2,628 matches
-
etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la misticul creștin elvețian Hugo Ball, prin care-i decoperă pe Dionisie Areopagitul, Ioan Scărarul, Simeon Stâlpnicul. Propagă cultura românescă în țară și străinătate prin conferințe, în 1940 primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Viena și tot în 1940 este ales membru al Academiei Române, revenindu-i fotoliul lui Octavian Goga. Discursul de primire este ținut
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
sângele În noi. În primul rând substanță, iar aceasta pentru că apa e un solvent aproape universal. Ea aduce plantei sărurile precum animalului acvatic oxigenul. Tot ea poartă bioxidul de carbon și deșeurile metabolice. Ea e și mediul În care se propagă, indiferent de e vorba de organisme acvatice ori terestre, mesajele chimice, substanțele alelopatice care reglementează conviețuirea tuturor. Cară și energie, deși aceasta nu este „solubilă“. Aceasta pentru că apa e deosebit de „plastică“. În doar 100 de grade Își schimbă Înfățișarea, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la putere și Înlocuirea cu altele. Iar fiecare schimbare e bună pentru a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea. Miresmele de vanilie ce se propagau din bucătărie se amestecau cu aromă exotică a fânețurilor și a florilor de câmp. Mobilă de nuc, albă ca neaua, mă trimitea cu mintea la castelele împărătești din mult adoratele basme populare. Lumina toropită și cadrilată ce intra prin ferestre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Reverberând până departe în aerul naturii, el împle cu glasul lui sara194. Rezonând cu natura romantică a poetului, sunetul clopotului provoacă în sufletul îndrăgostitului o stare aproape explozivă: arde-n iubire ca para195. Același sunet dă prin reverberațiile sale magnetice, propagate în unde sonore ce fac aerul să vibreze, un soi de melancolie dureroasă pe de o parte, sentimentală pe de alta, ca atunci când ora întâlnirii cu ființa iubită se apropie. Altădată, el domină absolut atmosfera satului: De departe-n văi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în înmiite-ecouri/ Plâng stelele frumoase și în de aur roi/ Se-nșiră l-a ta moarte în luminos convoi 300. Tristețea primordială de care pomenea I. Negoițescu are la bază plânsul universului genuin 301, consumat în sine, dar care se propagă și în elementele sale disparate. În elementele acestea domnește o tristețe iremediabilă, extrem de profundă și de contradictorie. Avem descrisă însăși starea de vis a universului: Ei dorm cum doarme-un haos, pătruns de sine însuși,/ Ca cel ce-n visu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ține la dânsa; și-n toate câșlegile, numai cu dânsa joacă; și-i tare dragă și se potrivesc de minune!... Ce zici tu, s-o dau, ori să mai aștept?"... Avea o filozofie țărănească, ancestrală și ideală, pe care-o propaga și-o urma, ca pe o poruncă sacră, cu obediență și consecvență. Despre căsătorie, bunăoară obișnuia să spună: "o vacă bună și o fată bună nu se dau din sat, din comună!" De ce, bunică?, o rugam eu să mă lămurească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
îmblânzească". Răspândirea, receptarea, acceptarea creștinismului a fost și în cazul suedezilor, ca și al altor popoare rezultatul unei duble acțiuni. Al misionarilor veniți din Europa. Dar și al inițiativelor unor căpetenii politice suedeze care, din rațiuni politice, vor prelua și propaga preceptele morale creștine, spre a-și instaura și consolida puterea. Despre păgânismul și politeismul suedez în ajunul pătrunderii creștinismului, ne relatează învățatul Adam din Bremen. La Uppsala, vechea capitală, bunăoară, exista un templu păgân, închinat zeilor Thor, Odin, Frej; iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fi focul de tabără, focul pentru arderea miriștilor, focul pentru arderea gunoaielor și deșeurilor, focul pentru încălzire în hale industriale și clădiri în construcție. ... (2) Se interzice lăsarea fără supraveghere a focului deschis. Scăpat de sub control, focul deschis se poate propagă la materialele și elementele combustibile din apropiere. ... Articolul 20 (1) În aer liber principalul factor favorizant în propagarea focului îl constituie vântul, prin direcția și viteza să. ... (2) Alți factori favorizanți în propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile în apropiere
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
nici un motiv ca mijloace de defăimare a tarii și a națiunii, să nu indemne la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasa sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (2) Emisiunile care, prin conținutul lor, amenința dezvoltarea psihomorală sau fizica a copiilor și a tinerilor nu vor fi difuzate între orele 5,00-24,00. ... (3) Minorii cu comportament deficitar sau persoanele prezumate că au
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
poate remarca o "contrarevoluție tăcută" a orientărilor valorice (Ignazzi, 1992, 2006), care indică o reconfigurare a structurării valorilor dominante chiar și în societățile care au cunoscut o anumită prosperitate și stabilitate politică democratică. Din cauza unor forme de inechitate care se propagă în țesutul social, și în aceste societăți apar tot mai frecvent fenomene disfuncționale, precum dezorganizarea autorității statale, slăbirea legăturilor de rudenie și a formelor de sociabilitate tradiționale, apariția tot mai pregnantă a unor fenomene de dezordine socială, care impun recuperarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se numesc noduri, iar cele cu amplitudine maximă se numesc ventre (sing. ventru, din franceză ventre = burtă). Interferența undelor mecanice Atunci când asculți muzică la fiecare ureche, pot ajunge sunetele provenite de la două surse sonore. Într-un mediu elastic, se pot propaga În același timp mai multe unde progresive, provenite de la surse diferite sau de la aceeași sursă direct și În urma fenomenului de reflexie. Fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care ajung Într-un punct al mediului elastic poartă numele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Forna Norin, Bogdan Alexandru Irinel () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93131]
-
temă (L. Taylor, 2005, 24) -, istoria a oferit suficiente argumente în favoarea faptului că moda a reprezentat, de-a lungul timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și senatorului roman Gaio Cornelius Tacitus (55-117 d.H.), Annales (54/1995, 458). Totuși, sensurile eleganței și gusturilor rafinate erau sinonime cu măsura, expresia latină Est modus in rebus ilustrând cât se poate de bine această tendință. Aceeași valență etică se propagă până în Evul Mediu, timp în care concepțiile asupra îngrijirii personale erau articulate conform principiilor creștine. De la cucerirea Galiei de către Clovis le Mérovingien (466-511) și până la mijlocul secolului al XIV-lea, aspectul exterior al individului trebuia să reflecte ceea ce acesta era
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Stoichiță, 1978/2008, 21). Criticul de artă Victor Ieronim Stoichiță (1978/2008, 21) a surprins foarte bine traseul istoric al semnificațiilor cuvântului "manieră": La dame manière este una dintre alegoriile de virtuți care-l împodobesc pe cavalerul perfect. Semnificația se propagă până în cultura primei Renașteri florentine. O întâlnim astfel în poeziile lui Lorenzo de Medici și tot acum asistăm la mutația care va marca termenul pentru totdeauna: din atribut uman, devine o calitate a operei de artă. Un sonet a lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
societate; 2) care traduce preferințele oamenilor față de anumite practici ale vieții cotidiene; 3) este un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcția preferințelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
principalul argument al acestei teorii este evidenta producție de masă care, împreună cu mijloacele de comunicare în masă, crează și informează despre disponibilitatea și existența noilor stiluri vestimentare (Ch.W. King, 1980, 13). O portretizare inedită a modului în care se propagau diverse stiluri vestimentare, caracteristice anilor 1970-1980, se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei este orizontal și concomitent către toate clasele socio-demografice astfel difuzarea modei poate porni, în același timp, de la orice clasă socială. Oferind o asemenea perspectivă asupra propagării modei, teoria fluxului orizontal se fondează pe celebrele caracteristici ale conducerii: moda se propagă prin liderii de opinie din clasa socială căreia îi aparține individul și din grupul de referință al acestuia (Ch.W. King și J.O. Summers, 1986, 44). Această direcție de teoretizare nu a fost însă impusă de studiile modei. Rezultatele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ornamentare ale corpului se datorează dorinței individului de a marca poziția socială. Regăsim această idee la Thorstein B. Veblen (1889) și la Georg Simmel (1904) sub denominația de "fluxul vertical al propagării modei" (teoria trickle- down), potrivit cărei moda se propagă pe verticală, de sus în jos, iar traseul acesteia descrie structura societății în care se manifestă. Totuși, în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R. Sassattelli, 2000) cu privire la opera și viața lui Georg Simmel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
discuții cu Canovas de Castillo pentru capturarea Gibraltarului și au fost ajutate cu arme triburile zuluse care se răsculaseră împotriva Imperiului Britanic în Africa de Sud. În 1863, James Stephens a început editarea ziarului The Irish People în Dublin, prin intermediul căruia erau propagate ideile independentiste. La începutul anului 1865, Stephens se baza pe 85 000 de oameni în Irlanda, pentru care spera să obțină arme din America. De asemenea, un număr important de regimente irlandeze, staționate în insula, se pregăteau să se alăture
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
p. 27). Observăm clar faptul că accentul acestei lucrări nu cade pe științele primare, limba sau literatura, ci pe știința derivată, superioară, metaștiința numită didactică a științelor primare. Dacă necunoașterea și orgoliul titularilor majoritari ai cursurilor științelor primare nu ar propaga cu obstinație disprețul uneori chiar cinic față de partea practică a finalității studiilor universitare, profesoratul - spunem cinic fiindcă deși disprețuiesc disciplina, unii nu uită să spună că ei sînt cei mai buni profesori (sic!) - în rândul studenților și profesorii universitari înșiși
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
epoca bronzului: vârfuri de lănci, oglinzi circulare, clopoței, obiecte octogonale ornate cu opt zurgălăi, instrumente muzicale ce serveau la unele ceremonii religioase, agrafe de centură În formă de cai sau tigri - reflexe ale artei animaliere a stepelor care s-a propagat până În arhipelagul nipon. Uimesc gravurile rupestre descoperite la Ulchu și Koryong, În sud-estul țării, cu motive figurative (cercuri, spirale, romburi, cerbi, tigri, broaște ș.a.), Întâlnite din peninsula scandinavă până pe litoralul nord-vestic al Rusiei și apoi prin Mongolia În Coreea. Ocuparea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
europeană. Pe de altă parte schimbul de mărfuri cu europenii a determinat ridicarea nivelului de trai al insularilor care foloseau unelte de metal perfecționate, deși utilizarea armelor de foc a dus la intensificarea conflictelor intertribale. Misionarii creștini, pe lângă noua religie propagată În rândul indigenilor, au contribuit la introducerea alfabetului latin pentru scriere, Înființarea de centre medicale și sociale, aducerea de noi plante de cultură, pomi fructiferi, animale domestice (vaci, oi), localnicii crescând doar porci, găini și câini. Nu trebuie uitat, Însă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de fapt, în alte direcții, în presa literară și culturală de netă factură democratică, progresistă, între cele mai fidele înscriindu-se, evident, "Viața românească", continuatoarea unor laturi ale spiritului ei (adecvate noilor condiții istorice), până în actualitate. Revista lui Kogălniceanu a propagat instaurarea unui climat critic fecund în publicistica noastră, a judecății ponderate și obiective, a ținutei intelectuale și științifice fără compromisuri, de pe urma cărora s-au resimțit nu numai publicațiile ulterioare, nu numai "România literară" a lui Alecsandri, "Revista română" a lui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]