3,076 matches
-
rezervată exploatării directe de către stăpîn și agenții săi. Sacerdoțiu universal. Luther și Calvin consideră că creștinii, egali prin botez, sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și aleg calea ilegală. Această concepție a fost abandonată o dată cu apariția darwinismului, care adopta teoria cu privire la lupta pentru supraviețuire, care permite celor puternici să acumuleze bunuri, rezervându-le celor slabi o viață plină de privațiuni. Lucrarea lui Max Weber ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului" a adus în centrul interpretărilor noțiunea de predestinare, în raport cu care numai cei aleși de Dumnezeu sunt favorizați de soartă. Conceptul este acceptat de biserica catolică, în opoziție cu concepțiile protestante, care consideră succesul economic ca un semn
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de privațiuni. Lucrarea lui Max Weber ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului" a adus în centrul interpretărilor noțiunea de predestinare, în raport cu care numai cei aleși de Dumnezeu sunt favorizați de soartă. Conceptul este acceptat de biserica catolică, în opoziție cu concepțiile protestante, care consideră succesul economic ca un semn al grației divine, iar sărăcia ca un simbol al decadenței morale și un semn al dizgrației divine. Toate aceste concepții de natură religioasă au fost înlăturate ca urmare a apariției unei interpretări mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în lume”. (Modul teandric). Nichifor Crainic manifestă astfel o mare credință în revelațiunea naturală a lui Dumnezeu, între legătura acesteia cu revelația supranaturală, plasându-se la o distanță enormă de duhul protestant extrem de sceptic față de posibilitățile naturii create. „Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Mântuitor a lui Iisus Hristos, ci deodată a calității de Mântuitor și de Creator, sau cu un alt cuvânt a calității de Recreator. Deabia meditând asupra insistenței cu care susține Nichifor Crainic acest lucru, miam lămurit de ce în lumea protestantă și prin influențe teologice și la noi Biserica nu rezultă ca o consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de ordinea creațiunii, consideră pe Iisus Hristos numai ca Mântuitor, ca pe unul ce n-are interes față de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui și călăuzește activitățile omenești în sensul finalității supranaturale, raportul acesta e considerat în mod foarte evaziv și șovăielnic. El nu are, cum avem noi, îndreptarul acestei simbioze în cultul ortodox consacrat de doctrină și existent în tradiția veacurilor. Individualismul protestant, prin învățătura rătăcită despre sola fide, dezmembrând pe om din comunitatea Bisericii, îl izolează totdeodată de societate. Faptele neavând în lucrarea mântuitoare rolul pe care îl accentuează cu atâta tărie ortodoxia, este evident ca și faptele de cultură să-și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înrâuri prin puterea lor spre folosul tuturor în pietism, care a luat cea dintâi și cea mai hotărâtă atitudine critică față de cultură nu se observă nici un entuziasm pentru creațiile ei(Johannes Wendland: Handbuch der Sozialethik, pag. 29 ). Iar un teolog protestant formulează în modul următor punctul de vedere luteran în această chestiune: „Nu există stat creștin și nici artă creștină, ci numai oameni de stat creștini și artiști creștini, și ei pot fi socotiți astfel dacă în funcția lor slujesc pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pare logică afirmația. Dar ca e o simplă absurditate de vreme ce Biserica există în istorie și, disciplinând pe artiști, a dat naștere unei formidabile arte creștine, de stiluri unitare și proprii, cum e arta bizantină sau romano-catolică. Aproape fără excepție teologii protestanți, când discută această problemă, se găsesc într-un penibil e’chivoc: pe de o parte susțin punctul de vedere evaziv-negativ al confesiunilor lor, iar pe de alta sunt nevoiți să recunoască în desfășurarea vieții istorice fecunditatea imensă pe care au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu și pot închipui pe Maica Domnului decât după idealul lor de frumusețe, adică în chip de Madonă neagră. Germanii intrați în creștinismul occidental au sfârșit prin a-i modifica doctrina, croind-o din nou după modul lor de înțelegere protestant. Influențe de asemenea natură variată sunt admisibile cu o condiție, ca ele să nu altereze puritatea dogmei și așezămintele de temelie ale Bisericii. Am putea zice cu Dionisie Areopagitul: ele sunt concesiuni făcute firii omenești. Dar în privința împrumuturilor din cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se dă, e în stare de inconștiență, neînțelegere când o primește pentru omenirea întregă. Eliminând deci ideca extazului irațional, hagiograful nu e un copist pasiv, care transcrie cuvânt cu cuvânt dictatul Duhului Sfânt, ldeea acestei copii pasive, observă Lusscau, e protestantă. Într-adevăr, ea concordă cu concepția despre natura iremediabil distrusă de păcat și devenită incapabilă să adauge vreun efort propriu la opera mântuitoare a harului dumnezeiesc. Protestantismul a pierdut noțiunea teandrică a colaborării lui Dumnezeu cu omul. În plus, dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoaștem" - așa își începea Kazinczy scrisorile care au imortalizat călătoria lui prin Transilvania, în anul 18163. Într-adevăr, Transilvania - în ciuda faptului că în secolele XVI- XVII a ocupat un rol aparte în conștiința națională maghiară, ca cetate de hotar, puternic protestantă și preocupată de păstrarea culturii naționale - a parcurs un drum diferit de Ungaria în răstimpul unui secol și jumătate după eliberarea de sub turci, în integrarea în Imperiul Habsburgic (nu în Regatul Ungar). Csokonai, în poezia intitulată Gânduri Târgu-mureșene, scrisă în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
una ireproșabilă, din punctul de vedere al fidelității naționale, deși se găsesc printre ei destui maghiari cu coloană vertebrală, cu viață demnă, a căror atitudine poate fi explicată numai de o aparență neglijență (...) Alt tip, care aparține cu precădere pastorilor protestanți, este acel membru al Partidului Transilvan (EP) atras în același timp și de partidul lui Imrédy, al cărui membru ar deveni la o adică, dacă nu s-ar teme că și-ar pierde bunul renume prin acuzația de atentat la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
adică, dacă nu s-ar teme că și-ar pierde bunul renume prin acuzația de atentat la unitatea partidului"57. Această situație nu se întâlnea doar în Țara Secuilor, era de notorietate și printre cadrele didactice ale Facultății de teologie protestantă unitariană din Cluj (profesorul Abrudbányai János), cât și în aparatul central al confesiunii unitariene (R. Filep Imre, pastor misionar). Găsim pastori reformați și în conducerea organizației Partidul Reînnoirii Maghiare (Magyar Megújulási Párt - MMP) din Oradea și Carei, și cunoaștem scrisori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de Sud își făceau studiile la Cluj, aproximativ 3% din numărul total al studenților. Procentul studenților evrei în anul 1943-1944 era tot de 3%, ca în anul 1943-1944. La Cluj au funcționat patru instituții superioare de învățământ agricol, două institute protestante (unitarian și reformat) și un institut catolic de studii teologice, iar la Oradea și Cluj câte un institut teologic greco-catolic românesc. Guvernul cocheta cu ideea înființării unei universității politehnice cu trei catedre. În condițiile războiului, înființarea acesteia nu a mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
un nou echilibru religios prin pierderea de către Biserica Catolică a multor enoriași în favoare bisericilor reformate, indiferent de formele sale. În acest spațiu Spania ca susținător al catolicismului încearcă să domine întreaga Europă, în schimb Anglia, ca singură mare putere protestantă trebuie să păstreze acest echilibru. Acest conflict a fost rezultatul uneia dintre cele mai puternice forme de cenzură din Europa acelor vremuri, cea religioasă constituită de reformă. Conflictele religioase s-au realizat nu doar între catolici și protestanți ci și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ne gândim mai ales la efectul contrareformei, iar în partea reformată între diversele curente religioase. Astfel în spațiul german după edictul de la Worms 25 (1521) ridică în Germania problema doar a două variante ale creștinismului: lutheranismul și catolicismul. Celelalte curente protestante, cum ar fi calvinismul, baptismul sau anabaptismul nu au fost acceptate și credincioșii au fost marginalizați și oprimați și de către luterani. La fel au stat lucrurile și în Anglia unde puritanii 26 au fost izolați din punct de vedere politic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
30 de ani. Spațiul de desfășurare a războiului a fost cel German, acolo unde anumite teritorii își schimbă structura religioasă convenită și unde teritoriile sunt cucerite. Frederick, electorul Palatin este încoronat rege al Boemiei, dar pentru că acesta era de orientare protestant, iar Ferdinand de Gantz care era catolic, se simte neîndreptățit și cere ajutorul Spaniei. Aceasta intervine, iar regele Ferdinand al II-lea încearcă să impună o formă de absolutism catolic. Chiar dacă la prima vedere conflictul este regional, atrage după sine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în 1566, Bruno 175 intră într-un conflict cu Biserica Catolică, dar cu toate acestea rămâne în sânul ei până în 1576, când i se descoperă lucrările lui Erasmus cu adnotările realizate în timpul lecturii și biblia cu interpretări apropiate de direcțiile protestante. Este perioada în care se îndepărtează de tradiția ortodoxă a Bisericii Catolice și se apropie de o filosofie monistă personală prin care încearcă să împace neoplatonismul cu teologia catolică. Ajuns în conflict cu această componentă a creștinismului, se afiliază în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
apărut în această perioadă lucrări ample care în contextul epocii aduceau prejudicii imaginii promulgate de Biserică. Imaginarul de origine pulsională atinge apogeul, ajungând la acele manifestări în care metafora era cea care domina imaginea asupra universului. În aceeași perioadă direcțiile protestante ale creștinismului nu mai erau privite ca erezii decât în interiorul Bisericii Catolice, ele luând un avânt important și instituționalizându-se într-o importantă zonă a Europei Occidentale. În contextul neputinței de a limita evoluția noii imagini crește rigiditatea Bisericii Catolice și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată de către Biserică prin intermediul Inchiziției a fost foarte eficientă în ceea ce privește literatura secolului al XVII-lea. S-a încercat ulterior o ocultare a mesajului sau, pur și simplu, centrul cultural s-a mutat în spații mai liberale, în principiu de factură protestantă cum a fost Anglia, Olanda sau spațiul german. Începe o nouă modalitate de a reprezenta lumea în cadrul căreia biserica nu mai poate interveni decât marginal puterea sa de cenzură scăzând treptat. Dar se dezvoltă în acest timp o nouă cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Reforma este un concept inventat de istorici și utilizat pentru a descrie o succesiune de evenimente datorită cărora mulți locuitori ai Germaniei, Elveției, Scandinaviei, Țărilor de Jos și ai Marii Britanii au întors spatele catolicismului și au devenit membri ai bisericilor protestante independente"19. Pentru a ocoli circularitatea definiției apelăm la eliminarea termenul de "Biserici protestante independente" și lăsăm doar "biserici independente" trebuind să adăugăm occidental. Astfel ne referim la acele biserici independente care se dezvoltă începând cu secolul la XV-lea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de evenimente datorită cărora mulți locuitori ai Germaniei, Elveției, Scandinaviei, Țărilor de Jos și ai Marii Britanii au întors spatele catolicismului și au devenit membri ai bisericilor protestante independente"19. Pentru a ocoli circularitatea definiției apelăm la eliminarea termenul de "Biserici protestante independente" și lăsăm doar "biserici independente" trebuind să adăugăm occidental. Astfel ne referim la acele biserici independente care se dezvoltă începând cu secolul la XV-lea în Occident și care s-au separat de Biserica Catolică din motive doctrinare. Totuși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și instrumentele de cenzură dezvoltate de Biserica Catolică. Mai mult o parte a acestora se regăsesc în principiile reformei, ca și o parte a celor ce au adoptat ideile eretice. Ideile principale ale ereziilor pot fi identificate și între direcțiile protestante în diferite forme, dar chiar și în sânul bisericii. Ideile anticlericale, lichidarea ierarhiei bisericești cât și deposedarea Bisericii de averi sunt unele dintre principiile reformiste. Ideea purității în sensul nedeținerii de posesiuni și a unui ascetism religios au fost principiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizat în vestul Europei: Germania, Danemarca, Islanda, Suedia și Finlanda, dar și în estul Europei: Boemia, Slovacia, Slovenia, Polonia sau Transilvania. Evoluția Bisericii luterane a fost semnificativă pentru ceea ce ar reprezenta Reforma occidentală. Totuși lutheranismul a fost prima dintre confesiunile protestante care este acceptată, celelalte, cum ar fi anabaptismul sau calvinismul au fost într-o mai mare măsură marginalizate, dar și acestea au reușit să străbată timpul, nefiind eliminate. Biserica protestantă a reprezentat o reușită în ceea ce privește cenzura imaginarului Bisericii Catolice. 2
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezenta Reforma occidentală. Totuși lutheranismul a fost prima dintre confesiunile protestante care este acceptată, celelalte, cum ar fi anabaptismul sau calvinismul au fost într-o mai mare măsură marginalizate, dar și acestea au reușit să străbată timpul, nefiind eliminate. Biserica protestantă a reprezentat o reușită în ceea ce privește cenzura imaginarului Bisericii Catolice. 2.2.3. Anglicanismul 33 și reforma ca cenzură politică Dacă reforma germană a fost una de natură conceptuală, o altă separare de Biserica Catolică a fost realizată de către Anglia. Ea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]