189,794 matches
-
subiectelor. Dar candidații care nu s-au prezentat la proba respectivă (cîți vor fi fost) nu s-au prezentat (am impresia) din alt motiv: și anume acela că și-au dat seama că nu aveau cum să promoveze una din probele susținute anterior. Asta este explicația neprezentarii multor candidați de la comisiile din provincie, care nu erau legați de grevă R.A.T.B.-ului. Poate ar fi trebuit să se vorbească mai temeinic despre grevă cu rost, dar fără nici o finalitate a profesorilor, care
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
disfuncționalități, continuînd cu numeroase nereguli, care au lăsat urme greu de șters asupra candidaților, în primul rînd, și terminînd cu incidente hazlii, care nu aveau cum să vicieze (acestea din urmă) rezultatele. Cîteva exemple: 1. Subiectele, cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat (modificarea ulterioară a baremelor) și la unele probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din subiectele de la proba de chimie organică (obiect studiat într-o oră pe săptămînă) de la profilul vocațional nu fusese prevăzut în programa și nici tratat în manual; sau că, pentru proba
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat (modificarea ulterioară a baremelor) și la unele probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din subiectele de la proba de chimie organică (obiect studiat într-o oră pe săptămînă) de la profilul vocațional nu fusese prevăzut în programa și nici tratat în manual; sau că, pentru proba practică de desen (la liceele de artă) au fost prevăzute 3 ore, iar
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din subiectele de la proba de chimie organică (obiect studiat într-o oră pe săptămînă) de la profilul vocațional nu fusese prevăzut în programa și nici tratat în manual; sau că, pentru proba practică de desen (la liceele de artă) au fost prevăzute 3 ore, iar după două ore de la începerea ei a venit precizarea că trebuie afectate 5 ore. Ce mai putea face un candidat care și-a conceput lucrarea pentru a
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
său, de făcător al dreptății la guvernare, dacă n-ar fi fost PDSR-ul, intră într-un conflict previzibil cu legea însăși. Și asta din pricina că PRM-ul nu mai lucrează cu faptele prezentului, ci se mulțumește cu ultimele sale "probe", acelea ale unui trecut cînd Securitatea putea spune orice despre oricine.
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate de directorii celor două ziare neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
ani pentru trei zile, si cu un editorial în foileton, Cornel Nistorescu își declară și el neîncrederea în justiția română, la cel mai înalt nivel al ei, Curtea Supremă de Justiție, afirmînd că în privința lui Victor Athanasie Stănculescu nu există probe ca să fie condamnat pentru cele petrecute la Timișoara pînă la căderea lui Ceaușescu. În editorialul sau, Nistorescu readuce în discuție rolul jucat atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar putea arunca o lumină nu tocmai favorabilă asupra ziarelor care fac demersuri de apărătoare ale generalului Stănculescu. Dar asta depinde tot de onestitatea cu care Justiția își face datoria și de probele sale că, pur și simplu, își vede de treabă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
voteze, Ioan Grosan intra, tot în Ziua, într-un șah etern din care reiese că nimeni nu are pe cine să voteze. Nu acesta e însă și punctul de vedere al ROMÂNIEI LIBERE care vede în actuala conjunctură politică o probă că fostul partid de guvernămînt ignoră de ce a pierdut alegerile și că a lăsat o situație grea pentru țară cînd le-a pierdut, încercînd să arunce vină asupra actualei coaliții. Asta însă nu schimbă misterul ultimului sondaj de opinii - cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
de care pomeneam, echilibristica a incertitudinii care nu poate fi compensată prin vizite ad-hoc, chiar dacă ele pot fi trecute în palmaresul diplomatic al țării noastre, că venirea lui Javier Solana, secretarul general al NATO. România, are la această oră, suficiente probe că joaca onest miza dorinței sale de a fi integrată în NATO. Aceste probe, tot mai dificile pentru diplomația de la București, în privința relațiilor cu Rusia nu pot ajunge atitudini ferme cîtă vreme România nu va ști în ce măsură NATO e dispus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
chiar dacă ele pot fi trecute în palmaresul diplomatic al țării noastre, că venirea lui Javier Solana, secretarul general al NATO. România, are la această oră, suficiente probe că joaca onest miza dorinței sale de a fi integrată în NATO. Aceste probe, tot mai dificile pentru diplomația de la București, în privința relațiilor cu Rusia nu pot ajunge atitudini ferme cîtă vreme România nu va ști în ce măsură NATO e dispus să și le asume. Cum se știe, România a izbutit să facă față cerințelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
de la lansarea cărții traduse în română, poziția romancierei a fost una de delimitare față de interpretările psihanalitice date cărților sale. Scriitura ei e izbucnire a inconștientului și nu numai. Încrederea mărturisita în experiența visului trebuie să se conjuge cu o lungă proba a răbdării și a tăcerii. Din acest punct de vedere, "seducția violență" pe care universul Cărții nopților o exercita e rod atît al spontaneității, cît și al unei (pre)meditate munci de atelier. Sylvie Germain - Cartea Nopților, Univers, 1998, 238
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
normal ca un proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
exercițiu de pronunție e însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte de dicție mai răspîndite: celui care rostește cu dificultate consoana "r" i se propun versuri în care tocmai această abundă. Din rîndul probelor mai generale - singurele relevante pentru ierarhia dificultăților limbii - cîteva sînt mai cunoscute în română, fiind reproduse (cu variantele normale) în diverse culegeri: "Capră calcă piatră/ Piatră crapă-n patru"...; "Bou breaz bîrlobreaz/ Din boii bîrlobrezenilor...". Dificultatea stă în general în
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
și mai ales in repetarea lor la distanță mică, cu cîte o ușoară variație. Jocurile fonetice românești se bazează mai ales pe rostirea alternata a oclusivelor și a vibrantei "r"; nu sînt totuși foarte dificile, nici foarte spectaculoase. În prezent, probele de dicție au un caracter destul de specializat, fiind continuate, de exemplu, în exercițiile actoricești. Ruptura dintre scris și oralitate face ca în educația lingvistică obișnuită rolul lor să nu fie prea mare. Poate și că o consecință a acestei neglijări
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne pronunța cum stau lucrurile sîntem siliți să recunoaștem că presa cotidiană de la noi nu se omoară căutînd adevăruri, ci, mai adesea, umblînd după probe acuzatoare împotriva ziariștilor care acuza. Iar atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem la subiectul hoției, în această categorie ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
însușească și grevele, nu numai lecția reformei în eprubeta. Reacția însă de protest a unor lideri de partid că presa e de vină pentru situarea partidelor pe care le conduc în partea de jos a sondajelor e, din păcate, o probă că experiența PDSR pe vremea cînd urma să plece de la guvernare, n-a fost înțeleasă de reprezentanții noii coaliții. * Mai trebuie spus, însă, ca și elemente solide ale politicii coaliției nu sînt privite cu seriozitate de presă, o parte a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
exilat parizian. E posibil, nu însă absolut cert. Și, oricum ar fi, schimbarea destinatarului nu înseamnă că dispare cu totul ingratitudinea, pe care eu am constatat-o în prezentarea textelor, a lui Caraion față de dl Ierunca. Există, din nefericire, alte probe. Iar scrisoarea de ruptură adresată de dl Ierunca lui Caraion, reprodusa de noi, vine că o consecință a destule gesturi și cuvinte ale acestuia din urmă care dovedesc că a "uitat" cît sprijin moral și material îi oferise prietenul său
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
lipsite de însemnătate sau inoportune (deși am spus destule de acest fel) câteva alte observări. Să le luăm pe rând. Pentru Concertul inaugural prezența unor laureați din ediții anterioare că Andrei Licaret, Olga Măncescu și Adrian Tomescu a fost o probă frumoasă care instala concursul într-un sistem de valori compatibile cu vocația lui. Mai puțin convingătoare, daca nu dezamăgitoare este ceea ce a fost anunțat a constitui Orchestră de Cameră "Jeunesses Musicales". Clar, formația a fost o încropire care nu putea
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
cele mediatice. Într-un interviu acordat ziarului CURENTUL, Javier Solana mulțumește României pentru felul în care s-a implicat în chestiunea iugoslavă. De asemenea, semnalele occidentale către România, după ce țara noastră și-a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-un nou moment al istoriei sale. * Ciudățenia e ca o parte dintre ziarele care au tot reproșat puterii de la București că nu știe să se apropie de Occident și de NATO par a se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
la adevărata ei semnificație. Fiindcă iluzia că o lege votată azi e menită eternizării e contrazisa chiar de experiență vieții parlamentare din ^90 încoace. Chiar și Legea lui Ticu, care pînă la alegerile din ^96 părea o utopie e o probă că, totuși, principiul ascunderii gunoiului sub covor funcționează din ce in ce mai prost în România. La prima vedere, e greu de crezut că accesul limitat la dosarele Securității va duce la o rapidă cartare a fenomenului securistic autohton. Ceea ce mă face optimist e
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
o expoziție cum este cea de la Timișoara, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă într-un examen necruțător atît pentru artist cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai datorită acestei scrutări a finișului prin lentila punctului de pornire, unei probe de rezistență exterioară și de coeziune lăuntrică, iar privitorul unei verificări severe în ceea ce privește capacitatea sa de lectură în timp, în spațiu și în context. Ion Dumitriu trece testul cu un firesc și cu o seninătate, ambele imperturbabile; sigur pe sine
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
limbajului, prin poanta inspirată, subțire - în sensul subtilității, nu al sărăciei - prin capacitatea de a broda inteligent pe o idee generoasă sunt acele bijuterii scrise în franceză și numite "Fables microscopiques"; "comunicând mult, în cuvinte puține, poetul a dat o probă a virtuților sale nu numai în privința tehnicii pure, ci și în aceea a gândirii asupra moravurilor dintotdeauna". În capitolele următoare este analizat, pe rând, criticul și polemistul, apoi umoristul și parodistul, unde i se recunoaște dexteritatea unică, în epocă devenind
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]