2,208 matches
-
o femeie naște un copil în decursul a nouă luni, dar nouă femei nu pot naște un copil în decurs de o lună. În practică este foarte dificil de obținut o mărire lineară a vitezei de calcul în funcție de numărul de procesoare. Aceasta deoarece cei mai mulți algoritmi sunt prin natura lor secvențiali, vezi Legea lui Amdahl. Unele probleme pot beneficia de pe urma paralelismului de tip "în secvență" ("pipeline" ), atunci când sunt adăugate noi procesoare. În acest caz, pentru a subîmpărți problema se folosește abordarea de
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
obținut o mărire lineară a vitezei de calcul în funcție de numărul de procesoare. Aceasta deoarece cei mai mulți algoritmi sunt prin natura lor secvențiali, vezi Legea lui Amdahl. Unele probleme pot beneficia de pe urma paralelismului de tip "în secvență" ("pipeline" ), atunci când sunt adăugate noi procesoare. În acest caz, pentru a subîmpărți problema se folosește abordarea de tip "linie de asamblare". Dacă problema poate fi împărțită în n etape și un rezultat parțial este pasat de la etapă la etapă, atunci pot fi folosite în paralel tot
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
acest caz, pentru a subîmpărți problema se folosește abordarea de tip "linie de asamblare". Dacă problema poate fi împărțită în n etape și un rezultat parțial este pasat de la etapă la etapă, atunci pot fi folosite în paralel tot n procesoare, dar cea mai înceată etapă le va frâna pe celelalte, și deci cele n procesoare se vor fi doar rareori folosite la capacitatea lor totală teoretică maximă. Câteva seturi de probleme de calcul paralel renumite se găsesc la următoarele adrese
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
problema poate fi împărțită în n etape și un rezultat parțial este pasat de la etapă la etapă, atunci pot fi folosite în paralel tot n procesoare, dar cea mai înceată etapă le va frâna pe celelalte, și deci cele n procesoare se vor fi doar rareori folosite la capacitatea lor totală teoretică maximă. Câteva seturi de probleme de calcul paralel renumite se găsesc la următoarele adrese: Programarea în calcul paralel cuprinde subdivizarea problemei de rezolvat, conceperea și implementarea programelor parțiale corespunzătoare
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
avantajele sistemelor de calcul paralel. Ea de asemenea se referă și la aplicarea metodelor de programare paralelă (paralelizare) la programele inițial seriale. Programarea în calcul paralel se axează pe partiționarea întregii probleme de rezolvat în sarcini separate ("tasks" ), alocarea sarcinilor procesoarelor disponibile și sincronizarea lor pentru a obține rezultate concludente. Acest tip de programare se poate aplica numai problemelor care sunt în general paralelizabile. O problemă poate fi partiționată sau descompusă după domenii, funcțiuni sau după o combinație a celor două
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
partiționată sau descompusă după domenii, funcțiuni sau după o combinație a celor două. În programarea paralelă există două tipuri de abordare a problemei: Mulți factori tehnici au impact asupra performanței atinse de programarea paralelă. Astfel, sarcina de echilibrare automată a procesoarelor paralele încearcă să țină toate procesoarele la fel de ocupate, mutând la nevoie sarcinile curente de la procesoarele mai încărcate la cele mai puțin încărcate. Unii consideră programarea în calcul paralel ca fiind sinonimă cu programarea concurentă. Alții fac deosebire între programarea în
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
sau după o combinație a celor două. În programarea paralelă există două tipuri de abordare a problemei: Mulți factori tehnici au impact asupra performanței atinse de programarea paralelă. Astfel, sarcina de echilibrare automată a procesoarelor paralele încearcă să țină toate procesoarele la fel de ocupate, mutând la nevoie sarcinile curente de la procesoarele mai încărcate la cele mai puțin încărcate. Unii consideră programarea în calcul paralel ca fiind sinonimă cu programarea concurentă. Alții fac deosebire între programarea în calcul paralel, pe de-o parte
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
paralelă există două tipuri de abordare a problemei: Mulți factori tehnici au impact asupra performanței atinse de programarea paralelă. Astfel, sarcina de echilibrare automată a procesoarelor paralele încearcă să țină toate procesoarele la fel de ocupate, mutând la nevoie sarcinile curente de la procesoarele mai încărcate la cele mai puțin încărcate. Unii consideră programarea în calcul paralel ca fiind sinonimă cu programarea concurentă. Alții fac deosebire între programarea în calcul paralel, pe de-o parte, care folosește șabloane bine definite și structurate de comunicație
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
de noi șabloane de comunicație între procese care au fost făcute concurente. În ambele cazuri comunicația se face ori prin memoria partajată ori prin schimburi de mesaje corespunzătoare între sarcini. Programele care lucrează corect într-un sistem cu un singur procesor ar putea să nu funcționeze bine într-un mediu paralel. Aceasta pentru că multiple copii ale aceluiași program pot interfera între ele, de exemplu accesând aceeași zonă de memorie în același moment. De aceea într-un sistem paralel este necesară o
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
pe mai multe căi: prin punerea la dispoziție a unor biblioteci de programe specializate, prin extensii de paralelizare ale limbajul de programare ales, sau uneori prin reprogramare totală. Modelul paralel depinde în bună măsură și de caracteristica memoriei accesate de procesoare: partajată, distribuită sau mixtă. De obicei modelele de programare paralelă sunt apreciate după claritate și simplitate, dar aceste două criterii sunt contradictorii și greu de îndeplinit simultan. Desigur însă că și la calculul paralel este valabil scopul general - mărirea productivității
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
instrucțiuni multiple au nevoie, de obicei, de fluxuri multiple de date pentru a fi eficient. Totuși, acest tip este folosit când se ajunge la paralelism redundant, ca de exemplu la avioane sau centrale atomice, care sunt obligate să posede câteva procesoare care rulează simultan: în cazul în care unul se defectează nu e nevoie să se întrerupă rularea, din cauza prezenței a cel puțin unui sistem de rezervă ("backup"). Mai sunt cunoscute și sisteme MISD cu 3 sau 5 procesoare; dacă cumva
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
posede câteva procesoare care rulează simultan: în cazul în care unul se defectează nu e nevoie să se întrerupă rularea, din cauza prezenței a cel puțin unui sistem de rezervă ("backup"). Mai sunt cunoscute și sisteme MISD cu 3 sau 5 procesoare; dacă cumva rezultatele procesării nu sunt identice, decide majoritatea. Sistemele recente de tip SISD și MISD folosesc de obicei microprocesoare cu tehnologia "pipeline" (conductă). La un astfel de microprocesor, de exemplu, au loc în paralel, simultan: execuția instrucțiunea „n”, decodificarea
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
instrucțiunea „n”, decodificarea instrucțiunii „n+1” și aducerea în memoria de lucru a instrucțiunii „n+2”. Ideea acestei arhitecturi provine de la benzile de montaj a produselor industriale (automobile, televizoare etc.). Supercomputerele de tip Cray din anii 1970 foloseau arhitectura MISD. Procesoarele Pentium MMX, PentiumPro, Pentium 2 și următoarele au implementate o structură de tip MISD având în "pipeline " 2 benzi de asamblare (Pentium MMX) sau 3 benzi de asamblare (Pentium Pro și următoarele din serie), care fac ca în fiecare tact
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
mai numesc și "sisteme de procesare vectorială"). Eficiența SIMD-urilor este puternic evidențiată în cazul unor programe care au o cantitate masivă de date paralele reliefate de anumite bucle de programe. Acest tip de arhitectură este folosit în familia de procesoare Intel Pentium MMX (Multi-Media eXtension), care are la bază o arhitectură SIMD. Această familie de procesoare cuprinde un set de 57 de instrucțiuni noi, 4 noi tipuri de date și un set nou de regiștri destinați accelerării execuției aplicațiilor multimedia
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
programe care au o cantitate masivă de date paralele reliefate de anumite bucle de programe. Acest tip de arhitectură este folosit în familia de procesoare Intel Pentium MMX (Multi-Media eXtension), care are la bază o arhitectură SIMD. Această familie de procesoare cuprinde un set de 57 de instrucțiuni noi, 4 noi tipuri de date și un set nou de regiștri destinați accelerării execuției aplicațiilor multimedia (grafica 2D și 3D, video, procesare imagine și sunete stereo). Aplicațiile multimedia impun manipularea unor date
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
mici (8 sau 16 biți) în paralel pentru cele 3 canale de culoare sau cele 2 canale de sunet stereo, cu aceeași instrucțiune, dar date diferite pe aceste canale multimedia. Fluxuri multiple de instrucțiuni, fluxuri multiple de date (MIMD)- multiple procesoare autonome care execută diferite instrucțiuni asupra unor date diferite. Sistemele de calcul distribuite folosesc, de obicei, arhitecturi MIMD exploatând fie un spațiu de memorie partajat, fie un spațiu de memorie distribuit. Există o extensie uzuală la această taxonomie. Aceasta este
Taxonomia lui Flynn () [Corola-website/Science/303880_a_305209]
-
februarie ). Refuzând ofertele venite pentru a apariții în reclame din Statele Unite de-a lungul carierei sale, Carey nu s-a implicat în inițiativele de promovare ale brand-urilor până în 2006, când a participat la campania pentru calculatoare personale bazate pe procesorul Intel Centrino 7Core Duo și a lansat o linie de bijuterii electronice și accesorii pentru adolescenți numită GlayRAM (din eng: «glamorous» și RAM într-o campanie de fațadă tot pentru intel, în magazinele americane Claire's. În această perioadă, ca
Mariah Carey () [Corola-website/Science/304319_a_305648]
-
IDC. Cele mai întâlnite versiuni ("ediții") de Windows XP sunt Windows XP Home Edition, creat pentru utilizatorii care lucrează la domiciliu, și Windows XP Professional Edition, care are facilități adiționale, ca de exemplu suportul pentru domeniile Windows Server sau două procesoare fizice. El este făcut pentru utilizatorii avansați precum și companii. Windows XP Media Center Edition este îmbunătățit cu facilități multimedia ce permit utilizatorului să înregistreze și să vizioneze televiziunea digitală, să vizioneze filme DVD și să asculte muzică. Windows XP Tablet
Windows XP () [Corola-website/Science/304383_a_305712]
-
înregistreze și să vizioneze televiziunea digitală, să vizioneze filme DVD și să asculte muzică. Windows XP Tablet PC Edition este proiectat să poată rula pe platformele PC-urilor tabletă. Au fost lansate de asemenea Windows XP 64 bit Edition pentru procesoarele IA-64 (Itanium) și Windows XP Professional x64 Edition pentru x86-64. Windows XP este cunoscut pentru stabilitatea și eficiența sa, în contrast cu versiunile 9x de Microsoft Windows. Prezintă o interfață semnificant modificată, prezentată de Microsoft drept mai prietenoasă pentru utilizator decât în
Windows XP () [Corola-website/Science/304383_a_305712]
-
durată scurtă, în general pentru obținerea de recorduri. Mărirea tensiunii de alimentare a unei componente crește potențialul de overclocking al acesteia, însă cantitatea de căldură disipată va crește proporțional cu pătratul tensiunii. „BSEL mod” este o modificare relativ simplă a procesoarelor Intel din gama Core2, gamă care are un potențial foarte ridicat de overclocking. Ca rezultat al acestei modificări procesoarele vor fi văzute de sistem ca având un FSB nominal mai mare decât cel dat de producător, funcționând astfel la frecvențe
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]
-
al acesteia, însă cantitatea de căldură disipată va crește proporțional cu pătratul tensiunii. „BSEL mod” este o modificare relativ simplă a procesoarelor Intel din gama Core2, gamă care are un potențial foarte ridicat de overclocking. Ca rezultat al acestei modificări procesoarele vor fi văzute de sistem ca având un FSB nominal mai mare decât cel dat de producător, funcționând astfel la frecvențe mai mari, în general fără să fie nevoie de alte setări din BIOS. De reținut că mărirea frecvenței FSB
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]
-
pini ai microprocesorului, acest lucru putând fi făcut cu o bucată de sârmă subțire, poleială sau vopsea metalică (de obicei cea folosită pentru circuitele de dezaburire a geamurilor din spate la automobile). Odată cu dezvoltarea tehnicii în domeniul semiconductorilor, producătorii de procesoare blochează posibilitățile utilizatorilor de a folosi frecvențe mai mari decât cele nominale, înscrise pe procesoare; unul dintre multiplele motive este diversificarea procesoarelor și a prețurilor lor pe piețele respective, care se poate realiza în bună măsură cu unul și același
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]
-
sau vopsea metalică (de obicei cea folosită pentru circuitele de dezaburire a geamurilor din spate la automobile). Odată cu dezvoltarea tehnicii în domeniul semiconductorilor, producătorii de procesoare blochează posibilitățile utilizatorilor de a folosi frecvențe mai mari decât cele nominale, înscrise pe procesoare; unul dintre multiplele motive este diversificarea procesoarelor și a prețurilor lor pe piețele respective, care se poate realiza în bună măsură cu unul și același procesor, fără cheltuieli suplimentare de dezvoltare. Noțiunea de overclock apare de fapt încă din procesul
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]
-
pentru circuitele de dezaburire a geamurilor din spate la automobile). Odată cu dezvoltarea tehnicii în domeniul semiconductorilor, producătorii de procesoare blochează posibilitățile utilizatorilor de a folosi frecvențe mai mari decât cele nominale, înscrise pe procesoare; unul dintre multiplele motive este diversificarea procesoarelor și a prețurilor lor pe piețele respective, care se poate realiza în bună măsură cu unul și același procesor, fără cheltuieli suplimentare de dezvoltare. Noțiunea de overclock apare de fapt încă din procesul de producție al procesoarelor. Prima treaptă în
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]
-
blochează posibilitățile utilizatorilor de a folosi frecvențe mai mari decât cele nominale, înscrise pe procesoare; unul dintre multiplele motive este diversificarea procesoarelor și a prețurilor lor pe piețele respective, care se poate realiza în bună măsură cu unul și același procesor, fără cheltuieli suplimentare de dezvoltare. Noțiunea de overclock apare de fapt încă din procesul de producție al procesoarelor. Prima treaptă în fabricarea unui procesor este "wafer"-ul (un disc foarte subțire din siliciu pur monocristalin), pe care se aplică structurile
Overclocking () [Corola-website/Science/298005_a_299334]