2,781 matches
-
ca fiind radical incognoscibilă și sustrasă capacităților umane de a percepe și cuprinde cu mintea. Religia este organizată cu precădere în jurul elementelor sacre ale vieții umane și întruchipează încercarea colectivă de a arunca o punte peste prăpastia dintre sacru și profan. Religia este ansamblu de credințe și de acte de cult care exprimă raporturile omului cu divinul. Termenul latin religio indică o legătură, o conexiune, o relație: Dumnezeu și omul, eul meu dinaintea unui tu care mă gândește și mă face
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și intrigă senzațională. La fel, romanele din ciclul eminescian ar provoca "supărarea estetului de a nu vedea invenția, și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerile lui", unicul merit al prozatorului constând "în ușurința de a comunica și cititorilor profani niște documente rare"227. Din toate aceste observații se desprinde ideea că romanele lovinesciene au fost mai întâi citite ca operă critică (Mite, Bălăuca) sau memorialistică (Viață dublă, ciclul Bizu)228, iar dacă li s-a acceptat statutul literar autonom
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dus gândul la asta...” Fata surâse ușor cu o ușoară amărăciune, sau fusese numai o părere, se ridică, își luă cârjele și mergând încet cu bocănituri seci, puse masa vorbind în timp ce lucra. - Calculatoarele, aceste biete mașinării fără importanță doar pentru profanii cifrelor sunt niște invenții formidabile, pentru cei care le cunosc, nu sunt decât niște obiecte utilitare precum furculița sau lingura cu care mănânci. Am ajuns cu timpul să le cunosc foarte bine, și nu numai atât, am învățat cum să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mari. Tocmai aceste aspecte erau interesante. În Universitate exista o tradiție, introdusă nu cu mulți ani în urmă, ca în timpul marilor sărbători cu semnificație religioasă, pentru a canaliza atenția studenților într-o altă direcție, să se organizeze activități cu caracter profan, atractive și obligatorii pentru toți studenții. În consecință, în noaptea respectivă, încă de cu seară se organizase un fel de carnaval studențesc, de la care nimeni și sub nici o formă nu avea voie să lipsească. Nu se acordau nici un fel de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
curată, cu viață neatinsă, a scris câte nu se pot afla. Cine s-ar putea lăuda că are toate câte a scris el, sau cine ar putea citi cu atâta zel cu cât a scris el?”. Erudiția lui teologică și profană a uimit nu numai veacul său, ci și vremea noastră. Numărul cărților lui a fost considerabil. În ultimul capitol al biografiei lui Augustin, Possidius ne dă unele amănunte impresionante despre dragostea marelui hipponez de cărți și de cultură: „Dădea dispoziții
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
originar; zori de zi, primăvara; copilăria)/al sfârșitului (timp tragic, agonic, durată thanatică: amurg, toamnă, golul istoric, preatârziul etc.) timp sacru: timp mitic, arhetipal (timp al genezei/al etnogenezei; „vârsta de aur“, timpi eroici; timp echinocțial, armonios, paradisiac, „răbdător“)/timp profan: durata existențială, timp al înstrăinării, al exilului existențial, al dezacordului eu- lume; timp solstițial, al absurdului, al rupturii de nivel ontologic). Indicii textuali ai timpului ficțional pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
va face parte dintr-o analiză mai substanțială, într-un subcapitol următor. Convorbirea a XIV-a (19 capitole) îl are în centrul ei ca vorbitor pe Avva Nestoros, care se referă pe larg la știința duhovnicească. Se precizează că științele profane sunt foarte numeroase, însă folositoare doar pentru o viață de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice. Aceasta e compusă din două părți: partea practică sau a faptelor și partea teoretică sau contemplația
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de cea apuseană. Educația sa excelentă și cunoașterea în profunzime a teologiei grecești și a celei latine, dublate de un talent literar deosebit, fac ca opera sa să aibă și o profundă valoare ecumenică (universală). Vastele sale lecturi teologice și profane, experiența dobândită în Palestina, Egipt, Constantinopol, Roma și Galia de Sud, l-au ajutat pe Cassian să fie la curent cu toate nuanțele și diferențele specifice marilor școli de gândire teologică: Alexandria, Antiohia și Palestina, și să evite într-un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din Constantinopol este mult mai verosimilă. Mai mult, se poate avansa ipoteza potrivit căreia viitorul canonist a fost închinoviat în tinerețe la Mănăstirea Studion (construită în anul 463 pentru achimiți), centru de aprofundare a teologiei și filosofiei, precum și, a științelor profane. Această mănăstire are ca hram Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul datorită faptului că, până la venirea cruciaților, această relicvă (Capul Sfântului Ioan) a fost păstrată aici. Astfel se poate explica, cunoașterea în amănunt și marea evlavie a teologului dobrogean pentru renumita
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sociale românești. În Moldova a fost cel dintâi psihiatru care a profesat această convingere bio-psiho-socială. Ni se pare demnă a fi reținută, ca un moto al convingerilor sale medicale, următoarea afirmație: "... tocmai asta-i taina medicinei, să vadă ceea ce ochii profani nu văd: să vadă societatea. Când dânsa vede numai celula în legătură cu individul este medicină individuală când ar vedea numai societatea în legătură cu individul ar fi medicină socială; medicină cu adevărat ar fi numai când ar vedea deopotrivă aceste părți, anatomo-psihice și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
definitivarea locului pe care psihiatria românească încearcă să-l câștige nu numai în opinia publică, dar și în cea mondială. Sunt îndestul de cunoscute neîncrederea și chiar lipsa de interes cu care se întâmpină studiile psihiatrice, nu numai de lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca știință, reprezintă o rezultantă istorică a unor condiționări lente și laborioase ale concepțiilor despre psihic completate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
blestemata încremenire a vorbelor tocite, îndobitocite de sensuri"; în replică intervine aspirația de a comunica "cinstit" în "puține cuvinte" un "sentiment simplu, uman". Numai un "nefericit lustragiu de cuvinte", abandonează; un Geo Dumitrescu decis se consideră în perpetuă campanie. Prozaicul, profanul împresoară: "Prea mult pământ e-n călimară! / Caut cu penița, scormonesc / și ridicând-o iau în vârful ei / nu o lacrimă, albastră, curată, / ci un grăunte negru, ce lasă pe hârtie / semne groase, mari litere de tipar, / adevărate strigăte grafice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
himeric, fantast al celui care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă cu teluricul. Sedus de orizonturi sans rivages, Mihai Ursachi practică programatic aventura (intelectuală, etică, metafizică); iscoditorul se proiectează repetat în oglinzi deformante opunând sordidului, profanului și rutinei o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al treilea, Missa brevis, instaurează spectacole nu neapărat liturgice, însă frizând colosalul, ermetizând și sugerând neliniște. Întâia "Missă", text în proză (un proem
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un fel de echilibrare, într-o anumită temperanță, nu și în aplatizare: "Caii mei nebuni ca mine, caii mei fugari ca ochii / Lava sângelui mă arde, troieniți-mi în auz" (Pădureancă). Deschisă ademenirilor multiforme, privirea se complace în vedenii; ordinea profană nu escamotează însă ordinea divină; în esență ordinea iubirii e totuna cu ordinea naturii: "Cât îmi doream să fiu ca mama! Sălbătăciune de pădure, / Cu puiul după ea..." (Pădureancă). Poeme dense, fluente, confesiunile de tipul acesta derivă desigur dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e totuna cu a te situa în cadențele planetei. Cineva obedient față de vechii "monștri ai retoricii" (Plantarea mătrăgunei) e pierdut. Într-un alt text (Viața fără Zalmoxe), se schițează un antidot: "Scrierea să fie o sângeroasă chirurgie între / sacru și profan / singurul poem care poate reface unitatea ființei". Apropierea de limbajul expresionistic, vizibilă dintru început, e constantă, deși muza lui George Vulturescu s-ar putea numi Bendis, Sabazis sau Cotyso, deși îl țin în loc figuri novo testamentare, Varlaam, Ioachim, Ioan, Timotei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ajungă la un consens acceptabil pentru toate părțile. Păi, cum de n-au ajuns la un consens, dacă toți au votat "nu"?! Păi, n-au ajuns la consens, deși toți au votat "nu" ca să folosim și noi un asemenea limbaj profan întrucât fiecare stat a avut alte interese pentru a nu fi de acord cu reunificarea Vandanei. Unora, în frunte cu Statele Unite ale Americii și Mozambic, cărora le-a fost teamă că un nou Regat Vandana (de tristă amintire) ar aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
desfacere unică în regiune; Federația Rusă s-a opus fiindcă nu simțea nevoia unui stat important la fruntarii etc. Păi ce fel de consens ar fi acela când, deși toți au votat "nu" ca să folosim și noi un asemenea limbaj profan -, motivele au fost atât de diferite? (De mirare doar că, după toate astea, nu s-a ajuns la un conflict mondial deschis!) Dar, așa cum am spus, lipsa de pregătire diplomatică face ca populația să nu priceapă subtilitățile vieții politice internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Osborne, Învățăturile lui Ramana Maharshi, Ed. Mix, București, 2012). Acest Sine, adevărata noastră Ființă nu confundă lumea, trupul și mintea cu ceea ce nu sunt, dar pretind a fi, adică adevăratul nostru eu. Ele sunt de fapt o sumă de iluzii profane, care ne schimbă identitatea, acaparîndu-ne cu un șuvoi de gînduri (ce altceva este mintea ?), de dorințe și de iluzii. Pe baza lor trăim fals, ne risipim, pînă cînd vălul ignoranței este rupt, realizăm și devenim cu adevărat cei-care-suntem, inocența de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
despre care vorbea Foucault, înstrăinarea de Sursă. Ne putem încă redescoperi, odată cu lumea noastră tainică. Putem începe cu o picătură de rouă. Un strop de apă, un fir de iarbă, o sămînță și taina lor mare. Să trecem dincolo de aparențele profane. O picătură de apă este un miracol, oceanul în potențialitate. E născătoare de viață primordială ("Și Duhul lui Dumnezeu trecea deasupra apelor"), conține informație, energie, substanță totul. Elemente nevăzute și intangibile. Este elementul majoritar al trupului nostru vizibil. Picătura de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de gloanțe, în plină zi. Cum să nu ni se suspende fonduri europene, la cîte nereguli sunt în domeniu ? Cum să nu fugă investitorii străini de circul nostru politicianist ? Guvernatorul Isărescu trebuie ascultat cu atenție. El știe ce spune, chiar dacă profanii încă nu văd pericolul. Se pare că se prevede, cum am mai scris, o nouă recesiune în 2013, care va afecta mai ales Europa, obligată la măsuri radicale, implicit, sau mai ales, moneda euro. Criza va zgudui toate piețele, afectînd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
religios. Acest episod al istoriei de suferință se articulează pe tragediile trecutului. Se suferă astăzi la fel cum s-a suferit ieri. Foarte clar, proiectul religios este cel care ghidează istoria de suferință. Și, în contrast cu ce se întâmplă în istoria profană, această întrepătrundere subliniază ineluctabilitatea suferinței. În acest cadru, nu se mai pune în scenă o fatalitate, ci se raționalizează evenimentul. Apărută în 1653 la Veneția, cronica lui Nathan Hannover, Yeven Metzula ("Noroi adânc", tradusă în franceză cu titlul Fond de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ajungă la un consens acceptabil pentru toate părțile. Păi, cum de n-au ajuns la un consens, dacă toți au votat "nu"?! Păi, n-au ajuns la consens, deși toți au votat "nu" ca să folosim și noi un asemenea limbaj profan întrucât fiecare stat a avut alte interese pentru a nu fi de acord cu reunificarea Vandanei. Unora, în frunte cu Statele Unite ale Americii și Mozambic, cărora le-a fost teamă că un nou Regat Vandana (de tristă amintire) ar aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
desfacere unică în regiune; Federația Rusă s-a opus fiindcă nu simțea nevoia unui stat important la fruntarii etc. Păi ce fel de consens ar fi acela când, deși toți au votat "nu" ca să folosim și noi un asemenea limbaj profan -, motivele au fost atât de diferite? (De mirare doar că, după toate astea, nu s-a ajuns la un conflict mondial deschis!) Dar, așa cum am spus, lipsa de pregătire diplomatică face ca populația să nu priceapă subtilitățile vieții politice internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
calea excesului de preferință a expertizei, forțată să dea soluții miraculoase la bolile cauzate de decizii inadecvate, dar care, în regim de viteză amețitoare la care este pusă să evalueze, recurge la magie, la prestidigitație prin limbajul criptat, păsăresc pentru profani. Cuvântul prețios este soluția în fapt pentru expertiza care nu are alonjă cognitivă, așezare conceptuală, obișnuința ritualului coerenței conceptuale interesate de regula lucrului bine făcut, cerută de bunul-simț, care este și teoretic și practic totodată. Haosul funcțional Vecinătatea Economiei cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]