea este una evidentă, reflectată în dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală, potrivit cărora durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. Adeseori, însă, durata camerei preliminare este superioară termenului anterior indicat, generând necesitatea verificării măsurii asigurătorii și, implicit, raportarea la o durată maximă a perioadei pe parcursul căreia măsura asiguratorie nu a făcut obiectul unui control judiciar ex officio. Suplimentar față de aceste aspecte, completul de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
anterior indicat, generând necesitatea verificării măsurii asigurătorii și, implicit, raportarea la o durată maximă a perioadei pe parcursul căreia măsura asiguratorie nu a făcut obiectul unui control judiciar ex officio. Suplimentar față de aceste aspecte, completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București - Secția I penală a considerat că nu poate fi aplicabil în faza camerei preliminare termenul de 6 luni instituit pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmăririi penale, întrucât absența instituirii unui termen pentru verificarea
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
asiguratorie nu a făcut obiectul unui control judiciar ex officio. Suplimentar față de aceste aspecte, completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București - Secția I penală a considerat că nu poate fi aplicabil în faza camerei preliminare termenul de 6 luni instituit pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmăririi penale, întrucât absența instituirii unui termen pentru verificarea măsurii asigurătorii nu s-ar putea justifica prin neimpunerea verificării măsurii asigurătorii chiar în cazul perioadei maxime de 60 de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
instituit pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmăririi penale, întrucât absența instituirii unui termen pentru verificarea măsurii asigurătorii nu s-ar putea justifica prin neimpunerea verificării măsurii asigurătorii chiar în cazul perioadei maxime de 60 de zile aferente fazei camerei preliminare. În ipoteza în care măsura asiguratorie a fost verificată în cursul urmăririi penale, iar ulterior a fost sesizată instanța, intervalul de timp trecut de la ultima verificare anterior sesizării instanței intră în cuprinsul perioadei maxime următoare în care trebuie verificată
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
instanței intră în cuprinsul perioadei maxime următoare în care trebuie verificată măsura, astfel că se pot ivi situații în care un eventual interval de 6 luni ar expira chiar în cuprinsul celor 60 de zile, durata maximă a fazei camerei preliminare. În mod evident în ipoteza unui interval de un an nu s-ar putea afla într-o astfel de situație, neputând trece mai mult de 6 luni de la ultima verificare anterior sesizării instanței, întrucât s-ar fi impus o
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de la ultima verificare anterior sesizării instanței, întrucât s-ar fi impus o nouă verificare de către organul de urmărire penală. În aceste condiții, în absența unei reglementări exprese, în urma interpretării sistematice a dispozițiilor procesual penale, completul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a apreciat, în dezacord cu contestatorul inculpat, că este aplicabil termenul prevăzut de legiuitor pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul judecății, procedura camerei preliminare fiind mai apropiată de faza judecății. Astfel, completul de cameră
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
urma interpretării sistematice a dispozițiilor procesual penale, completul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a apreciat, în dezacord cu contestatorul inculpat, că este aplicabil termenul prevăzut de legiuitor pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul judecății, procedura camerei preliminare fiind mai apropiată de faza judecății. Astfel, completul de cameră preliminară a reținut că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 641/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie, a arătat că procedura camerei preliminare este
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
din cadrul Curții de Apel București a apreciat, în dezacord cu contestatorul inculpat, că este aplicabil termenul prevăzut de legiuitor pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul judecății, procedura camerei preliminare fiind mai apropiată de faza judecății. Astfel, completul de cameră preliminară a reținut că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 641/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie, a arătat că procedura camerei preliminare este o etapă de sine stătătoare a procesului penal, distinctă atât de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
camerei preliminare fiind mai apropiată de faza judecății. Astfel, completul de cameră preliminară a reținut că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 641/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie, a arătat că procedura camerei preliminare este o etapă de sine stătătoare a procesului penal, distinctă atât de cea a urmăririi penale, cât și de cea a judecății, și că este o procedură cu caracter jurisdicțional, având în vedere că activitatea judecătorului de cameră preliminară se
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
camerei preliminare este o etapă de sine stătătoare a procesului penal, distinctă atât de cea a urmăririi penale, cât și de cea a judecății, și că este o procedură cu caracter jurisdicțional, având în vedere că activitatea judecătorului de cameră preliminară se circumscrie acelorași competențe materiale, teritoriale și personale ale instanței din care face parte. Față de considerentele deciziei Curții Constituționale, curtea a apreciat că trebuie aplicat termenul de verificare impus instanței în faza judecății, câtă vreme instanța de judecată și
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
competențe materiale, teritoriale și personale ale instanței din care face parte. Față de considerentele deciziei Curții Constituționale, curtea a apreciat că trebuie aplicat termenul de verificare impus instanței în faza judecății, câtă vreme instanța de judecată și judecătorul de cameră preliminară au aceeași competență materială, personală și teritorială, competența funcțională a acestuia din urmă fiind diferită. Faptul că în cazul măsurilor preventive legiuitorul a instituit același termen de 30 de zile pentru verificarea măsurilor arestului preventiv și arestului la domiciliu ca
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
societate democratică. Situația nu este una comparabilă în cazul dreptului de proprietate afectat temporar de o măsură asiguratorie. În concluzie, completul de judecată a apreciat că, de vreme ce instanța de judecată a fost sesizată cu rechizitoriu, judecătorul de cameră preliminară are obligația de a verifica din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurilor asigurătorii în cursul termenului de un an. Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept invocată în cauză, respectiv natura termenului
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurilor asigurătorii în cursul termenului de un an. Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept invocată în cauză, respectiv natura termenului maxim în cursul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asiguratorii, completul de judecători de cameră preliminară a apreciat că acesta este un termen de recomandare, și nu unul de decădere, în privința instituției măsurilor asiguratorii, întrucât textul de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
privire la cea de-a doua chestiune de drept invocată în cauză, respectiv natura termenului maxim în cursul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asiguratorii, completul de judecători de cameră preliminară a apreciat că acesta este un termen de recomandare, și nu unul de decădere, în privința instituției măsurilor asiguratorii, întrucât textul de lege nu cuprinde o dispoziție expresă care să prevadă sancțiunea încetării de drept a măsurii asiguratorii. În opinia
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
alin. (1) și art. 347 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, la paragraful 27 s-a arătat că: Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale ale instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
nici legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale ale instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. ... VI. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 38 din 9
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
observă, însă, că, la momentul introducerii art. 250^2 din Codul de procedură penală în fondul activ al legislației, judecata în Dosarul nr. 3.190/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători era suspendată (până la soluționarea cauzelor preliminare conexate înregistrate pe rolul C.J.U.E. cu nr. C-811/19 și C-840/19), măsură procesuală ce fusese dispusă, în temeiul art. 413 alin. (81) pct. 11 raportat la art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin Încheierea din 22 iunie 2020
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
Onești, Judecătoria Moinești, Judecătoria Roman, Judecătoria Iași, Judecătoria Pașcani, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Filiași, Judecătoria Balș, Judecătoria Caracal, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Vișeu de Sus, Judecătoria Deva au exprimat opinia că durata termenului maxim în cursul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii este de un an, iar natura termenului este de recomandare în condițiile în care legiuitorul penal nu prevede expres o sancțiune aplicabilă în caz de nerespectare a acestui
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
corelativ al organului judiciar de a aprecia asupra menținerii, ridicării, restrângerii sau extinderii măsurilor asiguratorii, având drept consecință decăderea din dreptul său și nulitatea actului făcut peste termen. Judecătoria Luduș, Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Agnita opinează că judecătorul de cameră preliminară verifică menținerea măsurii asiguratorii în termen de cel mult 6 luni, a cărui natură este de recomandare. Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Teleorman
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
Judecătoria Pașcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Huși, Judecătoria Corabia, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Turda, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Sighetu Marmației, Judecătoria Zalău și Judecătoria Pătârlagele opinează că, în ceea ce privește natura termenului maxim în cursul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, acesta este un termen substanțial, iar nerespectarea lui duce la încetarea de drept a măsurii. Curtea de Apel Târgu Mureș, Judecătoria Sighetu Marmației și Judecătoria Alba, într-o
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
în speță. Pe fondul sesizării, în legătură cu prima întrebare formulată s-a considerat că dispozițiile art. 250^2 din Codul de procedură penală nu conțin expres mențiuni privind termenul maxim de verificare periodică a necesității menținerii măsurii asiguratorii în camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, durata măsurii asigurătorii trebuie să fie proporțională în raport cu complexitatea cauzei și cu obiectul acesteia (Cauza Benet Praha SPOL S.R.O c. Republicii Cehe, Hotărârea din 28
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
legătură cu prima întrebare formulată s-a considerat că dispozițiile art. 250^2 din Codul de procedură penală nu conțin expres mențiuni privind termenul maxim de verificare periodică a necesității menținerii măsurii asiguratorii în camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, durata măsurii asigurătorii trebuie să fie proporțională în raport cu complexitatea cauzei și cu obiectul acesteia (Cauza Benet Praha SPOL S.R.O c. Republicii Cehe, Hotărârea din 28 septembrie 2010). În doctrina de specialitate
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]