4,519 matches
-
joc de rol pune participanții în ipostaza de a se convinge și chiar a exersa o asemenea situație problematică și complexă. 13.2.3.7. Jocul strategiilor de gândiretc "13.2.3.7. Jocul strategiilor de gândire" Edward de Bono, promotorul gândirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu cea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intitulată și controversa structurată ori academică) reprezintă un mod de a folosi atât avantajele tehnicii tradiționale de dezbatere, cât și apropierea de situațiile reale pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson și Johnson, 1995), controversa creativă produce rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunde cerințelor unei epoci care încă abia mijea, din punct de vedere politic, după înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist, al cărui principal promotor a fost poetul, au un iz comic. E ca o parodie de sine, involuntară: "Era teza noastră de a combate atît orice tendință formalistă sau, hai să zicem, și cosmopolită, deși nu făceam atîta caz de cuvîntul acesta, "cosmopolitism", cît
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
blagoveștenie", "binecuvântare"/ "blagoslovire" sau originalul răspuns, prin calc lingvistic, al primei adresări: "bogdaproste" - "să fie primit".) Fiind implicați în traducere doi scriitori (Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc) și un filosof, Cristian Bădiliță (înțelegem din prefață că a fost inițiatorul și promotorul traducerii), care au folosit pentru textele sacre tălmăciri prestigioase și adoptate, completând antologia cu contribuții proprii atunci când sumarul a cerut-o, rezultatul este nu numai o perenă sursă de informare, dar și o reușită stilistică. Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
versuri, care erau și recitate, erau cele ale lui Andrei Mureșanu (La martirii români din anul 1848-1849, Locul fericirii ș.a.). În vederea înființării unei biblioteci se fac abonamente la ziare și reviste („Aurora română”, „Românul”, „Amicul școalei”, „Gazeta de Transilvania”). Grație promotorului ei, profesorul Petru Bran, societatea s-a impus ca un puternic centru de educare în spiritul culturii naționale, de cultivare a sentimentelor patriotice. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
în jurul căruia s-au strâns zece autori dramatici. Se redactează - textul aparținându-i probabil lui G. Ranetti - un proiect de statut și se țin mai multe șezători la Teatrul Comedia din București. Altă inițiativă, eșuată și ea, îl are ca promotor pe Al. Davila. Mai bine pregătită va fi încercarea de coagulare a societății la 9 septembrie 1915, sub președinția lui Ion C. Bacalbașa, când Caton Theodorian primește sarcina de a redacta proiectul de statut și de a recolta adeziunile. Demersurile
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
deveni eu Însumi un om important, la influența pe care aș fi putut-o dobândi astfel și prin intermediul căreia m-aș fi bucurat de cel mai minunat confort. Eram dispus să fac toate acestea pentru a mă număra printre principalii promotori ai unui sistem de vindecare necunoscut până atunci 190. Speculațiile autorului cu privire la pieile de samur, la Nijni Novgorodtc "Speculațiile autorului cu privire la pieile de samur, la Nijni Novgorod" Din Orenburg am călătorit cu poșta prin Kazan până la Nijni Novgorod, și am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
SĂMĂNĂTORUL, publicație apărută la București din 2 decembrie 1901 până în 27 iunie 1910, având subtitlul „Revistă literară săptămânală”. Primii directori, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, vin la conducere ca răspuns la o inițiativă a lui Spiru Haret, promotor al unei vaste serii de acțiuni de culturalizare a satelor, și conduc hebdomadarul până la sfârșitul anului 1902. Din 1903 S. iese „sub direcția unui comitet”. De la numărul 23/1905 director devine N. Iorga, iar din comitetul de redacție fac parte
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
de D’Annunzio îi provoacă „un dezgust pe veci”. Criticul jură pe „clasicismul de fier” rezultând din consolidarea burgheziei naționale și crede a identifica în Moș Anghel de Panait Istrati „clasicismul proletariatului”. Fostul socialist devine însă un aprig partizan și promotor al liberalismului, și astfel al „clasicismului burghez”: „Burghezia noastră ori va pacta cu capitalul străin, va pune în valoare bogățiile țării, va face ordine în stat, va selecționa valorile, va dezlănțui energiile, va cere tuturor munca intensivă - într-un cuvânt
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Mihăescu, Tudor Arghezi și G. Călinescu - aceștia doi în ipostaza de prozatori -, D. R. Popescu. Un accent în plus este pus pe cercetarea prozei neficționale - înclinație personală, coincizând totodată cu „foamea de document” a cititorului contemporan. S. se numără printre promotorii interesului pentru memorial, jurnal și corespondență literară. De altfel, în Literatura epistolară (1972) consacră domeniului un studiu teoretic și istoric de referință, vizându-i pe principalii ei reprezentanți din literatura franceză clasică și din literatura română, de la poeții Văcărești la
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
multe lucrări colective, în general cu destinație didactică: Literatura moldovenească pentru copii (1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
științifică, explică și unele exagerări și erori. Învățații ardeleni nu și-au precupețit eforturile pentru a-și „lumina” conaționalii în toate privințele. Instruindu-i intelectual, se străduiau să îi călăuzească și în viața practică. Indiferent de profesie (preoți, juriști, medici), promotorii Renașterii ardelene, îmbinând acțiunea edifiantă prin viu grai cu cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
60-’80. Profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din Bălți (1981-1984), devine, la institutul absolvit, asistent (1984), lector (1986), conferențiar (1996), șefă a Catedrei de literatură română și universală (2000), e decan al Facultății de Filologie (din 2000), fiind unul din promotorii unui învățământ în spiritul restabilirii adevărului istoric și al susținerii valorilor reale. Din 1986 se implică și în conducerea cenaclului social-politic și literar-artistic Vatra. După debutul din 1986, în „Învățământul public”, cu cronică literară, prima carte, culegerea de versuri O
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Istoria unui individ, psihobiografia sa, are un sens, și acest proces este cel care creează istoria însăși. În virtutea acestui fapt, „sensul” istoriei individului, înscriindu-se „în intervalul” propriei sale psihobiografii, devine „psihoistorie individuală”. Individul ne apare în acest caz ca „promotor al propriei sale existențe, constructor sau deconstructor al propriei sale vieți” (Y. Pelicier). Acest aspect, legat direct de personalitate, implică din partea individului respectiv o „responsabilitate” a acțiunilor sale. Dar, dincolo de simpla schemă „stimul-răspuns” din psihologia behavioristă, problema reacției (ca bază
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe aproximativ două secole. Primul roman, al cărui titlu, Voivodeasa (1976), amintește de lumea țărănească a lui Cezar Petrescu, se vrea fresca unui tărâm sătesc în convulsii. Notațiile unui tânăr fixează momente din vara anului 1945, istorică prin confruntarea dintre promotorii recentelor transformări sociale și inamicii acestora, retrași în munți, de unde acționează împotriva noii ordini de stat. Romanul, conformist ideologic, e dezavantajat și de hibriditatea formulei narative, aliaj de monografie sociografică și epos baladesc. Discontinuitatea relatării, ambiguitatea artificială a comportamentului unor
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
cultura universală a fost un proces firesc, realizat fără pierderea trăsăturilor definitorii, naționale, de multe ori anticipând momente creative importante, U. s-a numărat - alături de Dan Zamfirescu, Paul Anghel și de grupul din jurul revistei „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu - printre promotorii și susținătorii activi ai protocronismului autohton, transformat în teză ideologică. U. este un critic literar care aspiră să impună demersului său alte mize decât cele convenționale. Modelele sunt G. Ibrăileanu și G. Călinescu, care au înțeles critica în sensul unei
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
delicată poezie melancolică. Piesa Domnișoara Nastasia evocă, asemenea ciclului romanesc Bariera, dar cu un plus de tragism și cu mai nuanțate sondări ale psihicului, mahalaua, văzută altfel decât la I. L. Caragiale, dar la fel de complex cum o adusese pe scenă celălalt promotor al comediei tragice, Mihail Sorbul. Amintind și umanitatea din Azilul de noapte de Maxim Gorki, protagoniștii - Nastasia, Vulpașin -, firi aprige, pasionale, având ceva din hybrisul eroilor tragediei antice, sunt doborâți și în același timp înălțați prin suferință, eroina impresionând și
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
ingeniozitate combinatorie. ION POP Ilarie Voronca reprezintă o personalitate originală și complexă în cadrul primei avangarde; el, cu toate sinuozitățile manifestărilor sale, exemplifică perfect fie aspectul tipic avangardist, fie pe cel experimentalist [...]. Prin fervoarea lansării de programe și reviste, Voronca este promotorul principal al manifestărilor avangardiste de la „75 HP”, unde inventează împreună cu Victor Brauner „pictopoezia”, de la „Punct”, unde inventează termenul „sintetism” și mai ales de la „Integral”, unde polemizează cu toate „ismele”, trasând direcția „integralistă” în acord cu orientarea modernistă sintetizatoare. După Urmuz
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
S.r. în 1948. Leonid Dimov își reflectă opțiunile oscilante ale studenției (Litere și Filosofie, Teologie, Drept, Biologie) susținând alert, în 1948, o tematică pe măsură: Un mașino-clast: Berdiaeff, Un proaspăt dialectician: prof. Ion Zamfirescu (pamflet), Anton Cehov, M. Șolohov, promotor al realismului socialist, N. G. Cernâșevski, Înfăptuiri noi la Institutul Geologic, Triumful principiilor materialismului dialectic în genetica actuală, T. D. Lâsenko și I. P. Pavlov. Critică literară scriu, în primii ani, Mihail Petroveanu, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Mirodan (și cronici cinematografice
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
au făcut-o, de la teoria alegerii raționale, conform căreia oamenii sunt actori raționali ce calculează avantajele și dezavantajele, costurile și beneficiile atunci când iau o anumită decizie, în cazul de față decizia de a susține un tip de politică socială. Printre promotorii acestei direcții de cercetare se numără Rose (1984) și Gelissen (Gevers, Gelissen, Arts, Muffels, 2000). Conform acestei orientări, suportul pentru un regim al bunăstării este influențat de interesele individuale. Cu alte cuvinte, suportul pentru o serie de beneficii și servicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cotidian... Multe s-au vorbit despre noi, oamenii, și despre viitorul nostru pierdut în fum, gaze nocive, găuri de ozon, războaie și alte „creații” umane... Nu au fost atât de greu de identificat aceste adevăruri științifice și originea, respectiv promotorul lor. Este mai greu însă de preluat o atitudine ca atare și să nu mai vorbim despre o știință a studierii habitatului, ci despre o știință eco-umană, să nu ne mai focalizăm pe o idee, dar să o promovăm prin
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
de sedii și unități de producție ale unor mari companii) au "oprit curentul" timp de o oră. Momentul a fost marcat si de un concert 100% unplugged al trupei Sistem. Aceasta este o acțiune a World Wide Fund for Nature, promotorul campaniei la nivel mondial. În 2010, Ora Pământului a fost sărbătorită încă și mai amplu. 27 de orase din Romania au participat, Earth Hour fiind marcată de stingerea luminilor în numeroase clădiri publice și sedii ale unor companii din toată
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
și o limbă modernă. Acest „exces lingvistic” nu putea să nu stârnească reacții critice. Cele mai subtile au venit din partea lui William Torrey Harris (1835-1909), comisarul guvernamental pentru educație al Statelor Unite între 1889 și 1906. Deși fusese multă vreme un promotor al teoriei lingvistice a lui Eliot, începând din 1900, Harris și-a schimbat radical ideile. El a propus o nouă concepție despre formarea disciplinei mentale plecând de la principiul că aceasta trebuie să se constituie ca o metodă „obiectivă și practică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernității curriculare este filosofia progresivistă americană. Părintele acesteia, John Dewey (1859-1952), a fost considerat adesea drept „cel mai mare pedagog al secolului XX”. Eseul său The Child and the Curriculum (1902) l-a inspirat chiar pe Bobbitt (1918), celălalt mare promotor de „modernitate curriculară”; el a transformat metafora sugerată de termenul curriculum într-un concept operațional, care a dat și numele unei științe educaționale noi. Ideile progresiviste promovate de Dewey au fost influențate de filosofia hegeliană și, foarte probabil, de teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a conturat o pedagogie politică a cărei unică vocație s-a dovedit a fi critica demolatoare. Aceasta pare tipul cel mai păgubos de orientare ulterioară a curriculumului. Încă din anii ’70 s-a încercat „postmodernizarea” curriculumului prin ideologizarea sa. Promotorii curentelor și teoriilor curriculare politice au fost în general marxiști și neomarxiști. În SUA, influențele au venit mai ales din Marea Britanie, unde își făcuseră cunoscute ideile utopice teoreticieni precum Bernstein (1977)19, Whitty și Young (1976)20, Willis (1977/1981
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]