2,944 matches
-
special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lemnul crapă în trei direcții, fapt ce explică și ruperea foarte ușoară a cordoanelor atacate, când se încearcă rezistența la îndoire, ceea ce se cheamă “testul morcovului”. Uneori simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din brațe, dar ulterior atacul progresează cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câțiva ani survenind moartea. Transmitere-răspândire. Principala sursă de infecție o reprezintă sporii ciupercii, iar momentul optim al realizării infecției se întâlnește primăvara, în perioada februarie-aprilie și toamna în perioada septembrie-decembrie (E.Ulea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu trigliceride, favorizată de consumul excesiv de alcool (peste 80 g alcool pur/zi timp de peste 5 ani) și grăsimi, mai ales la persoanele cu obezitate avansată, valorile transaminazelor fiind În limite normale. Dacă se continuă consumul de alcool, leziunile ficatului progresează iar boala evoluează spre hepatită acută etanolică, febră, icter, ascită, hemoragii digestive, cancer hepatic și chiar deces prin insuficiență hepatică acută. -Steatoza hepatică nonalcoolică este o depozitare excesivă de lipide, cauzată de un metabolism defectuos, mai ales la persoane obeze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
alcool. Mai pot interveni stările de stres, supărări, enervări și oboseală. Un rol important Îl au carențele vitaminice precum și bolile metabolice rezultate din blocarea enzimelor implicate În metabolismul lipidic, glucidic, proteic sau a unor elemente minerale (Fe, Cu). Afecțiunea poate progresa prin complicații grave: colecistită gangrenoasă, angiocolite acute și cronice, perforații În peritoneu, hepatite cronice, abcese hepatice, ciroză hepatică, duodenită, litiază biliară cu tendință de cancerizare, pancreatită hemoragică, peritonită cu septicemie și tromboza venei porte. Tratamentele naturiste Au ca obiective Îndepărtarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
diferențe sociale în interiorul fiecărei țări decât între țări la toate nivelurile: natalitate, divorțuri, creșterea în anumite sectoare economice sau declinul anumitor sectoare, șomaj, crize financiare și sistemul de asigurări sociale și așa mai departe. La nivel cultural, conștiința europeană a progresat enorm pe parcursul ultimelor decenii. Mai multe sondaje dau ideea unei internaționalizări rapide a culturilor naționale. Astăzi oamenii, ideile și bunurile circulă liber în comunitatea europeană. Mai mulți europeni au trecut frontierele în Europa în timpul ultimilor patruzeci de ani decât în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
prestigiu printr-o creștere economică (din mai multe motive care au fost analizate și interpretate de către zeci de cercetători britanici din toate disciplinele); și pe de altă parte, putem vedea o politică slabă, plină de disfuncții politice și administrative, dar progresând cu toate acestea economic mai rapid decât alte țări. Potrivit statisticilor OECD, nivelul de trai în Italia în 1949 era unul dintre cele mai joase din Europa de Vest, iar în 1985 unul dintre cele mai înalte. În aceeași perioadă, Marea Britanie a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
diminua. Ceea ce câștigați din punct de vedere personal este foarte puțin în comparație cu ceea ce pierdeți din perspectiva ansamblului câmpului politic. Dacă cu toate acestea mai insistați să aveți deputați care joacă rolului "valetului atent" la propriile voastre dorințe, județul nu va progresa". Acest candidat curajos, dar a cărui retorică a fost poate un pic prea îndrăzneață, nu a fost reales. Dacă, pe parcursul mandatului său, deputatul a reușit să ajute câteva sute de electori, merită oare cu adevărat tot efortul pe care l-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ființei. De altfel, apropierile de Heidegger sunt numeroase și Dl Codreanu le pune în evidență convins fiind, ca și d-na Svetlana Paleologu-Matta, la a cărei lucrare "Eminescu și abisul ontologic" face referire, că "... abia cu înțelegerea lui Heidegger va progresa înțelegerea lui Eminescu". Delimitările lui Eminescu de concepția lui Schopenhauer și apoi de criticismul kantian sunt, de fiecare dată, despărțiri sporitoare (în sensul dat de Noica acestui termen), gânditorul român găsind cutezanța de a reformula, pe cont propriu, întreaga problematică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
totul părea sub control. O cruțam ferind-o de anumite treburi în gospodărie, o încurajam cu tot mai multă afecțiune. Se părea că totul e bine, totuși în februarie următor aveam noi semne alarmante cu privire la tensiunea ei arterială oscilantă. Boala progresa, dar soția căuta să nu mă alarmeze, afișând o stare de sănătate mai bună decât era în realitate. Față de prietenele ei spunea că nu se simte bine, față de mine spunea contrariul, brava ! Sâmbătă, 20 august 1983, ziua fatală ! De dimineață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de broșuri de propagandă, iar în curând noile destinații ale acestora erau China și Japonia, unde autoritățile de la Budapesta sperau să-și creeze aderenți. Nu în ultimul rând, în Transilvania, acțiunea de spionaj și cea de propagandă erau bine ancorate, „progresând spre perfecționare”, prin completare și sprijin reciproc. Un alt obiectiv informativ a fost, în primii ani după 1918, spațiul bulgar, zonă în care se aflau elemente alb-gardiste în frunte cu generalul Denikin, care intenționau să pornească spre Rusia dar, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rechizite, cărți. 4. Mi-am completat cerințele minime ținând lecții de matematică unor elevi din clasele inferioare sau chiar unor colegi. 5. Studiile superioare le-am terminat pe baza bursei din țară și din străinătate. 6. În activitatea profesională am progresat datorită pregătirii bune, rezultatelor obținute, prin forțe proprii. N-am avut înaintași care să mă propulseze. 7. Am ajutat familia largita-frati-surori etc, dar și pe tot cei necăjiți și fără relații, cunoștințe, si pile. 8. Am avut un crez în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
să se reducă la o fundație domestică, regele începe să-și aleagă sfetnicii din rîndul funcționarilor de origine modestă, formați în spiritul dreptului roman, întru totul devotați persoanei sale și care vor deveni agenți zeloși ai centralizării monarhice. Justiția regală progresează în defavoarea celei seniorale. Păstrat în Templu, la Paris, de către călugării-cavaleri ai ordinului fondat în Pămîntul Sfînt, Tezaurul regal este alimentat și de veniturile domeniului și de drepturile senioriale plătite de vasali, de taxe diverse, impozite prelevate bisericilor impozite directe și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
orașele cele mai celebre din antichitate, devenit proverbial pentru rafinamentul și grandoarea sa, pentru frumusețea monumentelor sale și cultura locuitorilor. Niciun oraș nu a păstrat preeminența un timp atât de îndelungat ca Babilonul, prezervând gloria civilizației și făcând-o să progreseze de-a lungul a cincisprezece secole, de la apariția amoriților spre anul 1850 î.Hr. până când Alexandru cel Mare l-a ales pentru capitala imperiului său. Hamurabi marele legislator și reformator social (1792-1750 î.Hr.) a fost unul dintre regii acestui măreț oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
economice reciproce a prezentat, de asemenea, un anumit interes pentru cele două părți. Astfel, în anul 1924, guvernul japonez a revenit asupra propunerii, prezentate încă înainte de Primul Război Mondial, de a se încheia un tratat de comerț și navigație. Tratativele progresau, însă anevoios. Luând în considerație dificultățile ivite în cursul tratativelor, guvernul român a propus reglementarea provizorie a problemelor comerciale, între cele două țări, printr-un schimb de note care să prevadă și clauza națiunii celei mai favorizate; astfel, la 22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
revin și visez că întreb și eu Oracolul din Delphi: Cu România cum rămîne? Doresc să știu puțin din viitorul nostru, al românilor și-s necăjit că nu mai funcționează oracolul. Apoi îmi revin și obțin și răspunsul. România va progresa nu va rămîne în urma Europei tot timpul. Răspunsul este corect, dar unde, Doamne, se află virgula? Înainte de NU sau după NU ? Îmi clătesc ochii cu finețea artistică a unei statui turnate în bronz. Un copil în mantie conduce un car
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
infecțioase, așa cum sugerează coincidența în Africa, atît în timp, cît și în spațiu, a răspîndirii agriculturii și a unei forme de anemie, drepanocitoza, a cărei genă, dacă este moștenită de un singur părinte, oferă o protecție împotriva malariei, care a progresat în ritmul defrișărilor. Asemenea fenomene nu aparțin trecutului. Al doilea război mondial a stimulat Argentina să extindă cultura porumbului pentru a-l exporta către Europa. Din această cauză, șoarecii-de-cîmp, vectori ai unui virus de febră hemoragică, au proliferat, iar odată cu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și Încă prea În grabă. Cu alte cuvinte, În calul care trage se dă, adică În Natura care ne menține În viață. Și totuși, Natura e așa cum e. Nu e musai s’o „Îmbunătățim“ ținând ritmul cu pretențiile noastre ce progresează geometric; oricum, chiar dacă o lăsăm În pace, tot vom fi obligați la evoluție, pentru simplul motiv că Însuși mediul, În ambele sale ipostaze, biotică și abiotică, evoluează de la sine. A interveni, modificând, În Natură, devine astfel ceva de genul celei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
isteață“, mai rămânea ceva? Urzica plătește deci mai Întâi prețul păcii, după care-și vede de ale ei... E drept, spre deosebire de noi, urzica e perenă. Grație rizomului ei, ea poate parcurge multe generații, vreau să zic sezoane, dar fără să progreseze, adică să se adapteze schimbărilor din mediu. Ca și cum vreun troglodit de acum 100.000 de ani s’ar trezi Între noi. Compatibilizarea generație de generație cu un mediu În schimbare o dă numai sexualitatea, prin sensibilitatea la factorii de mediu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dovada, căci eu sunt supremul consumator al biocenozei, că ea, biocenoza care-ți distruge opera, e pe deplin constituită. Am Înțeles, Moti. Pentru că tu nu iubești negentropia, prea multa ordonare, dacă te văd pe vreo streașină, Înseamnă că aceea a progresat mult pe calea revenirii la normalitatea lumii noastre, chiar dacă locatarii - cărora le place să fie numiți stăpâni, chiar dacă Natura nu cunoaște proprietatea - ar vrea altceva. Dacă aceia mai există. Și așa Înțeleg și de ce unii te-au asociat cu cucuveaua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
baltă deja spiritualizată se pierde, prin sinusoida invocată - În fond Încercări de prea mult sau prea puțin -, spre finalul altor picături, de o nouă spiritualitate ș.a.m.d. Dar, pe acest drum, fiece individ a fost nedreptățit. Doar societatea a progresat. Astfel, individul a suferit mereu - materialicește - devenind Însă, din membru al unei hoarde animalice - la fel de suferind materialicește - cel al unei hoarde civilizate, apoi intelectualizate, spiritualizate... Ispita mea e doar una, chiar după atâta polologhie: Cum percepeți, implicit reacționați? Pe termen
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atunci, redactor șef acum; director, carevasăzică. Voi contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i fericesc, de pildă pe franțuji ori italieni, aceia care Își extrag sarea din marea contemporană, compatibilă compozițional deci. Poate de asta Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii, iar acest Balcani a tot bătut pasul pe loc. Și totuși. Tot ce e prea mult strică. Mai multă tradiție ca prin aceste balcanice locuri nu se află. N’o fi oare vorba de chemarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au devenit „oaspeți“ de felul vulpii care-și schimbă vizuina, Învechită și proverbial „Înmiresmată“, exportând „parfumul“ În vizuina vecină a viezurelui. Dar, tot răul spre bine, fie că rușii au pornit prea târziu la drum, fie că tehnica militară a progresat prea rapid, noi am pierdut doar, dureros doar, Basarabia. Urma altminteri restul Moldovei (ori Dobrogea), Muntenia și, neinteresanta pentru noi Bulgarie. Căci, Întotdeauna stăpânești ceea ce poți, deci Între dorință și posibilitate se Înstăpânește un compromis, un „optim“. Atâta au putut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai fură azi un ou?", "Partea leului o decide leoaica", " Femeile trăiesc mai mult decât bărbații, mai ales văduvele", "Și visele țin de poziția (socială) în care dormi", "Un fals poate face celebru originalul", "Dac-am fi perfecți, n-am progresa; și nici n-ar mai fi nevoie" ș.a.m.d. Iată și o cugetare care, pentru istoria recentă a românilor, spune multe: "Cui nu-i dai voie să vorbească, până la urmă, urlă!". O notă de duioșie reținută "înmoaie", umanizează, causticitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]