4,641 matches
-
pentru obținerea de profituri, sistemul a fost legitimat prin „binecuvântare” internațională și a fost considerat o „economie de piață funcțională”. Rezultatele arată însă că nu avem încă de a face cu o economie capabilă să producă, în același timp, și prosperitatea elitelor, și prosperitatea populației. Conștientă de acest lucru, Comisia Europeană a prevăzut în Tratatul de Aderare a României la UE un mare număr de anexe și condiții - a căror neîndeplinire poate conduce până la amânarea aderării țării la Uniunea Europeană cu un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
profituri, sistemul a fost legitimat prin „binecuvântare” internațională și a fost considerat o „economie de piață funcțională”. Rezultatele arată însă că nu avem încă de a face cu o economie capabilă să producă, în același timp, și prosperitatea elitelor, și prosperitatea populației. Conștientă de acest lucru, Comisia Europeană a prevăzut în Tratatul de Aderare a României la UE un mare număr de anexe și condiții - a căror neîndeplinire poate conduce până la amânarea aderării țării la Uniunea Europeană cu un an de zile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
integrare a României. Cea de a doua caracteristică sacrificată este, desigur, democrația. Așa cum am văzut, în sistemul organizării sociale a societății capitaliste dezvoltate, rostul democrației este mai curând acela de a asigura un mecanism fundamental de distribuție care să condiționeze prosperitatea elitelor de prosperitatea populației, decât transferul puterii politice către popor. La rândul său, acest mecanism este un răspuns mai degrabă la nevoile economiei de piață dezvoltate decât la nevoile distribuției puterii politice. Limitarea democrației doar la democrația politică, cea care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cea de a doua caracteristică sacrificată este, desigur, democrația. Așa cum am văzut, în sistemul organizării sociale a societății capitaliste dezvoltate, rostul democrației este mai curând acela de a asigura un mecanism fundamental de distribuție care să condiționeze prosperitatea elitelor de prosperitatea populației, decât transferul puterii politice către popor. La rândul său, acest mecanism este un răspuns mai degrabă la nevoile economiei de piață dezvoltate decât la nevoile distribuției puterii politice. Limitarea democrației doar la democrația politică, cea care nu oferă populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață dezvoltate decât la nevoile distribuției puterii politice. Limitarea democrației doar la democrația politică, cea care nu oferă populației mai mult decât simpla posibilitate de a răsturna orice guvernare la fiecare patru ani, s-a dovedit insuficientă pentru a impune prosperitatea populației ca o prioritate a politicilor tranziției. Nici măcar dezvoltarea nu a devenit o prioritate politică până când nu a fost impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca o prioritate a politicilor tranziției. Nici măcar dezvoltarea nu a devenit o prioritate politică până când nu a fost impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea consumului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea consumului claselor superioare din mediul urban. Opoziția politicilor tranziției față de creșterea prosperității populației este cel mai bine ilustrată de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea consumului claselor superioare din mediul urban. Opoziția politicilor tranziției față de creșterea prosperității populației este cel mai bine ilustrată de diferența de viziune în această privință între politicienii români, coordonatori ai tranziției, și cei ai Uniunii Europene, coordonatori ai integrării. Pentru cei din urmă, creșterea prosperității populației României este un obiectiv prioritar. Motivele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mediul urban. Opoziția politicilor tranziției față de creșterea prosperității populației este cel mai bine ilustrată de diferența de viziune în această privință între politicienii români, coordonatori ai tranziției, și cei ai Uniunii Europene, coordonatori ai integrării. Pentru cei din urmă, creșterea prosperității populației României este un obiectiv prioritar. Motivele sunt multiple. Unele dintre ele se referă la construcția de ansamblu a noii societăți europene, după modelul celor occidentale, în care creșterea economică este condiționată de creșterea cererii pe piața internă, iar aceasta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru modernizarea mediului rural, prin programul SAPARD. Aceste sume nu au fost cheltuite niciodată în întregime, fiind și asta o dovadă a lipsei de interes din partea guvernanților - atât la nivel regional, cât și la nivel local - pentru programele destinate creșterii prosperității populației. La fel de semnificativ este și faptul că, în această privință, politicienii români au intrat rapid în conflict de obiective de politică economică cu capitalul străin. Pe măsură ce perspectiva aderării la Uniunea Europeană devenea tot mai mult o realitate, iar economia românească, în urma
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
europeană au facilitat explozia creditelor de consum pe piața internă românească, ceea ce a condus la o explozie a importurilor de bunuri de consum. Dintr-odată, începând cu 2002-2003, în România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea consumului acesteia. Până la urmă, în acest proces nu a mai fost cuprinsă doar clasa de mijloc, ci o parte mult mai largă a populației, căci cele circa 2 miliarde
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a reduce dobânda la creditele private prin mecanisme de politică monetară și valutară, s-a ajuns la un echilibru, dar ruptura a fost făcută în cel mai important dintre domeniile vieții economice. S-a stabilit o relație clară între creșterea prosperității populației și creșterea profiturilor în acel domeniu al economiei care era cel mai legat de funcționarea de tip occidental a capitalului: băncile. Mai merită subliniat faptul că restul economiei nu a urmat, însă, „calea regală” deschisă de capitalul bancar. Ar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
SUPLIMENTAR Motivul pentru care societatea românească de astăzi nu seamănă cu o societate de tip occidental și nici nu tinde să se apropie de aceasta este că România nu a reușit să transforme tranziția postcomunistă într-o tranziție orientată spre prosperitatea societății și a populației - chiar și în cazul fericit în care are loc o creștere economică prelungită, cum s-a întâmplat din 2000 și până în 2005. Iar motivul ecestui eșec, în ciuda presiunilor externe generate de procesele de aderare la Uniunea Europeană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cum s-a întâmplat din 2000 și până în 2005. Iar motivul ecestui eșec, în ciuda presiunilor externe generate de procesele de aderare la Uniunea Europeană, este că România nu a construit acel tip de economie capitalistă care să condiționeze creșterea veniturilor și prosperității elitelor de creșterea veniturilor și prosperității populației. Efectele unui asemenea eșec sunt majore, și nu trebuie să căutăm decât în istoria României pentru a le recunoaște. Căci toate tranzițiile prin care a trecut societatea românească, în final, au suferit același
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și până în 2005. Iar motivul ecestui eșec, în ciuda presiunilor externe generate de procesele de aderare la Uniunea Europeană, este că România nu a construit acel tip de economie capitalistă care să condiționeze creșterea veniturilor și prosperității elitelor de creșterea veniturilor și prosperității populației. Efectele unui asemenea eșec sunt majore, și nu trebuie să căutăm decât în istoria României pentru a le recunoaște. Căci toate tranzițiile prin care a trecut societatea românească, în final, au suferit același eșec. Tranziția secolului al XIX-lea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă socio-economică, concentrată în câteva centre urbane și care în mare măsură își producea veniturile pe seama grosului societății, rămase
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și militară pe care și-o puteau asigura elitele de capital și ale administrației în relație cu restul țării. Tranziția perioadei interbelice, deși a lărgit spațiul civilizației capitaliste, nu a reușit să facă nici ea trecerea la societatea orientată spre prosperitatea populației. Și asta nu numai din cauză că moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu numai din cauză că moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească nou creată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească nou creată nu era suficient de dezvoltată pentru a permite orientarea dezvoltării spre prosperitatea populației. Ceea ce scoate în evidență un alt factor restrictiv. Organizarea capitalistă modernă a producției, ca și organizarea capitalistă și democratică modernă a societății, nu este posibilă decât dincolo de un anumit prag de dezvoltare a producției, adică dincolo de un anumit prag
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu este posibilă decât dincolo de un anumit prag de dezvoltare a producției, adică dincolo de un anumit prag al productivității muncii medii pe ansamblul economiei. Nici capitalismul nu a fost de la începutul istoriei sale un sistem de producție orientat spre creșterea prosperității populației. Dacă este să dăm crezare descrierii pe care o face Engels capitalismului englez din prima jumătate a secolului al XIX-lea (Engels, 1953), societatea capitalistă cea mai dezvoltată a epocii nu era în nici un caz o societate orientată spre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dacă este să dăm crezare descrierii pe care o face Engels capitalismului englez din prima jumătate a secolului al XIX-lea (Engels, 1953), societatea capitalistă cea mai dezvoltată a epocii nu era în nici un caz o societate orientată spre creșterea prosperității populației. Abia după primul război mondial a avut loc, în orientarea politică și cultural-ideologică a societății o cotitură suficient de radicală care făcut din problema nivelului de trai al claselor muncitoare britanice o prioritate a politicilor economice și sociale ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății o cotitură suficient de radicală care făcut din problema nivelului de trai al claselor muncitoare britanice o prioritate a politicilor economice și sociale ale vremii. Dar și aici trebuie să considerăm lucrurile nuanțat - căci, așa cum au subliniat numeroși teoreticieni, prosperitatea în creștere a populației din Anglia era în mare măsură alimentată de transferul de resurse în defavoarea populației din colonii. Este dificil să identificăm momentul în care putem marca transformarea societății capitaliste moderne în ceea ce, mai târziu, s-a numit „societate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un procent semnificativ de analfabeți. Tranziția comunistă nu a reușit nici ea să producă un nivel de dezvoltare suficient de ridicat pentru a permite o trecere, chiar și în perspectivă, la societatea de consum și la o dezvoltare orientată spre prosperitatea populației. Așa cum am văzut, tranziția comunistă a condus la o creștere semnificativă a productivității sociale a muncii - productivitatea medie pe economie -, dar chiar și această creștere a fost insuficientă pentru a conduce la o dezvoltare orientată spre creșterea prosperității populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]