1,581 matches
-
găsim amintiți filistenii iar proorocirea pretinde că este scrisă din exilul babilonian. ,,3,4 Ce vreți voi cu mine Tirule și Sidonule și toate ținuturile filistenilor? Vreți să-mi răsplătiți vreo faptă sau să faceți ceva împotriva Mea?” Și acest prooroc are un mare of pe filisteni pentru niște fapte care ne scapă dar care au adus mult amar ivritului pribegit pe la babilonieni. Un alt pribeag ivrit, Obadia proorocește din timpul exilului babilonian ,,1,20 Dar prinșii de război ai acestei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fi canaaniți în casa Domnului oștirilor în ziua aceea”. Textul ne dezvăluie că filistenii erau mari meșteri în olărit și le vindeau ivriților această mar-fă care era folosită și în Templul din Ierusalim. Pentru a le interzice intrarea în templu, proorocul cere ca ivriții să vină cu oalele pregătire la locul de rugăciune și ast-fel nu va mai fi pe acolo picior de canaanit ci numai de ivrit. În Ezra care a fost mare rabin și a venit în Palestina
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aer miturile civilizației Europei. Pentru că ei ne-au adus de la Vatican, de la Paris sau din alte locuri știute numai de Satana, o hăinuță flendurită, împuțită, cîrpăcită și ponosită - după ce au încercat zadarnic să o croiască niște înfiebîntați în țară - acești prooroci mincinoși ne-au obligat să o îmbrăcăm fără cîrctire. Chiar dacă este pocnită pe la toate încheieturile iar flendu- rile curg din ea, nemernicii și lichelele, în continuare ne îndobitocesc cu zel că aceasta ne-a dat-o destinul! Faptul că în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adunând pe creștinii de pretutindeni într-o singură adorare. În viziunea Sfântului Niceta, Sfântul Duh îmbrățișează cu aceeași dragoste dumnezeiască toată lumea, îndreptând-o spre iubirea lui Dumnezeu și spre libertatea harică. El era prezent la crearea lumii, a grăit prin prooroci, a sfințit trupul în care s-a întrupat Cuvântul și din plinătatea Lui au primit Sfinții Apostoli „har peste har” (Ioan, 1,16). Totodată, El este prezent în lume ca Duh al înfierii, izvor al sfințeniei, lumină a sufletelor și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să apere și să refacă unitatea creștinilor și viața pe întregul pământ. Sfântul Niceta subliniază, de asemenea, preștiința ca atribut al Sfintei Treimi, precizând că cele trei Persoane ale Sfintei Treimi participă, printr-o singură lucrare, la descoperirea tainelor dumnezeiești. Proorocul Daniel mărturisește că „Însuși Dumnezeul dumnezeilor și Împăratul împăraților este cel care descoperă tainele” (Daniel 2,47). Dar, toate descoperirile sunt prin Hristos, după cum El Însuși spune: „Nimeni nu cunoaște pe Tatăl, decât Fiul și cel căruia voiește Fiul să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nesfârșitei măriri”. După cum reiese din aceste versuri, Sfântul Niceta reușește să cuprindă într-o viziune ecumenică toată creștinătatea răspândită pe întregul pământ, unită în imnul de laudă adresat Părintelui ceresc, toate puterile cerești care slăvesc neîncetat pe Dumnezeu împreună cu cetele proorocilor, apostolilor și mucenicilor. Se poate spune că Sfântul Niceta a realizat un tablou sugestiv al solidarității umane într-o singură manifestare a iubirii față de același Părinte și față de semeni. Învățătura Sfântului Niceta despre Dumnezeu-Tatăl este completată cu doctrina despre a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul tău» (Psalmul 18, 13, 14)”. Slujba privegherii leagă, prin vechimea și foloasele sale, pe creștinii care sunt în Biserică cu proorocii și sfinții, cu slujitorii Legii și ai Evangheliei, dar mai ales cu Mântuitorul Iisus Hristos, Care a învățat pe ucenici rostul privegherilor, nu numai prin cuvânt, ci și prin exemplul personal. Vorbind despre foloasele privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca Dumnezeu și sfinți. Concepția nestoriană susținea că Hristos trebuie numit doar Teodochos, adică primitor de Dumnezeu. În concluzie, între Hristos și oamenii sfinți nu există nici o deosebire pentru că toți oamenii sfinți au avut în ei pe Dumnezeu: patriarhi și prooroci, prin gura cărora Domnul chiar a vorbit, apoi apostolii, martirii și ceilalți sfinți și slujitori ai lui Dumnezeu. În Cartea a VI-a, în 23 de capitole, Cassian face o analiză amănunțită a Simbolului de credință al Bisericii lui Nestorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
La cererea unei comunități de călugări, în frunte cu starețul Gaudențiu, el transpune din grecește lucrarea arhimandritului Marcel, Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul. În precuvântarea lucrării se arată cinstea de care se bucură Înaintemergătorul, ca cel mai mare dintre prooroci și, totodată, ca o pildă unică de trăire monahală. Plecând de la aceia care „nu se rușinează să înjosească prin vorbe urâte ceea ce ar trebui să respecte și să imite”, autorul coboară în altă epocă a istoriei decât a lui. Povestirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ciclul pascal dionisian Unul din titlurile de glorie nepieritoare ale învățatului străromân Dionisie Exiguul îl constituie intuiția credinței sale ortodoxe că drept criteriu al numărării anilor în istoria mântuirii nu trebuie luat un eveniment istoric sau persoana vreunui împărat sau prooroc, ci Întruparea Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Ca și cum acest act soteriologic n-ar încăpea în istoria umană, data nașterii lui Iisus Hristos nu se cunoaște precis, cu toate că, în mod paradoxal constituie evenimentul ei cel mai de seamă. Situația se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de basm. Dincolo de parabole, sentințe și enigme, au loc nașteri miraculoase ale unor personaje cu calități supraumane, semn al destinelor spectaculoase. De cele mai multe ori, aceste trasee existențiale apar mai întâi proiectate în vise fantastice, împrumutate ca schemă din prevestiri (aparițiile proorocului Ieremia în Alexăndria sau premoniția lui Esop în legătură cu harul său). Destinul eroului cere în mod necesar o geografie mitică; drumul prin rai sau infern, teritorii interzise la început, capătă funcțiile și valorile unei adevărate inițieri magico-ezoterice (și în Halima, și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce iubește pe Dumnezeu iubește și pe aproapele său - este rădăcina
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice Legea și Proorocii, ci să le împlinească (Matei 5,17), a dat “cele nouă fericiri” (Matei 5, 3-12). Cele zece porunci țineau să realizeze un minimum de moralitate și aveau mai mult un caracter prohibitiv, oprind de la fapte rele. Respectându-le, erai ferit
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și virtutea socială a dreptății<footnote id="11">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântul XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 228<footnote>. Vechiul Testament ne vorbește de mulți drepți care au fost prigoniți pentru că au luptat împotiva păcatelor lumii, proorocii numărându-se printre aceștia. Tot din această cauză a fost răstignit și Mântuitorul Hristos. El a proorocit Ucenicilor Săi că vor fi prigoniți, ca și El: „Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Împărăție nu va avea sfârșit ...” .................................................................................... 81 „Cred ... Și întru Duhul Sfânt, Domnul ...” ...................................................................................... 88 „.... de viață Făcătorul ... Duhul adevărului ...” .............................................................................. 89 „... Care de la Tatăl purcede ...” ....................................................................................................... 90 „... Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit ...” ................................................... 93 „... Care a grăit prin prooroci ...” ..................................................................................................... 99 „Cred ... întru Una ... Biserică...” .................................................................................................. 101 „... sfântă ... Biserică ...” ............................................................................................................... 104 „... sobornicească și apostolească Biserică ...”............................................................................... 105 „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” ...................................................................... 108 3 „... aștept învierea morților ...” ...................................................................................................... 110 „... și viața veacului ce va să fie ...” ............................................................................................... 115 „... Amin”. ....................................................................................................................................... 119 Bibliografie ...................................................................................................................................... 119 4 Păstrează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să judece viii și morții, a cărui Împărăție nu va avea sfârșit. 8. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci. 9. Întru una Sfântă, Sobornicească și apostolească Biserică. 10. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. 11. Aștept învierea morților. 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! 6 Introducere În contextul aniversării în 2010 a 1685 de ani de la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat și cu putere dumnezeiască, învățătura Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 131) „Dar nici Iisus însuși și nici ucenicii Lui n-au cerut celor ce pășeau pe urmele Lui să ceară pur și simplu în divinitatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu e nici o îndoială”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 949-950) „Căci I se aduce necinste pentru noi, deoarece El ridică păcatul nostru, după cuvântul Proorocului, și pentru noi suferă dureri (Is. 53, 4). Căci, precum a pricinuit desființarea morții, predând trupul Său morții, socotesc că la fel pălmuirea, prin care se împlinește necinstea lui Hristos, desființează necinstirea venită asupra noastră pentru neascultarea și păcatul răutății
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca să ne scape pe toți și de biciuiri, și de necinstire. Fiindcă în oarecare mod prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat, după cum s-a scris (Is. 53, 5). Căci toți eram rătăciți, fiecare pe calea lui, cum zice Proorocul Isaia (Is. 53, 6), și Domnul S-a jertfit pentru păcatele noastre și a fost pedepsit pentru mântuirea noastră (Is. 53, 5). Și a dat spatele Său spre biciuiri și fața Sa spre pălmuiri, precum zice același (Is. 50, 6
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca aurul și decorații și daruri nenumărate, care sunt hărăzite biruitorilor luptelor duhovnicești. Dar și mulțimea celor care participă la praznic este mai importantă și mai vrednică. Nu este alcătuită din oameni simpli ai orașelor și satelor, ci din îngeri, prooroci, mucenici, apostoli, drepți, toți cei care s-au făcut plăcuți lui Dumnezeu. Iar între ei se va afla Acela, Împăratul tuturor. Îl vor vedea și se vor lumina și se vor înfrumuseța de strălucirea Lui. Sărbătorile pământului uneori nu durează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la fel cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB, vol. 6, p. 383) Miguel Garrigues, L’Esprit qui dit Père, 1982, ed. Tequi, Saint Cénere, p. 79-80). E vorba de papa Teodor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB, vol. 6, p. 383) Miguel Garrigues, L’Esprit qui dit Père, 1982, ed. Tequi, Saint Cénere, p. 79-80). E vorba de papa Teodor. Se poate pune întrebarea: pentru ce Duhul iese sau Se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt distincte însă fără ca această distincție să implice vreo inferioritate ... când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6-7) „... Care a grăit prin prooroci ...” „Dumnezeu deschide gura proorocilor și-i umple de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele Mele în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
această distincție să implice vreo inferioritate ... când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6-7) „... Care a grăit prin prooroci ...” „Dumnezeu deschide gura proorocilor și-i umple de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele Mele în gura ta (Ps. 80
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gura mea (Efes. 6, 19). Dumnezeu deschide deci gura celor care vestesc cuvântului Domnului”. (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia III, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 71) „Din multe locuri ale Scripturii se pot desprinde trăsăturile alese ale proorocilor: libertatea cu care vorbeau, puterea lor, trezvia lor, vegherea lor și nu se îngrijorau de propria lor libertate când ajungeau în primejdii, numai să poată mustra, să poată întoarce prin propovăduirea cu îndrăzneală a cuvântului (Fap. 4, 29) și prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]