3,972 matches
-
a cheltuielilor, activelor și datoriilor, ocazie cu care autorii prezintă o serie de tehnici de contabilitate creativă privind evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, evaluarea stocurilor, evaluarea instrumentelor financiare, deprecierea creanțelor etc. Lucrarea reușește să surprindă prin complexitatea și prin originalitatea problematicilor abordate, toate orientate parcă spre a răspunde la întrebarea: „Furnizează contabilitatea un adevăr adevărat privind poziția financiară și performanța întreprinderii?”. În acest context autorii sunt de părere că „este un adevăr irefutabil că adevărul contabil este un adevăr construit în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
un risc legal, atâta timp cât managementul rezultatelor nu încalcă prevederile legislației în vigoare. Riscul este ca tehnicile de management al rezultatelor, odată descoperite, să slăbească încrederea investitorilor. footnote> În timp ce practicienii și organismele de reglementare afirmă cu vehemență că managementul rezultatelor este problematic, chiar dăunător în majoritatea cazurilor, cercetarea academică totuși nu a demonstrat până acum cât de nociv este acest management al rezultatelor sau că investitorii ar trebui să fie îngrijorați din această privință.<footnote Dechow P., Skinner D., „Earnings management: Reconciliating
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
la nivelul actorilor implicați. Evaluarea este o procedură de propensiune a educației. Scopul ei suprem nu este de a ratifica o realitate dată, ci de a face să se ivească una mai bună - în beneficiul educaților, în primul rând. Orizontul problematic pe care îl discutăm se referă cu preponderență la evaluarea performanțelor elevilor și mai puțin la alte ipostaze ale acesteia (evaluarea sistemului, evaluarea programelor de instruire, evaluarea profesorilor, evaluarea calității învățământului etc.), însă fără a le exclude total. Pe scurt
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ierarhie a cadrului conceptual dezvoltat în jurul actului de evaluare. De altfel, ca simplu „cititor” al literaturii în acest domeniu, sesizez o literatură prolixă, deosebit de deturnantă, fiecare autor propunând clasificări, viziuni, valorizări ce pot fi cu greu compatibilizate, sintetizate. Iată cadrul problematic așa cum apare el la Gilbert de Landsheere, care reia o serie de sugestii ale înaintașului său Henri Piéron: Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, în particular al sistemelor de notare, și comportamentul examinatorilor și al
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
din acestea rezultă norme și concluzii ferme. Dezavantajele legate de definire constau în faptul că identitatea invocată implică o centrare strict instrumentală, o inflexibilitate datorată costurilor de producere de noi instrumente, iar judecățile și criteriile pe care se bazează sunt problematice și elimină sau nu iau în seamă aspecte nemăsurabile. Definițiile bazate pe identitatea evaluare = congruență prezintă următoarele avantaje: se referă la o acțiune puternic integrată în procesul de învățământ, furnizează date asupra elevului și programului deopotrivă, retroacțiunea este imediată, există
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prescrie statute previzibile, prefigurează efecte uneori perverse. Jean-Marie Barbier (1985, p.101) recunoaște în orice formă de examen sau de testare „dispozitive de provocare a conduitelor”. În opinia altor experți în materie de evaluare, se pot distinge și alte simptome problematice, care se pot evidenția în cursul acestui proces (Stufflebeam, 1980, pp.4-10): - simptomul evitării (prin eludare bugetară sau prescrieri explicitate în programele educative); - simptomul anxietății (mai ales pentru cadrele didactice, în cazul perceperii unor erori sau neajunsuri ale activității acestora
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
așadar, interesul unora de a urma niște studii bine cotate (de vreme, de tradiție, de mai știu eu cine). Prin diplomă se distribuie fiecăruia un statut și un merit. Ea presupune ceva static și definitiv și de aceea e artificială, problematică. E ca și cum o persoană ar fi „condamnată” să fie ceea ce îi stă scris pe frunte (a se citi pe certificat!). Or, e lucru știut că una poate cuprinde certificatul și alta este în stare subiectul ce îl posedă: acum și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
europeană, în conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare, care pune în chestiune particularități și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice și o serie de probleme. În general, orice formă de aliniere este problematică, impunând ocultarea sau diminuarea unor prerogative, iar definirea calității în mod unitar pentru un bloc educațional eterogen este într-un fel în contradicție cu noțiunea de calitate, înțeleasă de cele mai multe ori plural, multinivelar și multidirecțional. Însă efortul se cere a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
construit pentru o situație anume și răspunde adecvat acelui context. „Parametrii testului”, ne atenționează Ion Holban (1995, p. 13), ...reflectă parametrii situației sau punctul de vedere din care a fost privită situația în cauză. Orice extindere a folosirii sale în problematici diferențiate creează situația de inadecvare, la fel cum orice modificare introdusă în conținut, condiții de aplicare sau de prelucrare a datelor îi afectează atât identitatea, cât și caracteristica sa de instrument științific. În același timp, spre deosebire de testele psihologice, orientate spre
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu alte teste cuprinzând itemi cu valoare echivalentă. Fidelitatea este mai ușor de stabilit în cazul unui test psihologic, pentru ca variabila implicată să nu se modifice în timp - memoria, inteligența etc. -, pe când, în situația unui test de cunoștințe, operațiunea este problematică, din cauză că în materie de cunoștințe intervine uitarea, restructurarea ansamblului cognitiv etc. Fidelitatea unui test este influențată de mai mulți factori: lungimea testului (cu cât testul este mai lung, cu atât sunt mai mari șansele să diferențieze mai bine între niveluri
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
materie asupra căreia se face verificarea. Profesorii trebuie să cunoască foarte bine conținutul de verificat și posibilitățile elevilor. Selecția operată este dată de specificul fiecărei materii de învățământ. Această operație poate fi mai ușoară sau mai dificilă, de la un conținut problematic la altul. Profesorul va reflecta asupra unei serii de probleme precum: ce tip de test propunem, test de învățare sau de discriminare (testul de învățare pune accentul pe aflarea performanței elevului, stabilind starea de reușită sau de eșec, iar testul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
real) că are acces la forme intermediare, vagi sau aproximative de conceptualizare a adevărului. Economia inferează după normele logicii situaționale, cum sugerează Popper, pe filiera inaugurată de Kant. „Adevărurile” Economiei au valoarea pe care le-o conferă situația concretă, contextul problematic, iar contextul este și nu este recursiv dintr-un motiv special: nu conține doar fapte obiectualizate în lucruri de natură fizică. Mai degrabă Economia operează cu stări, factuale sau nu, chiar contrafactuale, a căror structură se concretizează relativ la context și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
placebo si dublu orb (vezi Roberts, 2005Ă. Oricum, este logic că asemenea metode nu sunt adecvate pentru evaluarea hipnoterapiei, ceea ce poate explica de asemenea sărăcia cercetărilor publicate în domeniul medicinii alternative și complementare în general. Motivele pentru care SCR este problematic în evaluarea hipnoterapiei sunt sumarizate de Roberts (2005Ă după cum urmează: Conceptul randomizării și anume al alocării pacienților din terapie pe baza „datului cu banul” vine în conflict direct cu natura multor terapii complementare în care decizia comună cu pacientul și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
persoană semnificativă din viața sa care îi poate da răspunsul la o problemă existențială importantăă. Abordarea celor două oglinzi Într-o abordare descrisă de Bandler și Grinder (1979Ă pacientul este „hipnotizat” și apoi i se cere să își imagineze situația problematică (de ex. situația fobicăă și apoi să comute pe o imagine care înfățișează un final favorabil al problemei. Apoi pacientul deschide ochii. Procesul este apoi repetat: „ochii închiși”imaginarea situației problematice imaginarea rezoluției favorabile a problemei„ochii deschiși”. Înainte de deschiderea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și apoi i se cere să își imagineze situația problematică (de ex. situația fobicăă și apoi să comute pe o imagine care înfățișează un final favorabil al problemei. Apoi pacientul deschide ochii. Procesul este apoi repetat: „ochii închiși”imaginarea situației problematice imaginarea rezoluției favorabile a problemei„ochii deschiși”. Înainte de deschiderea ochilor sunt ancorate sentimentele pozitive asociate cu rezulttaul încununat de succes; de exemplu cerând pacientul să unească degetul mare și arătătorul; astfel împerechind două răspunsuri. Dacă acest lucru se realizează de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care sunt motivele pentru care trebuie să te lași de fumat și te vezi mergând pe drumul sănătății și stării de bine ca nefumător (Lynn și colab., 1994, p.562Ă. Bărbatul a fost de asemenea rugat să identifice „declanșatorii” comportamentului problematic, precum și să realizeze strategii pentru a gestiona impulsul de a fuma. A fost încurajat să restructureze atitudinea sa față de fumat pentru a rezista impulsurilor de a repeta declarațiie pozitive adaptative, ca de exemplu „Sunt conștient de dorința de a fuma
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adaptative, ca de exemplu „Sunt conștient de dorința de a fuma, dar nu trebuie să fumez; sunt nefumător”. Utilizarea auto-monitorizării, autogestionării și auto-reîntăririi: pacientul a monitorizat numărul de țigarete fumate între ședințele de terapie, care au centrat atenția asupra comportamentului problematic și a lărgit conștientizarea factorilor declanșatori. Încercarea de a minimaliza creșterea în greutate ca efect secundar al tratamentului: pacientul a fost încurajat să se angajeze în exerciții fizice regulate deoarece acestea sunt incompatibile cu fumatul (Marlatt și Gordon, 1985Ă și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
au mai mult potențial decât au realizat până atunci și că poate că mintea lor este suficient de puternică pentru trezirea dorinței sexuale, pentru a facilita orgasul sau a crea erecția”. Permite utilizarea unei varietăți de tehnici pentru modificarea emoțiilor problematice și creșterea stărilor emoționale dorite. Tehnicile de imagerie simbolică adesea permit pacienților să elibereze sentimentele „depozitate”, cum sunt furia și resentimentele. Întărirea eului poate îmbunătăți sentimentul de control și stima de sine. Regresia hipnotică de vârstă poate readuce la viață
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adevărat, precum și cu ce pacienți și cu ce simptomatologie funcționează. La ora actuală metoda acceptată de evaluare a eficacității clinice este studiul clinic randomizat (RCTĂ pe baza căruia se realizează evaluarea practicii bazate pe dovezi. Deci cercetările de valoare sunt problematice. Într-o carte recentă, Steven Rose (2005Ă spune că multe cercetări neurologice inteligente sunt realizate folosind modele primitive ale creierului. Este interesant că oamenii care lucrează sub stres, ca de exemplu un grup de asistente medicale, au același profil neurochimic
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritian, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic a fost pentru un Platon autoritar șef de școală! Relațiile dintre cei doi au cunoscut și momente supreme, dar și altele dificile. La început, Platon nu-i dă lui Eudoxos chiar locul pe care acesta consideră că îl merită în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi abilitățile cognitive sau personalitatea (Gough, 1987; Jackson, 1967). Această concentrare exclusivă pe o singură măsură a adaptabilității simplifică fenomenul, adaptabilitatea fiind influențată de mai multe variabile independente, cum ar fi: abilitățile, motivația și creativitatea. De asemenea, un alt aspect problematic al cercetărilor anterioare consta în faptul că adaptabilitatea a fost definită și operaționalizată într-o manieră riscantă și ambiguă; diferiți autori s-au concentrat asupra unui singur tip de adaptabilitate, fără să țină cont de existența altor tipuri. Adaptabilitatea a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia comportamentul participativ concret, a fost concepută o probă situațională de lucru care presupunea o situație problematică. Aceasta a fost: „La facultatea X din localitatea Y funcționează următorul regim al burselor pentru studenți (afișat la avizier): o bursă de merit; 18 burse de studiu; 5 burse sociale. După afișarea mediilor generale, conducerea facultății s-a confruntat cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la o nouă etapă fără solicitarea unor informații, această cerință putând fi inclusă chiar în exercițiu. O astfel de modalitate am folosit la un seminar de psihologie organizațională, având ca temă rezolvarea unui exercițiu de decizie. Acest exercițiu cuprindea situația problematică, iar la final erau trecute următoarele cerințe: „Analizați situația (în echipe de lucru). 1) Care este problema cu care se confruntă C.D.? 2) Ce alte informații ar trebui să dețină? 3) Care sunt alternativele pe care le are? 4) Ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de către supervizori, în urma „vizitelor” în teren din timpul derulării unui proiect). Doar câteva observații: datele indică faptul că nu există nereguli - minore sau majore - de utilizare a fondurilor din grant în comunitățile facilitate. Mai mult, participarea comunității este mai puțin problematică în satele facilitate decât în cele nefacilitate. De altfel, se pare că valoarea medie a ratei participării este aproximativ de 10%. (Comșa, 2006). Chiar în anumite comunități, autoritățile locale utilizează beneficiarii legii venitului minim garantat, pentru a fi realizată contribuția
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
această direcție. Un alt model oferit de practica FRDS vizează organizarea unor sesiuni de dezbateri între evaluatori, pe marginea propunerilor de proiect analizate de fiecare în parte, întâlniri organizate la finele fiecărei etape de evaluare. Analiza în echipă, clarificarea aspectelor problematice ale proiectelor evaluate, schimbul de informații și de expertiză (între începători și cei cu mai mare experiență, între cei ce lucrează într-un domeniu specific și ceilalți etc.) permit o mai mare omogenitate în notare, puntajul final acordat unei propuneri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]