15,139 matches
-
iar la serbările școlare cântam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne‑o predau ofițerii albi, emigranți ai anilor douăzeci, care, În absența profesorilor de specialitate, ne Învățau cu aceeași pricepere matematica, fizica, chimia, franceza, latina. După susținerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
niciodată nu‑i fusese atât de aproape și tocmai acea apropiere, adierea morții la gâtu‑i dezgolit, Îi denatura imaginea realității, așa cum un astigmatic, cu cât se apropie mai mult de obiecte, cu atât le vede mai deformat. Ceea ce Îl preocupa acum - căci În lumea sa era prețuită nu numai o existență onorabilă, ci și o moarte onorabilă - era să‑și păstreze demnitatea care se pretindea unui Esterhazy În astfel de momente. Își petrecuse noaptea În stare de veghe, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se născuseră, în care trăiseră până în acea zi și în care, poate, n-aveau să se mai întoarcă niciodată. În zori, Tapú Tetuanúi merse să-și ia la revedere de la venerabilul Hiro Tavaeárii, care arată îmbătrânit, trist și fără îndoială preocupat de sensul în care evoluau lucrurile. Cu toate acestea, zâmbi ușor când citi mândria și satisfacția de pe chipul băiatului. Am venit ca să mă binecuvântezi, maestre, începu Tapú, îngenunchind în fața lui. Știu că fără ajutorul tău n-aș fi ajuns niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Și mă-ngrijorează. Marara demonstrează că este un vas foarte rapid, dar sunt convins că n-ar putea suporta o lovitură din partea unei nave de război. Făcu o scurtă pauză, si se vedea clar că era o chestiune care îl preocupase foarte mult. Ticăloșii aia și-ar putea permite să-și piardă un vas intrând cu el în al nostru, căci le-ar rămâne celelalte trei, cu care să salveze naufragiații. Dar noi, dacă începem să luăm apă, o să fim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nord, în timp ce vântul începuse să plângă printre vergi, tânguindu-se parcă pentru pagubele pe care avea să le provoace. Marea, în afară recifului, începuse să devină agitată, însă, după ce pătrunseră în laguna adăpostita de recif, nu mai trebuiră să se preocupe decât că vântul și vârtejurile apei să nu-i arunce pe coasta. Vâsliră pe întuneric până ajunseră în punctul dorit: un golf izolat, adăpostit de vânturile de răsărit, căci Miti Matái știa, din experiența, ca în acea parte a oceanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Avea și ea lucruri frumoase. Mama nu făcea niciodată economie la bani când era vorba de îmbrăcăminte. Cele mai multe haine le cumpăra de la București unde, de două ori pe an, mergea în vizită la o fostă colegă de școală măritată acolo. Preocupată de felul cum arată, nu concepea o ținută lipsită de armonia perfectă a culorilor. Asorta, întotdeauna, poșeta și cureaua la nuanța pantofului. După o astfel de călătorie, doamna Leon se întorcea acasă elegantă ca o vedetă de cinema. Își amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să ducă dorul nopților de dragoste, a plimbărilor prin Grădina Botanică, a micilor bârfe, cu bărbatul ei, la o cafea aburindă. Într-o zi, Ștefan veni acasă încântat peste măsură. Achitase prima rată la garsonieră. Fără să-i împărtășească mulțumirea, preocupată de ale ei, Luana îi spuse că dorea să-și găsească un loc de muncă. El o avertiză că oferta din acel moment nu era pentru ea. Fata se rățoi: Ce vrei să spui, că sunt proastă? Debarcat după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vreodată altceva decât s-o dezamăgească. Se învârtea prin cameră, cu degetele înfipte în părul încâlcit, întrebându-se continuu, fără putința de-a se opri: "Cum de l-am înșelat pe Ștefan?" Îi părea rău de tot ce făcuse, fusese preocupată doar de cerințele și așteptările ei, neștiind că viața în doi înseamnă concesii, răbdare, acceptare a năzuințelor și speranțelor celuilalt. O înnebunea singurătatea, una mult mai cruntă decât cea dintâi, dar nimic n-o împovăra mai tare ca regretele. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dactilografă. S-a prezentat la redacția ziarului și făcând o impresie deosebită prin seriozitatea afișată a fost angajată pe loc. Deși salariul fetei reprezenta un sfert din retribuția lunară minimă pe economie, Sanda era fericită s-o vadă activă și preocupată de o meserie care-i făcea plăcere. În scurt timp, redactorul-șef, profesor de limba română, constată că noua angajată are posibilități intelectuale cu mult peste cerințele funcției sale. O încurajă să scrie. După câteva zile, Luana îi aduse " Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plimbare, în ciuda noroiului care li se lipea de ghete. Copiii au alergat ca bezmeticii, chiuind și urlând din tot pieptul. Deși se murdăreau ca purceii, Iuliana îi lăsă să-și facă de cap. Mai mult decât puii cei zburdalnici, o preocupa femeia de lângă ea căreia, la întâlnirea cu muntele uriaș și brazii, i se umeziră ochii. La ce te gândești, Luana? Spune-mi ce-ți trece prin minte. Ar fi vrut să-i spună adevărul, să se destăinuie, să scape, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Noia, nu ai altceva de făcut? Luana se apropie de el. Andrei, cum îți încrucișezi tu brațele? O privi atât de aiurit, că femeii îi veni să râdă. Vorbesc serios. Răspunde-mi. Robu nu reuși să-și revină. Era obosit, preocupat peste măsură și cucoana avea chef de ghicitori. Făcu ocolul mesei, trecând atât de aproape de ea că Luana se dezechilibră. Îți doresc o zi bună. Nu fi catâr, ascultă-mă! N-ai să găsești un om pe lumea asta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ai făcut ca paharul acela să aibă tente de albastru? Zâmbi. Plini de infatuare și încredere în sine, bărbații erau atât de puțin atenți la detaliile din jur! Cu siguranță, nu o vrăjitorie... În timp ce "Mister Big", așezat în dreptul ferestrei, era preocupat doar să-și arate dezaprobarea față de sexul meu nepotrivit, o femeie în rochie albastră a luat loc la masa din spatele lui. Lumina amurgului și culoarea rochiei au făcut totul. Cristian Bariu știu că acest suflet îi va lipsi foarte mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de presiune. Poate că nu mai era În stare să suporte zgomotul, mulțimea, presiunile, corupția, astfel că Încetase să vrea să mai vadă amănuntele orașului; poate că din pricina asta Începuse să vadă totul În nuanțe de cenușiu. Posibilitatea asta o preocupa câteodată, când ciugulea fără pic de poftă o GUSTARE TIPICĂ DIN JAVA DE EST la restaurantul ele gant, Îmbrăcat tot În marmură neagră, al hotelului Java. Oare Margaret Bates se moleșise? Până la urmă a hotărât că orașul se schimbase, nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pașii trași cu greu arătau cât de mult i se schimbase viața, Într-un timp atât de scurt. și-a aranjat părul ca să pară cât mai Îngrijit. și-a repetat instrucțiunile lui Din și a Încercat să nu se arate preocupat de simpla lui sarcină, să nu fie preocupat de geanta aceea care i se bălăngănea pe coapsă. A Încercat să evoce mai degrabă un viitor alături de fratele lui, a Încercat să-și imagineze anii fericiți din fața lor, viața care-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
i se schimbase viața, Într-un timp atât de scurt. și-a aranjat părul ca să pară cât mai Îngrijit. și-a repetat instrucțiunile lui Din și a Încercat să nu se arate preocupat de simpla lui sarcină, să nu fie preocupat de geanta aceea care i se bălăngănea pe coapsă. A Încercat să evoce mai degrabă un viitor alături de fratele lui, a Încercat să-și imagineze anii fericiți din fața lor, viața care-i aștepta. Dar n-a fost În stare să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că sunteți de acord. S-ar fi zis că sunteți prieteni. V-am văzut vorbind de multe ori, râzând, amuzându-vă. M-am Întrebat chiar dacă nu era ceva mai mult Între voi. Fata a chicotit disprețuitor. — Mă Întreb de ce vă preocupă atât de mult persoana lui. E limpede că vă interesează atât de mult viața lui personală, Încât v-ați apucat să-l spionați. Pe de altă parte e evident că nu-l cunoașteți decât prea puțin, altfel v-ați fi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a zis el. L-a privit și a văzut că avea și el ochii umezi. Ridicase o mână să și șteargă lacrimile, avea boabe de orez lipite de degete. A și zâmbit, dar ea și-a dat seama că era preocupat de altceva. Avea privirea mai concentrată, parcă mai matură. S-a șters pe o cârpă de bucătărie de pe masă pe care era brodat Bună dimineața. Când Își freca mâinile, literele se plimbau În sus și-n jos. S-a Întins
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un lucru de mare curaj și de generozitate din partea ta să faci asta, a zis Margaret. și sper că pe tatăl tău nu l-a deranjat prea tare. Z a dat din umeri. Nu părea prea implicat. Era Însă foarte preocupat de cu totul altceva, de un tablou, cred, pe care președintele i-a cerut să-l finanțeze. Tata a fost destul de țâfnos pe tema asta, zice că-n ultima vreme plătește pentru prea multe chestii de lux pentru președinte. Cred
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe Carmina, când pe soțul ei, cu mâna între degetele căreia fumega o țigară, ridicată savant în sus, gesticulând, gata să sprijine afirmațiile lui Alexe, cu sunete ciudate, ca de pasăre, înfoindu-se în fotoliu, unduindu-se, icnind. Alexe sorbea preocupat din cafeaua ce i se pusese în față, mici înghițituri tacticoase, încadrate de fum, mult fum. Un sunet ascuțit de locomotivă, ușile autobuzului ce se închideau și se deschideau automat în stația de peste drum, fâșâitul molcom al ziarului, răsfoit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pecingine pe suprafețele alăturate, cu rapacitate, cu forță...Cu timpul, de dragul ambiției ce se stârnise în ea, renunță la toate tabieturile ce-i umpluseră până atunci existența și dădea o cu totul altă prețuire zilelor și nopților. Nu se mai preocupa nici de aspectul ei exterior, se eliberase de migala multiplelor operații de înfrumusețare și de multe ori, la ore târzii din noapte, se îndrepta spre patul cu lenjeria boțită, după ce consumase, cu gândurile aiurea, o felie de pâine unsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
era cazul răzuia varul de jur împrejur. Vezi Nik cum procedează? Ca un specialist. Parcă ar fi un doctor care consultă un bolnav. Suntem pe mâini bune. Alexe, epuizat după mitraliajul de complimente, își aprinse o nouă țigară și sorbea preocupat din cafea. Dar cineva, dincolo, plânge, interveni Carmina, iritată de toată mascarada din casa familiei Alexe. A, dădu plictisit din mână Alexe, este Evelina, pare-se că ai cunoscut-o. Mama ei ne-a rugat să-i dăm niște meditații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amănunt îl descumpăni. Când reveni în secție era pauza de masă. Îl căută din priviri pe Urâciosul, îl descoperi retras într-un colț, se așeză lângă el. Ascultă, îi zise, tu ce vrei de fapt de la viață? Urâciosul devora foarte preocupat o conservă de legume, o ataca meticulos de pe margini, arăta foarte ordonat și curat, cu spatele drept, cu figura placidă. Eu nu vreau nimic de la ea, îi răspunse într-un târziu, fără să-și ridice privirea din conservă și pretind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
achiziție nouă. Îl întrebă din priviri și el îi spuse un nume destul de sonor, voia să pară indiferent dar luciul privirii îi trăda triumful. Realiză atunci: cele două femei, Nina și Marga, lipseau și o ușoară alertă îi săgetă creierul. Preocupat Alexe își alese o țigară. Oare o să tacă? se întrebă enervată Carmina și-și dădu seama că este ca o frunză în vânt la dispoziția profesorului, că nu posedă nici o armă de apărare, nici una, că se oferise singură să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care considera creierul, vezi Doamne, mult mai important decât trupul, chiar dacă acesta din urmă o hărțuia zilnic cu diferite necesități. Având o groază de tabieturi și obligații, toate de "bon ton", de copii a avut prea puțin timp să se preocupe. Ei au crescut mai mult de capul lor și adesea, a avut de suportat din pricina lui Ovidiu, băiatul cel mare o serie de neplăceri. Când Ovidiu era doar un puști, nu agrea decât fotbalul, la școală notele erau de la 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că acea atracție sexuală din ea pierise, ea deschisese deodată ochii mari și văzuse cât de mult investesc părinții în odraslele lor, găsise de cuviință că este de-a dreptul sublim ca la vârsta ei să joace rolul mamei ideale, preocupată la culme de proprii copii. Odată decisă, trecu la acțiune, alergă după meditatori, organiză mici excursii de recreere prin împrejurimi, se interesă de anturajul lor, de vestimentație, le recomandă diverse lecturi, foarte instructive, ba chiar citi împreună cu ei textele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]