18,757 matches
-
al societății, împotriva acestuia inițiindu-se procedura de angajare a răspunderii patrimoniale, motiv pentru care este interesat de anularea actului administrativ fiscal ce stabilește o mare parte din datoriile societății. Curtea apreciază însă că aceasta este o problemă de opțiune procesuală a justițiabilului, care a ales să intervină pe cale accesorie în interesul reclamantei, deși putea solicita să intervină în proces în interesul său propriu, utilizând instituția juridică a intervenției principale. Ca atare, o astfel de împrejurare nu este de natură
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, context în care noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. În speță este îndeplinită condiția referitoare la existența unei cauze
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înalte Curți de Casație și Justiție a statuat: „(...) între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent dacă ea vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii“ (Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
a sesizat Curtea Constituțională. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 71 din 11 februarie 2014 și arătând că textele de lege criticate prevăd suficiente garanții procesuale pentru a asigura accesul la justiție și a garanta dreptul la apărare. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 6. Prin Sentința civilă nr. 2.903 din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.830/2/2018, Curtea de Apel
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
urgență a Guvernului nr. 194/2002, Curtea observă că textul criticat, per ansamblu, nu reglementează un drept de acces direct al străinului la informații clasificate, ci, stabilind un echilibru între cele două interese care trebuie protejate, respectiv securitatea națională și drepturile procesuale ale străinului, prevede posibilitatea pentru acesta din urmă de a avea acces mediat, prin intermediul instanței, doar la faptele care stau la baza sesizării. Prin urmare, autorul pornește de la o premisă normativă inexistentă în art. 86 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 49. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată în faza procesuală a apelului, în competența legală a unui complet de judecată din cadrul Curții de Apel Suceava. ... 50. Titularul sesizării, învestit cu judecata apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive potrivit art. 634 alin.
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
Beneficiarului; 1 Criteriul de eligibilitate privind litigiile cu MF/ANAF are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanţelor de judecată şi se referă la entităţile împotriva cărora MF/ANAF a iniţiat în primă instanţă un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii Dosarului de finanțare . prezintă serviciul datoriei de tip A sau B, conform consultării Centralei Riscurilor de Credit (CRC) începând cu data de 01.01.2021; în cazul în care serviciul datoriei este diferit de A sau B
NORMĂ nr. N3.15 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261735]
-
de 1 Criteriul de eligibilitate privind litigiile cu MF/ANAF are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanţelor de judecată şi se referă la entităţile împotriva cărora MF/ANAF a iniţiat în primă instanţă un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii dosarului de garantare . îndatorare este mai mare de 90%, pentru îndeplinirea acestui criteriu se pot lua în considerare: nedistribuirea profitului şi/sau neplata dividendelor distribuite/în curs de distribuire, subordonarea datoriilor faţă de asociaţi/acţionari şi/sau intragrup/terţi, în
NORMĂ nr. N3.15 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261735]
-
5) Contractul de asistență juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispozițiilor statutului profesiei. ... 11. Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
de Legea nr. 51/1995. ... 40. S-a susținut că din analiza textelor legale incidente rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a conferi un atare titlu doar pentru restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului, norma juridică fiind de strictă interpretare și aplicare. Norma este, de asemenea, limitativă în considerarea motivului de neexecutare a contractului care duce la executarea silită, respectiv încălcarea de către client a obligației contractuale de achitare a onorariului, respectiv
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
Beneficiarului; 1 Criteriul de eligibilitate privind litigiile cu MF/ANAF are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanţelor de judecată şi se referă la entităţile împotriva cărora MF/ANAF a iniţiat în primă instanţă un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii Dosarului de finanțare . prezintă serviciul datoriei de tip A sau B, conform consultării Centralei Riscurilor de Credit (CRC) începând cu data de 01.01.2021; în cazul în care serviciul datoriei este diferit de A sau B
NORMA nr. N3.14 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261734]
-
de 1 Criteriul de eligibilitate privind litigiile cu MF/ANAF are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanţelor de judecată şi se referă la entităţile împotriva cărora MF/ANAF a iniţiat în primă instanţă un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii dosarului de garantare . îndatorare este mai mare de 90%, pentru îndeplinirea acestui criteriu se pot lua în considerare: nedistribuirea profitului şi/sau neplata dividendelor distribuite/în curs de distribuire, subordonarea datoriilor faţă de asociaţi/acţionari şi/sau intragrup/terţi, în
NORMA nr. N3.14 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261734]
-
Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de a infirma măsurile și soluțiile procurorilor din subordine, se observă că înșiși autorii sesizării precizează că această infirmare trebuie să fie motivată, în sensul apărării garanțiilor procesuale. ... 86. Referitor la critica privind art. 115 din legea contestată, referitoare la conducerea Institutului Național al Magistraturii, care este realizată de director, și nu de consiliul științific, astfel cum este reglementat în prezent, se consideră că această afirmație este nefondată
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și despre art. 353 alin. (10) din Codul de procedură penală, care se referă la principiul continuității completului, în virtutea căruia este necesar ca aceiași judecători să facă parte din complet la toate termenele de judecată într-o anumită etapă procesuală în care se află judecata. ... 131. În ceea ce privește prevederile art. 15 alin. (1) din lege se susține că textul este ambiguu, întrucât s-ar înțelege că ședințele nu pot fi înregistrate atât audio, cât și video, ci doar
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
procedura insolvenței se caracterizează prin celeritate tocmai pornind de la caracterul raporturilor comerciale care, la rândul lor, se desfășoară cu celeritate. Celeritatea procedurii insolvenței, menționată și la art. 5 din lege, justifică și stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanților la procedură, dar aceste termene nu împiedică accesul liber la justiție, întrucât legea stabilește suficiente garanții pentru desfășurarea procesului în condițiile prevăzute la art. 21 din Constituție. Mai mult, Curtea a statuat în Decizia nr. 201 din 6
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
scop înlăturarea sancțiunii exercitării cu întârziere a contestației formulate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, cu consecința analizării pe fond a contestației de către instanța de judecată. Or, era necesar ca autorii să dea dovadă de diligență în exercitarea drepturilor procesuale puse la dispoziția acestora de către legiuitor, pentru ca instanțele de judecată competente să se poată pronunța cu privire la legalitatea măsurilor luate de administratorul judiciar. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
mai mult de 6 luni de la ultima verificare anterior sesizării instanței, întrucât s-ar fi impus o nouă verificare de către organul de urmărire penală. În aceste condiții, în absența unei reglementări exprese, în urma interpretării sistematice a dispozițiilor procesual penale, completul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a apreciat, în dezacord cu contestatorul inculpat, că este aplicabil termenul prevăzut de legiuitor pentru verificarea măsurilor asigurătorii în cursul judecății, procedura camerei preliminare fiind mai apropiată de faza
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014; poprirea bancară nu va fi ridicată în absența unui act provenind de la organul judiciar etc.). Rațiunea modificării normei procesual penale a fost aceea de a crea o obligație pozitivă a organelor judiciare de a analiza periodic, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii, precum și necesitatea menținerii acestora, inclusiv din perspectiva proporționalității măsurilor raportat la ingerința acestora în dreptul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
4), art. 345, art. 346 alin. (1) și art. 347 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, la paragraful 27 s-a arătat că: Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale ale instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. ... VI. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 38 din 9 iunie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
penală, în care o asemenea analiză se realizează, acestea trebuie calculate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021, o atare interpretare fiind singura ce corespunde dispozițiilor art. 13 din Codul de procedură penală, ce reglementează aplicarea legii procesuale penale în timp. În speță, se observă, însă, că, la momentul introducerii art. 250^2 din Codul de procedură penală în fondul activ al legislației, judecata în Dosarul nr. 3.190/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
penală în fondul activ al legislației, judecata în Dosarul nr. 3.190/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători era suspendată (până la soluționarea cauzelor preliminare conexate înregistrate pe rolul C.J.U.E. cu nr. C-811/19 și C-840/19), măsură procesuală ce fusese dispusă, în temeiul art. 413 alin. (81) pct. 11 raportat la art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin Încheierea din 22 iunie 2020, astfel încât, procesul aflându-se în nelucrare ca urmare a opririi temporare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 5 iulie 2022, prin care s-a respins sesizarea, ca inadmisibilă, a fost dată în condițiile unei proceduri distincte de cadrul procesual instituit de art. 250^2 din Codul de procedură penală, fără legătură cu fondul cauzei, așa încât nu este aplicabilă în speță. Pe fondul sesizării, în legătură cu prima întrebare formulată s-a considerat că dispozițiile art. 250^2 din Codul de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]