KorAP: Find »[drukola/base=prinț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...851 >

21,274 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781

fi la fel, iar eu n-aș mai avea vacanță niciodată. N-aș mai ști când să aștept o zi care-i cu totul altfel decât toate celelalte zile, și o plimbare care nu seamănă cu nici o altă plimbare. MICUL PRINȚ: Întâlnirea cu mine e un rit? VULPEA: Da, a început să fie, pentru că nu seamănă cu nici o altă întâlnire. Pe tine te aștept cu inima bătând altfel, pentru că tu mă îmblânzești. Uite, poți să stai lângă mine și să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
început să fie, pentru că nu seamănă cu nici o altă întâlnire. Pe tine te aștept cu inima bătând altfel, pentru că tu mă îmblânzești. Uite, poți să stai lângă mine și să mă mângâi. În tine am încredere. (Se așază alături, Micul Prinț o mângâie delicat.) MICUL PRINȚ: Știi, va trebui, totuși, să ne despărțim. Mai am de îmblânzit atâtea locuri, mai sunt atâția prieteni pe care nu-i știu. Și, mai ales, trebuie să mă întorc la floarea mea, care mă așteaptă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
seamănă cu nici o altă întâlnire. Pe tine te aștept cu inima bătând altfel, pentru că tu mă îmblânzești. Uite, poți să stai lângă mine și să mă mângâi. În tine am încredere. (Se așază alături, Micul Prinț o mângâie delicat.) MICUL PRINȚ: Știi, va trebui, totuși, să ne despărțim. Mai am de îmblânzit atâtea locuri, mai sunt atâția prieteni pe care nu-i știu. Și, mai ales, trebuie să mă întorc la floarea mea, care mă așteaptă și, poate, e în primejdie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
întorc la floarea mea, care mă așteaptă și, poate, e în primejdie. Știi, eu am, undeva, o floare cum nu mai e alta pe lume... VULPEA: Știu. Dar tu m-ai îmblânzit, și am să plâng la plecarea ta. MICUL PRINȚ: Eu nu-s vinovat, eu nicidecum nu-ți voiam răul. Nimeni nu poate fi îmblânzit împotriva voinței sale. VULPEA: E adevărat! MICUL PRINȚ: Și, totuși, ai să plângi când am să plec. VULPEA: Da, așa-i, am să plâng! MICUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
pe lume... VULPEA: Știu. Dar tu m-ai îmblânzit, și am să plâng la plecarea ta. MICUL PRINȚ: Eu nu-s vinovat, eu nicidecum nu-ți voiam răul. Nimeni nu poate fi îmblânzit împotriva voinței sale. VULPEA: E adevărat! MICUL PRINȚ: Și, totuși, ai să plângi când am să plec. VULPEA: Da, așa-i, am să plâng! MICUL PRINȚ: Atunci nu dobândești nimic din asta. Înainte nu plângeai, erai doar tristă. Nu-ți era mai bine înainte? VULPEA: Nu. Am dobândit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Eu nu-s vinovat, eu nicidecum nu-ți voiam răul. Nimeni nu poate fi îmblânzit împotriva voinței sale. VULPEA: E adevărat! MICUL PRINȚ: Și, totuși, ai să plângi când am să plec. VULPEA: Da, așa-i, am să plâng! MICUL PRINȚ: Atunci nu dobândești nimic din asta. Înainte nu plângeai, erai doar tristă. Nu-ți era mai bine înainte? VULPEA: Nu. Am dobândit ceva de neprețuit culoarea grâului. Să mergem lângă fântână. Acolo am să-ți dărui o taină. (merg spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Înainte nu plângeai, erai doar tristă. Nu-ți era mai bine înainte? VULPEA: Nu. Am dobândit ceva de neprețuit culoarea grâului. Să mergem lângă fântână. Acolo am să-ți dărui o taină. (merg spre fântână) Îți place? Simți răcoarea? MICUL PRINȚ: Ciudată fântână! Seamănă mai mult cu cele pe care le întâlnești la răscrucea drumurilor. (se uită în fântână) Mi-e sete. Tu nu vrei să bei? VULPEA: Ba da. (Micul Prinț pune scripetele în mișcare. Zgomot specific.) MICUL PRINȚ: I-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
taină. (merg spre fântână) Îți place? Simți răcoarea? MICUL PRINȚ: Ciudată fântână! Seamănă mai mult cu cele pe care le întâlnești la răscrucea drumurilor. (se uită în fântână) Mi-e sete. Tu nu vrei să bei? VULPEA: Ba da. (Micul Prinț pune scripetele în mișcare. Zgomot specific.) MICUL PRINȚ: I-auzi! Noi trezim fântâna, și ea cântă... VULPEA: Da, e cel mai frumos cântec. Lasă-mă să te ajut. (se apropie) MICUL PRINȚ: Cum să mă ajuți? Doar tu ești o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
MICUL PRINȚ: Ciudată fântână! Seamănă mai mult cu cele pe care le întâlnești la răscrucea drumurilor. (se uită în fântână) Mi-e sete. Tu nu vrei să bei? VULPEA: Ba da. (Micul Prinț pune scripetele în mișcare. Zgomot specific.) MICUL PRINȚ: I-auzi! Noi trezim fântâna, și ea cântă... VULPEA: Da, e cel mai frumos cântec. Lasă-mă să te ajut. (se apropie) MICUL PRINȚ: Cum să mă ajuți? Doar tu ești o vulpe! (scoate ciutura pe marginea fântânii) Să bem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
nu vrei să bei? VULPEA: Ba da. (Micul Prinț pune scripetele în mișcare. Zgomot specific.) MICUL PRINȚ: I-auzi! Noi trezim fântâna, și ea cântă... VULPEA: Da, e cel mai frumos cântec. Lasă-mă să te ajut. (se apropie) MICUL PRINȚ: Cum să mă ajuți? Doar tu ești o vulpe! (scoate ciutura pe marginea fântânii) Să bem! Mi-e sete de apa asta născută din cântecul fântânii. (bea) Bea și tu. E dulce ca o sărbătoare. (Vulpea se apropie și bea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
din truda brațelor mele. E asemenea unui dar pe care-l întinzi inimii cuiva. Ar trebui ca oamenii să înțeleagă asta. VULPEA: Câteodată înțeleg. E deajuns pentru asta să știi să privești o floare sau un strop de apă. MICUL PRINȚ: Da, o floare... un strop de apă... Acum rămâi cu bine. Trebuie să plec. VULPEA: Te du cu bine! MICUL PRINȚ: Mi-ai promis că-mi dăruiești o taină. VULPEA: Taina mea este și a ta. E foarte simplă: lucrul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
VULPEA: Câteodată înțeleg. E deajuns pentru asta să știi să privești o floare sau un strop de apă. MICUL PRINȚ: Da, o floare... un strop de apă... Acum rămâi cu bine. Trebuie să plec. VULPEA: Te du cu bine! MICUL PRINȚ: Mi-ai promis că-mi dăruiești o taină. VULPEA: Taina mea este și a ta. E foarte simplă: lucrul cel mai prețios rămâne câteodată nevăzut; limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă singuri până în miezul lucrurilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
ai promis că-mi dăruiești o taină. VULPEA: Taina mea este și a ta. E foarte simplă: lucrul cel mai prețios rămâne câteodată nevăzut; limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă singuri până în miezul lucrurilor. MICUL PRINȚ: Ochii nu pot să pătrundă singuri până în miezul lucrurilor... VULPEA: Numai timpul închinat Florii tale face ca Floarea ta să fie atât de prețioasă. MICUL PRINȚ: Numai timpul închinat Florii mele face ca Floarea mea să fie atât de prețioasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă singuri până în miezul lucrurilor. MICUL PRINȚ: Ochii nu pot să pătrundă singuri până în miezul lucrurilor... VULPEA: Numai timpul închinat Florii tale face ca Floarea ta să fie atât de prețioasă. MICUL PRINȚ: Numai timpul închinat Florii mele face ca Floarea mea să fie atât de prețioasă... VULPEA: Oamenii au dat uitării acest adevăr. Tu însă nu trebuie să-l uiți. Devii răspunzător pentru totdeauna față de ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Florii mele face ca Floarea mea să fie atât de prețioasă... VULPEA: Oamenii au dat uitării acest adevăr. Tu însă nu trebuie să-l uiți. Devii răspunzător pentru totdeauna față de ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător de Floarea ta! MICUL PRINȚ: Eu sunt răspunzător de Floarea mea... eu sunt răspunzător de Floarea mea... Scade lumina, fond muzical. Crește lumina pe decorul începutului piesei. Omul alături de avionul său. Lângă el Micul Prinț.) OMUL: Da, sunt foarte frumoase amintirile tale. Aș fi, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător de Floarea ta! MICUL PRINȚ: Eu sunt răspunzător de Floarea mea... eu sunt răspunzător de Floarea mea... Scade lumina, fond muzical. Crește lumina pe decorul începutului piesei. Omul alături de avionul său. Lângă el Micul Prinț.) OMUL: Da, sunt foarte frumoase amintirile tale. Aș fi, la rându-mi, fericit să pot găsi fântâna unde ai cunoscut Vulpea. MICUL PRINȚ: Am să-ți arăt și ție drumul. Mai ai puțină răbdare. Acum trebuie să mă gândesc la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Scade lumina, fond muzical. Crește lumina pe decorul începutului piesei. Omul alături de avionul său. Lângă el Micul Prinț.) OMUL: Da, sunt foarte frumoase amintirile tale. Aș fi, la rându-mi, fericit să pot găsi fântâna unde ai cunoscut Vulpea. MICUL PRINȚ: Am să-ți arăt și ție drumul. Mai ai puțină răbdare. Acum trebuie să mă gândesc la atâtea lucruri... Prietena mea, Vulpea, m-a învățat să înțeleg că stelele sunt frumoase datorită unei flori pe care nimeni nu o vede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
am fost în stare să pricep nimic. Poate n-ar fi trebuit să plec. Puteam să smulg eu puieții de baobab. Acum am înțeles că eu sunt răspunzător de floarea mea! OMUL: Ai să-mi arăți drumul spre fântână? MICUL PRINȚ: Uite, înțelegi, și pustiul e frumos, fiindcă, undeva, se ascunde o fântână. Pustiul, în adâncul inimii lui, închidea o taină. Cineva i-a descoperit-o și ea s-a transformat în fântână. Asta a înfrumusețat pustiul. Trebuie să știi să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
prețios, găsit cu ajutorul bătăilor inimii. Pentru că limpede nu vezi decât cu inima. Trebuie să ocrotim cu grijă lămpile care ne luminează drumul; orice boare le poate stinge. (se ridică, face câțiva pași) OMUL: Și acum, ce-ai să faci? MICUL PRINȚ: Să nu uiți, trebuie să-ți ții făgăduința. OMUL: Ce făgăduință? MICUL PRINȚ: Știi tu... un gărduț pentru oaia mea. OMUL: Bine, să ți-l desenez. (scoate un carton, desenează) Ăsta e bun? MICUL PRINȚ (ia cartonul, privește): Da, cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
să ocrotim cu grijă lămpile care ne luminează drumul; orice boare le poate stinge. (se ridică, face câțiva pași) OMUL: Și acum, ce-ai să faci? MICUL PRINȚ: Să nu uiți, trebuie să-ți ții făgăduința. OMUL: Ce făgăduință? MICUL PRINȚ: Știi tu... un gărduț pentru oaia mea. OMUL: Bine, să ți-l desenez. (scoate un carton, desenează) Ăsta e bun? MICUL PRINȚ (ia cartonul, privește): Da, cred că e bun. Floarea mea o să aibă suficient loc să se simtă bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
ce-ai să faci? MICUL PRINȚ: Să nu uiți, trebuie să-ți ții făgăduința. OMUL: Ce făgăduință? MICUL PRINȚ: Știi tu... un gărduț pentru oaia mea. OMUL: Bine, să ți-l desenez. (scoate un carton, desenează) Ăsta e bun? MICUL PRINȚ (ia cartonul, privește): Da, cred că e bun. Floarea mea o să aibă suficient loc să se simtă bine. OMUL: Nu înțeleg ce ai de gând. MICUL PRINȚ: Știi, când am ajuns eu pe Pământ... mâine e un an de-atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Bine, să ți-l desenez. (scoate un carton, desenează) Ăsta e bun? MICUL PRINȚ (ia cartonul, privește): Da, cred că e bun. Floarea mea o să aibă suficient loc să se simtă bine. OMUL: Nu înțeleg ce ai de gând. MICUL PRINȚ: Știi, când am ajuns eu pe Pământ... mâine e un an de-atunci... am coborât pe aici, pe aproape... OMUL: Și te întorci la locul în care ai coborât fiindcă tocmai se împlinește anul? MICUL PRINȚ: Uite, se înserează. Odihnește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
ai de gând. MICUL PRINȚ: Știi, când am ajuns eu pe Pământ... mâine e un an de-atunci... am coborât pe aici, pe aproape... OMUL: Și te întorci la locul în care ai coborât fiindcă tocmai se împlinește anul? MICUL PRINȚ: Uite, se înserează. Odihnește-te, mâine dimineață poate ai să-ți termini de reparat mașinăria ta și ai să te poți întoarce și tu acasă. Eu am o întâlnire... OMUL: Ai mai avut una. Credeam că rămâi cu mine noaptea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
dimineață poate ai să-ți termini de reparat mașinăria ta și ai să te poți întoarce și tu acasă. Eu am o întâlnire... OMUL: Ai mai avut una. Credeam că rămâi cu mine noaptea asta. E o întâlnire importantă? MICUL PRINȚ: Da, poate am noroc. Mâine se împlinește anul... E o întâlnire hotărâtă mai de mult... (Pleacă. Omul se culcă.) ( Scade lumina, se aprinde ecranul. Micul Prinț vine spre locul întâlnirii cu Șarpele, care apare deasupra stâncii. Vocile celor doi.) MICUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
avut una. Credeam că rămâi cu mine noaptea asta. E o întâlnire importantă? MICUL PRINȚ: Da, poate am noroc. Mâine se împlinește anul... E o întâlnire hotărâtă mai de mult... (Pleacă. Omul se culcă.) ( Scade lumina, se aprinde ecranul. Micul Prinț vine spre locul întâlnirii cu Șarpele, care apare deasupra stâncii. Vocile celor doi.) MICUL PRINȚ: Te-am mai căutat o dată. Te-am strigat, dar nu mi-ai răspuns. ȘARPELE: Eram ocupat. Și, pe urmă, nici nu venise vremea. MICUL PRINȚ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]