4,759 matches
-
zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârstă 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masă miocardica rămasă ��n funcție după infarct și implicit funcția de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracția de ejecție a VS (echografica, radioizotopica etc.); - starea patului coronarian și implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostica a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
semne generale că astenie pronunțată, intoleranță marcată la efort fizic, variații sugestive ale frecventei cardiace. 2. Modificările electrocardiogramei de repaus, de efort sau prin înregistrare Holter. 3. Fondul patogenic și posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influența prognosticul. Tulb. de ritm și conducere cardiacă determinate de o cauză acută, tranzitorie (ischemica, inflamatorie, infecțioasă sau iatrogena) sunt potențial reversibile și nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. Tulburările de ritm și conducere din cadrul unor afecțiuni endocrine, digestive, neuropsihice
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
forme ușoare - simptomatologie ștearsă, evoluție mai lungă, tendința de cronicizare - forme medii - tablou clinic moderat - forme grave - tablou clinic complet, simptomatologie intensă, evoluție spre IRC - forme mortale - evoluează spre IRC terminală în câteva săptămâni sau luni Elementele de apreciere ale prognosticului bolii sunt: - gravitatea bolii (formă clinică histologica) - evoluția - gradul de remisiune a sindroamelor clinice - intensitatea și/sau reversibilitatea afectării funcției renale - persistentă proteinureii și a hematuriei peste un an de la debut Vindecarea nu poate fi afirmata decât după 1-2 ani
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
UȘOARĂ │FĂRĂ În formele care au evoluat spre IRC deficiență/incapacitatea se stabilesc │ │ conform criteriilor pentru IRC │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ÎI. Glomerulonefrite subacute Sunt nefropatii glomerulare cu evoluție rapidă spre exitus în majoritatea cazurilor, în câteva luni, maximum 2 ani. În ultimul timp prognosticul s-a ameliorat citându-se supraviețuiri de mai mulți ani cu remisiuni uneori complete. Aproximativ 35% din cazuri evoluează spre vindecare. În majoritatea cazurilor însă evoluția este grevata de apariția sindromului nevrotic și a hipertensiunii arteriale cu evoluție spre insuficientă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acute și de solicitările locului de muncă. III. Glomerulonefritele cronice În general, inditerent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. Durată supraviețuirii este variabilă în funcție de etiologie și forma clinică iar evoluția se complică deseori cu HTA și sindrom nefrotic. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia inițială. Într-un număr de cazuri există remisiuni. Evoluția spre IRC reprezintă regulă în cazul corticorezistentei, situație în care există proteinurie neselectiva, hematurie microscopica și leziuni histologice importante. Glomerulonefritele cronice
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
medicală - infecțioase (pielonefrite) - toxic-medicamentoase - metabolice - prin agenți fizici - imuno-alergice - ereditare (polichistoza renală, boala Fabry, sindrom Alport) - asociate glomerulopatiilor 3. NI de cauză necunoscută - nefropatia endemica balcanică - nefropatia interstițiala xantogranulomatoasa - nefropatia interstițiala primitivă (Bell) În NI prin uropatie obstructiva evoluția și prognosticul sunt influențate de: - localizarea obstrucției (ureteral unilateral sau pe calea urinară comună) - severitatea fenomenului obstructiv (obstrucție completă sau incompletă) - starea anatomo-funcțională anterioară a traiectului urinar - natură obstacolului - modul de instalare a obstrucției (lent, progresiv sau brusc) - supraadăugarea infecției - gradul de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
medicală cele mai frecvente sunt pielonefritele (NI infecțioase). Din punct de vedere al evoluției pielonefritele pot fi acute sau cronice. Pielonefritele acute au tendința marcată la cronicizare și evoluție spre insuficientă renală cronică. Pielonefritele cronice pot evolua variabil. Factorii de prognostic importanți și în evaluarea funcțională sunt: - agentul patogen - Proteus, Pseudomonas, Enterococ sunt cei mai agresivi - prezenta HTA - factor agravant care grăbește evoluția spre IRC - pusee de acutizare - durată, răspuns la tratament, durata și calitatea remisiunilor - starea căilor urinare - prezența unui
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
recidivanta iar diagnosticul etiopatogenic este incert; ● pareza facială periferica bilaterală este o entitate foarte rară, cel mai frecvent întâlnindu-se în poliradiculonevrite cu evoluție ascendentă, afectează grav masticația, deglutiția, vorbirea și conduce la leziuni grave ale globilor oculari dând un prognostic rezervat afecțiunii pe care o reprezintă, poate beneficia în sine de o deficiență accentuată, incapacitate peste 70% și poate fi încadrată în gradul ÎI (doi) de invaliditate; ● parezele faciale tip central însoțesc de regulă diverse entități neurologice cu leziune dominantă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de muncă - se va aprecia în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale (ușoare, medii, accentuate sau grave). Clasificarea sindroamelor encefalice posttraumatice utilizată în Clinica de Neurochirurgie București: Sindroamele encefalice posttraumatice recente ● sindromul de comoție cerebrală (durată foarte scurtă, tranzitoriu, total reversibil), fără tratament, prognostic favorabil; ● sindromul post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee, amețeli, redoarea de ceafa, L.C.R. sanghinolent); mediu necomplicat; mediu complicat cu fracturi, infecții (meningo-encefalita, tromboflebite); grav necomplicat, cu comă și rigiditate prin decerebrare; ● sindromul de dilacerare - mediu, cu dilacerare directă și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
putin 6 luni tulburării. 6. În remisiune completă- toate criteriile au fost satisfăcute anterior dar nu mai există semne sau simptome semnificative de cel putin 6 luni. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului apropiat al bolii, coroborat cu rezultatele examinării psihologice care poate aduce date privind nivelul performantial, precum și cu investigația socială care culege date despre climatul familial și cel socio-profesional. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- Remisiune tip 6 Remisiune tip 5 Se pot
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
semn de tulburare. Forme clinice 1. Schizofrenie catatonica. 2. Schizofrenie dezorganizat: (hebefrenica). 3. Schizofrenie paranoidă. 4. Schizofrenie nediferențiata. 5. Schizofrenie reziduala. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenica. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului apropiat al bolii, coroborata cu rezultatele examinării psihologice care pot aduce date privind nivelul performantial, precumt și cu investigația socială, care culege date despre climatul familial și socio-profesional. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- Se Păstrată. Se pot reinsera socio- Remisiune cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
vizuală de 70-89%. AFECȚIUNILE OTO-RINO-LARINGOLOGICE Tulburările de auz - pot fi cauzate de diverse cauze: inflamatorii, infecțioase, toxice, vasculare, heredo-degenerative, traumatice și tumorale; în raport de cauză sunt etichetate afecțiunile respective, fiecare beneficiind de anumite acțiuni terapeutice și recuperatorii, având și prognostic diferit. De regulă, toate acestea se au în vedere la formularea diagnosticului clinic. Consecință afecțiunilor otice este scăderea de auz, scădere produsă prin diferite mecanisme fiziopatologice în raport de segmentul afectat și de cauză care le-a produs: - tulburări de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mergând până la un an și jumătate, conform legii. Propunerea la pensionare se va face: 1. după ce au fost consumate zilele respective de ITM; 2. înainte de consumarea zilelor de ITM în situația sechelelor după tratamentul efectuat, a recidivelor sau metastazelor cu prognostic rezervat. Diagnosticul funcțional și incapacitatea generată Deficiență funcțională ușoară se stabilește când boală canceroasă a fost depistată și tratată în primele stadii și nu se constată semne clinice sau de laborator ale unei recidive și nici sechele funcționale importante după
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Incapacitatea poate varia între 50-69%. Deficiență funcțională accentuată se stabilește când boală canceroasă a fost depistată în stadiul ÎI sau III sau în localizările pe esofag, oase, ficat, pulmon, laringe, ovar testicol și localizări cerebrale, care au în general un prognostic grav sau în sechelele ce au rămas după tratament chirurgical, ca fistule urinare, rectale, incontinenta de urină sau fecale etc., sechele și alte efecte secundare după radioterapie, chimioterapie, ca imunodepresie, depresie medulara, hematodepresie periferica sau medulara etc. Incapacitatea se situează
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de sine stătătoare sau expresia unei afecțiuni generale. Diagnosticul funcțional care constituie un element indispensabil în stabilirea capacității de muncă, se bazează pe: ● gradul de alterare al funcțiilor pielii și aspectului estetic; ● gradul de alterare a stării generale; ● evoluția și prognosticul afecțiunii; ● asocierea cu alte determinări ale bolii. Capacitatea de muncă se stabilește ținându-se seama de starea biologică (capacitatea de prestație fizică) și solicitările muncii profesionale, după cum urmează: Afecțiunile dermatologice care au evoluție cronică și răspuns parțial sau total la
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
HIV, boala SIDA, reacția și răspunsul comunitar) precum și iceberg-ul acestui fenomen demonstrează cele afiramate. Cauzele apariției și răspândirii acestui flagel, anvergură și costurile sociale rezultate, durata și resursele legate de soluționarea acestei probleme ne determină să luăm în calcul un prognostic rezervat pe termen lung. SIDA reprezintă una dintre problemele care nu dispar dar cercetările și intervențiile de protecție în acest sector al politicilor sociale tind spre transformarea ei într-o problemă controlată epidemiologic, clinic și terapeutic la nivel comunitar. SIDA
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
studierea particularităților evolutive clinice ale diferitelor entități patologice; - evoluția proceselor morbide; - elaborarea algoritmelor și a strategiilor de diagnostic pozitiv, precoce și diferențial; - patogenia și evaluarea răspunsului la diversele scheme și proceduri terapeutice unice sau în combinație, în boli specifice; - aprecierea prognosticului și a complicațiilor; - studiul diferitelor asocieri morbide. B. Cercetarea științifică medicală în domeniul sănătății publice (medicină preventivă) se asimilează că statut cu cercetarea științifică medicală clinică. Cercetările în domeniul sănătății publice se vor referi la: - identificarea factorilor de risc corelați
METODOLOGIE din 29 martie 2002 privind definirea domeniilor cercetării ştiinţifice clinice, de medicina preventivă şi fundamentală, nucleele, colectivele, departamentele de cercetare, precum şi instituţiile sanitare în care se desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141483_a_142812]
-
studierea particularităților evolutive clinice ale diferitelor entități patologice; - evoluția proceselor morbide; - elaborarea algoritmelor și a strategiilor de diagnostic pozitiv, precoce și diferențial; - patogenia și evaluarea răspunsului la diversele scheme și proceduri terapeutice unice sau în combinație, în boli specifice; - aprecierea prognosticului și a complicațiilor; - studiul diferitelor asocieri morbide. B. Cercetarea științifică medicală în domeniul sănătății publice (medicină preventivă) se asimilează că statut cu cercetarea științifică medicală clinică. Cercetările în domeniul sănătății publice se vor referi la: - identificarea factorilor de risc corelați
ORDIN nr. 215 din 29 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind definirea domeniilor cercetării ştiinţifice clinice, de medicina preventivă şi fundamentală, nucleele, colectivele, departamentele de cercetare, precum şi instituţiile sanitare în care se desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141482_a_142811]
-
vezical**) cu sonda permanentă și cu scop evacuator; - aplicarea condomului urinar. 7. Monitorizarea dializei peritoneale 8. Îngrijiri paliative furnizate numai de medici de specialitate și/sau cu competența/supraspecializare în îngrijiri paliative: - consiliere psihiatrică a pacientului - comunicarea diagnosticului și a prognosticului; - consilierea pacientului în vederea pregătirii pentru deces; - examenul fundului de ochi; - toracocenteza cu evacuarea lichidului; - infiltrații paravertebrale; - blocaje de nervi periferici; - anestezie locală de contact și prin infiltrații; - TENS (stimulare electrică nervoasă percutana); - tușeu rectal în scop diagnostic; - terapia chirurgicală a
NORME din 7 aprilie 2003 privind organizarea şi funcţionarea ingrijirilor la domiciliu, precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acorda aceste servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149076_a_150405]
-
dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic. Articolul 7 Pacientul are dreptul de a decide dacă mai dorește să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către medic i-ar cauza suferință. Articolul 8 Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu
LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003 (*actualizată*) drepturilor pacientului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147452_a_148781]
-
fără consimțământul sau, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale. Capitolul IV Dreptul la confidențialitatea informațiilor și viața privată a pacientului Articolul 21 Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia. Articolul 22 Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. Articolul 23 În
LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003 (*actualizată*) drepturilor pacientului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147452_a_148781]
-
parafa ................. membrilor comisiei ................. Anul completării .....| | | | | Anexă 2 ORGANIZAREA, ATRIBUȚIILE ȘI SARCINILE comisiei de diagnostic și indicație terapeutică din cadrul centrelor de tratament acreditate În activitatea de prevenire și control al cancerului, în scopul asigurării controlului calității diagnosticului și tratamentului complex individualizat prognostic al bolii canceroase, Direcția generală asistență medicală și programe din cadrul Ministerului Sănătății și Familiei, direcțiile de sănătate publică județene, a municipiului București și ministerele cu rețele sanitare proprii vor acredita centrele de tratament din subordinea lor. Din comisii de acreditare
ORDIN nr. 871 din 7 noiembrie 2002 privind declararea nominală obligatorie şi evidenta bolnavilor de cancer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147008_a_148337]
-
ține seama de: - incidența bolii la populația din teritoriu; - competențele profesionale medicale, încadrarea cu personal sanitar superior de specialitate și supraspecialitate, dotarea cu aparatură și instalații a acestor unități sanitare (existența obligatorie a laboratorului de anatomie patologica, capabil de diagnostic prognostic standard), resursele globale de diagnostic precoce, pozitiv și stadial necesare depistării și urmăririi în timp a cazurilor și resursele globale de tratament multimodal, dublate de o experiență consistentă privind numărul de cazuri tratate din fiecare localizare, al căror tratament va
ORDIN nr. 871 din 7 noiembrie 2002 privind declararea nominală obligatorie şi evidenta bolnavilor de cancer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147008_a_148337]
-
fie efectuat într-un serviciu specializat în chirurgia mâinii. A amâna examinarea leziunilor până în sala de operații poate fi dăunătoare, mai ales În cazul leziunilor devascularizante, când se pot pierde uneori chiar ore până când se pune diagnosticul, prejudiciind astfel sever prognosticul. Examenul clinic al mâinii traumatizate trebuie să cuprindă obligatoriu: Inspecția: Observarea atitudinii mâinii indică posibilele leziuni tendinoase. Astfel, în cazul lezării ambelor tendoane flexoare digitale, poziția degetului este de extensie completă din articulațiile interfalangiene, iar În cazul leziunilor tendoanelor extensorului
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
localizată la nivelul canalului carpian, iar zona V la antebraț. Vindecarea tendinoasă, sursă a numeroase controverse, se consideră în prezent a avea de asemeni un mecanism dual, extrinsec și intrinsec, având o importanță deosebită în stabilirea atitudinii terapeutice și a prognosticului funcțional. Celularitatea redusă a tendoanelor a condus într-o primă etapă la postularea unui mecanism extrinsec, de vindecare bazat pe proliferarea fibroblastică a țesuturilor din vecinătatea tendonului, ceea ce conduce la formarea de aderențe. După vindecare, mobilizarea progresivă a tendonului duce
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]