1,633 matches
-
vest-german (Remington: 1971, 110-111). 15 Vezi, pentru o trecere în revistă a grupurilor care au devenit un fel de societate civilă incipientă a Uniunii Sovietice Stîkalin în Rusan: 2003, 877-881. 16 Comuniștii britanici renunțaseră încă din 1951 la sintagma "dictatura proletariatului", deși nu au considerat-o "oficial" inadecvată decât în 1976 (Cioabă: 1988, 181). 17 Este clar că leninismul romantic a încorporat nu numai un naționalism aseptizat ideologic ci, poate chiar în mai mare măsură, un naționalism "burghez", moștenit din tradiția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fundamentele ideologice ale acestuia. Potrivit teoriilor marxist-leniniste despre originea și rolul statului în societățile împărțite în clase, statul este instrumentul prin care clasa dominantă în plan economic și politic își exercită opresiunea asupra claselor exploatate. Îndeplinindu-și „misiunea sa istorică”, proletariatul smulge, pe cale revoluționară, puterea de stat burgheziei și își făurește propria organizare statală, organizare care, potrivit lui Marx, nu putea fi altceva decât o dictatură de clasă: „dictatura revoluționară a proletariatului”. La rându-i, Lenin afirma: „Statul este o organizare specială
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
exercită opresiunea asupra claselor exploatate. Îndeplinindu-și „misiunea sa istorică”, proletariatul smulge, pe cale revoluționară, puterea de stat burgheziei și își făurește propria organizare statală, organizare care, potrivit lui Marx, nu putea fi altceva decât o dictatură de clasă: „dictatura revoluționară a proletariatului”. La rându-i, Lenin afirma: „Statul este o organizare specială a forței, este organizarea violenței în vederea reprimării unei anumite clase. Dar care clasă trebuie să fie reprimată de către proletariat? De bună seamă numai clasa exploatatoare, adică burghezia. Oamenii muncii au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
putea fi altceva decât o dictatură de clasă: „dictatura revoluționară a proletariatului”. La rându-i, Lenin afirma: „Statul este o organizare specială a forței, este organizarea violenței în vederea reprimării unei anumite clase. Dar care clasă trebuie să fie reprimată de către proletariat? De bună seamă numai clasa exploatatoare, adică burghezia. Oamenii muncii au nevoie de stat numai pentru reprimarea împotrivirii exploatatorilor, și să conducă această reprimare, s-o înfăptuiască este în stare numai proletariatul, care este singura clasă revoluționară până la capăt, singura
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Dar care clasă trebuie să fie reprimată de către proletariat? De bună seamă numai clasa exploatatoare, adică burghezia. Oamenii muncii au nevoie de stat numai pentru reprimarea împotrivirii exploatatorilor, și să conducă această reprimare, s-o înfăptuiască este în stare numai proletariatul, care este singura clasă revoluționară până la capăt, singura clasă în stare să unească în lupta împotriva burgheziei, în acțiunea pentru completa ei înlăturare pe toți cei ce muncesc și sunt exploatați”. Concepția despre stat a lui Lenin o amintește pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
stat a lui Lenin o amintește pe cea a lui Max Weber - autoritatea care dispune de violența legitimă - și, totodată, o reia pe aceea a lui Marx - violența legitimă aflată la dispoziția unei clase împotriva alteia. În exercitarea funcțiilor dictaturii proletariatului, liderii comuniști din România nu s-au abătut cu nimic de la modelul leninist-stalinist, astfel că reprimarea brutală și chiar exterminarea fizică a celor etichetați drept „dușmani ai poporului” a devenit un obiectiv prioritar, obiectiv a cărui îndeplinire reclama un instrument
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
politică din ce în ce mai agresivă împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară, toată atenția trebuie îndreptată spre consolidarea capacității de apărare a țării, spre crearea rezervelor de stat și totodată spre întărirea organelor Securității Statului. Securitatea Statului, „sabia ascuțită a proletariatului”, este chemată să înfăptuiască politica de apărare a cuceririlor poporului nostru muncitor împotriva claselor răsturnate de la putere, să apere teritoriul țării noastre de pătrunderea agenților serviciilor de spionaj imperialiste și a sateliților lor, să lichideze activitatea dușmănoasă dusă de aceștia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
exploatări boierești, a spus: „Patria înseamnă norodul și nu tagma jefuitorilor!”. Patriotismul oamenilor muncii înseamnă dragoste de patrie, dragoste față de poporul muncitor și față de interesele sale, dragoste față de tezaurul culturii naționale. În trecut, în condițiile exploatării capitaliste, patria era pentru proletariat o adevărată mamă vitregă. Totuși, oamenii muncii își iubeau patria și luptau pentru eliberarea ei de sub dublul jug - al imperialismului de peste hotare și al exploatatorilor băștinași. Numai regimul democrat-popular a creat o adevărată patrie pentru poporul nostru muncitor. Pentru prima
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să fim gata de orice sacrificiu, pentru apărarea intereselor celor ce muncesc. Partidul comunist din țara noastră a dat în condițiile ilegalității nenumărate exemple de patriotism, de vitejie și măreție morală. Înfruntând cele mai grele condiții impuse de regimul monarh-fascist, proletariatul, având în frunte pe comuniști, nu s-a dat în lături în fața teroarei (sic!) și schingiuirilor. Mulți tovarăși și-au pierdut viața în lupta pentru libertatea poporului. Faptele mărețe ale lui Pavel Tcacenco, Haia Lifșiț, Ilie Pintilie, Bela Brainer, Vasile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sângeros burghezo-moșieresc, luptătorii comuniști, pentru care recunoștința și încrederea poporului constituiau cea mai înaltă răsplată, au arătat prin mărețele lor fapte, ce anume este adevăratul patriotism. Oțeliți în luptele de clasă împotriva burgheziei, neclintiți în convingerea lor asupra invincibilității cauzei proletariatului, bazați pe învățătura nemuritoare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, luptătorii comuniști vedeau întotdeauna principalul izvor al puterii lor în legătura indestructibilă a partidului cu masele populare. În timp ce vârfurile burgheziei și slugile lor pălăvrăgeau prin cafenele despre „patriotismul” lor, iar pe de altă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și nereal. Noi putem spune că suntem una din țările socialiste unde intelectualitatea, și veche și nouă, sprijină aproape unanim politica partidului și guvernului. Poate n-o să fie în stare să țină o conferință bună în legătură cu „Capitalul” sau despre dictatura proletariatului sau în mai știu eu ce domeniu, dar n-am putea spune că în domeniul lui de specialitate ca inginer, ca agronom, ca medic sau chimist ș.a.m.d. nu se achită în condiții bune de sarcini. Unii ne mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sale seculare, luptând împotriva vechilor rânduieli sociale - sub conducerea partidului comunist - a scuturat jugul asupririi naționale și a instaurat puterea populară, în cursul unor puternice încleștări de clasă, declanșând procesul construirii noii orânduiri socialiste. Instaurarea puterii populare a însemnat ridicarea proletariatului la rangul de clasă conducătoare în societatea românească, care și-a făurit, în acest scop, un aparat propriu de conducere socială - aparatul statului socialist. Anii 1944-1947 au fost ani de profunde prefaceri revoluționare. Sub conducerea și îndrumarea nemijlocită a partidului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
contribuție importantă a avut și Securitatea statului, care - în felul acesta - și-a justificat pe deplin rolul și menirea sa istorică ca organ al statului socialist român. Instrument activ al revoluției, Securitatea a acționat cu intransigență și fermitate în slujba proletariatului, partidului comunist. Conceput pe baza principiilor umanismului și democratismului socialist, aparatul de securitate a dovedit promptitudine împotriva celor care au încercat să lovească în puterea democratică a poporului, determinându-i să-și recunoască faptele criminale și, adesea, să-și schimbe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un nivel calitativ superior, corespunzător înfăptuirii sarcinilor noii etape de dezvoltare. Prin Decretul nr. 221 din 28 august 1948 au fost desființate organele de siguranță, înființându-se în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Direcția generală a securității poporului, ca instrument al dictaturii proletariatului, chemat să lupte, împreună cu întregul popor, sub conducerea partidului, pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare socialiste. Locul organelor de securitate în mecanismul statului este acela de aparat specializat în cadrul administrației de stat. Ele funcționează în structura organizatorică a Ministerului de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mod original de acțiune, partidul a urmărit ca, menținând ce a fost bun, să întărească organele respective, să le reorganizeze pe o bază nouă, revoluționară, să le dea un conținut de clasă, pentru a le transforma în organe ale dictaturii proletariatului, ale puterii muncitorești și țărănești. În pofida faptului că erau lipsite de experiență, că aveau de înfruntat nu numai reacțiunea - care dispunea încă de forțe și mijloace puternice - ci și suspiciunea, neîncrederea, iar în anumite cazuri chiar opoziția unei anumite părți
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu o repede-asumat? clarviziune � s? ne amintim c? mul? i intelectuali s-au l? sat cuceri? i �n acei primi ani de �idealurile nobile� ale comunismului � el a trecut f?? i? �n tab? ra celor socoti? i �indezirabili�, pentru c? subminau �dictatură proletariatului�. Autorit?? ile sovietice, �n deplin? complicitate cu cele maghiare, aveau de altfel s? -l �izoleze�, condamn�ndu-l la 25 de ani munc? for? at? ? i deport�ndu-l �n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. A petrecut �n �paradisul muncitoresc� ? ase ani, �n tabere de reeducare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu avea vreun sens f? r? o clas? muncitoare care s? merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu �n privin? a ?? r? nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez?; marxi? ții f? ceau eforturi serioase că s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sute de articole politice publicate �n �Timpul�, �n care atacă regimul politic ? i realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul, care, dup? p? rerea lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proteja? i de Constitu? ie ? i de regimul liberal) care bloca viitorul nou ap? rutei intelectualit?? i. Iorga nu era deloc �ngrijorat de superproduc? ia de pseudointelectuali. A replicat ziarului �L�Ind�pendence Roumaine�, �care era �ngrijorat de apari? ia unui proletariat intelectual�, explic�nd c? nu vrea s? primeasc? de la nimeni lec? îi �n privin? a func? ion? rîi universit?? ilor. Diplomă era pur ? i simplu o recunoa? tere a muncii depuse, dar nu asigură o slujb?. �Dac? avem prea mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de profesioni? ți de a c? ror formare depindeau at�ț de mult economia ? i prosperitatea Rom�niei Mari! Iorga ignoră �nmul? irea alarmant? a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
str? mo? i rom�ni. Aceast? stipulare era clar �ndreptat? �mpotriva familiei Zelinschi. At�ț �n privin? a formei. C�ț prive? te principiile fundamentale, ea r? m�nea �n cea mai mare parte neschimbat?. Mizeria ?? r? nimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceea? i. Dar noile complexe industriale ? i IAR? ul (industria aeronautic? rom�n? pentru care fiecare rom�n pl? tea taxe de accize pe timbrele po? tale) garantau profituri fabuloase camarilei ? i celor c�? iva află? i destul de aproape de ciolan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d�rjire politică economic? a liberalilor de industrializarea for? at? din anii �20. Politică această a pus clar povară acestui �proces necesar� pe umerii ?? r? nimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. ��ntruc�ț capitalismul se află �n Rom�nia �n stadiu de formare, un proletariat urm? rîndu-? i propriile ? eluri revolu? ionare era un nonsens�. Burghezia rom�n? ? i rolul ei istoric, Bucure? ți, 1952, passim 25�Hugh Seton-Watson, Eastern Europe Between the Wars, Harper & Row, New York, 1962, p.�293 26�Ibidem, p.�290, ?i William
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de societate, dar el crede că omenirea are misiunea de a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va putea crea o societate în care nu exist] iluzii ideologice și nici clasele care determin] apariția acestora. x. Rezist] ideile lui Marx în absență moralei? Marx a fost un gânditor radical
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]