8,957 matches
-
și dirijor principal al orchestrei simfonice din La Crosse. Jan Hugo Huss va fi înmormântat la Arad, priveghiul public având loc marți, 14 martie 2006, între orele 14,30 și 17,30, în holul Palatului Cultural. Ad Visum l Pentru prozatori și poeți Până în 15 aprilie, se mai primesc înscrieri la ediția din acest an a concursului literar Ad Visum, organizat de Cenaclul „Andrei Mureșanu“ din cadrul Casei de Cultură din Vișeu de Sus, Maramureș, competiție deschisă autorilor de versuri și proză
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
Vișeu de Sus, Maramureș, competiție deschisă autorilor de versuri și proză cu volume publicate după luna mai a anului 2004, dar și celor care se-ncumetă să scrie haiku-uri. Dacă primele două secțiuni de concurs se adresează poeților și prozatorilor care vor candida la premii pe bază de cărți deja tipărite, cea de-a treia așteaptă, din partea fiecărui competitor, câte șase haiku-uri în formă clasică. Cei din primele două categorii vor trimite câte două exemplare din volumele de poezie
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și memorialistului Constantin-Virgil Gheorghiu (1916, Războieni, Neamț - 1992, Paris) se completează cu încă un aspect, extrem de prețios, cel privind activitatea sacerdotală, pe care a desfășurat- o în cadrul Bisericii Ortodoxe Române din Paris, în presa de specialitate, precum și în congresele
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, poet, prozator, traducător și memorialist, Const. Ciopraga (1916-2009) a fost, în același timp, un epistolograf din cei mai însemnați din literatura română postbelică. Inițiat, temeinic, în tainele literaturii epistolare, române și franceze, lector atent al discursurilor epistolare, Const. Ciopraga a scris și
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
și nepăsare stilistică laolaltă ca în cartea citată, pe care mi-am rezervat-o pentru orele de insomnie și de complectă apatie sufletească. Poate, poate, cu 13 ani... hm. Știu un lucru, nu mai voi pierde timp niciodată citind „marii” prozatori francezi din secolul trecut, Balzac, Flaubert, Stendhal, Zola, Hugo. Citește-le [sic] cine ar vrea, pe mine să mă lase în pace ! Dar totuși, Père Goriot, Madame Bovary hm, se poate citi. La Chartreuse... însă ? Absit!8 Îți sunt nespus
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
ai deschiderii culturale și ai efervescenței creatoare ce pulsează cu forță și ironie în literele românești (deci criteriul valoricoestetic). Unii erau deja cunoscuți în Spania: Ana Blandiana, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Ioan Es. Pop, Mircea Cărtărescu (cel din urmă, ca prozator); alții au provocat surpriză, neliniște, curiozitate, reverență. Studiul introductiv, semnat de regretatul Petru Poantă, este chiar ce trebuia: un excurs literar, istoric și critic, cu clasificări clare și plastice atît pentru cititorul spaniol, cît și pentru cel român. Ce gen
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
o realizare importantă și i se va trece în dreptul numelui cu gratitudine, și de către prieteni și de către adversari. O mărturie care contează Ne-a atras atenția în adevărul.ro un text intitulat „Un strigăt al secolului XX - CARTEA ȘOAPTELOR”. Autor: prozatorul Bedros Horasangian. Subiectul: „adevărul” despre „destinul unui scriitor și al unei cărți” - e vorba despre Varujan Vosganian și romanul lui Cartea șoaptelor. Iată ce scrie Bedros Horasangian: „ O construcție epică de amploare, mozaicată, stratificată, modulară, bine armată sub toate aspectele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
de pe scena româneacă și nu numai. Iar, în al doilea rând, extinsul articol se reține fiindcă vine din partea cuiva care știe ce spune (căci Bedros Horasangian a studiat ani de zile documentele legate de destinul armenilor), dar și din partea unui prozator ce are puterea să treacă peste orgoliul personal și „să-și exprime solidaritatea” cu un alt scriitor, recunoscându-i acestuia meritele: „El a reușit să scrie romanul pe care am vrut eu să-l scriu și nu am dus proiectul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
scriu acest articol. Aș fi dorit să fi putut lăuda o astfel de inițiativă, măcar dintr-un patriotism local, să-i zic așa, inițiatorul acestui proiect amplu, primul de acest fel în cultura vie din România, fiind din Botoșani, un prozator de real talent, cu o alonjă internațională absolut necesară pentru astfel de programe. Însă nu o pot face, dintr-un simplu motiv. Chiar dacă presa culturală, cea care redă de fiecare dată sumar sau pe larg astfel de manifestări, oarecum părtinitoare
Strategii culturale fără feedback by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/2870_a_4195]
-
vinului este aici proba adevărului, și în ea se includ și nuanțele goliardice, și cele sacramentale. Autorul tipic pentru acest rafinat proces de decantare (fără să vrei ești obligat să folosești termeni familiari vinificării) este, desigur, Sadoveanu. Sadoveanu este un prozator uriaș și inclasabil în opera căruia istoricul literar distinge două categorii de vinuri, mai bine zis două feluri de băutori, împreună cu vinurile lor: vinul cinegetic, vinul cotidian și profan al personajelor civile, ca oricare dintre noi, și vinul mitic, al
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
și profan al personajelor civile, ca oricare dintre noi, și vinul mitic, al personajelor ieșite din temporalitate, investite - și ele și vinurile lor - cu virtuți simbolice, care cuprind și anunță criptic partea nevăzută a lucrurilor, adică viitorul.Vinul mitic al prozatorului, pe care îl găsim în Hanu Ancuței, în Frații Jderi sau în Zodia cancerului, este un revelator de umanitate și de adâncimi ale tradiției, un fel de „Caron care face trecerea dintre spațiul mundan, al comunicării obișnuite, și cel al
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
parcă îi apără de dezastre (sau de conștientizarea lor în registru de lamento). Oameni simpli, dotați cu obsesii în fond pilduitoare (nu e lipsit de semnificație că abia foarte puțini dintre ei sunt scriitori; singurul al cărui contur face excepție Prozatorul, bunul prieten în filigranul căruia se poate recunoaște figura lui Alexandru Vlad). Inși ai paradoxelor, admirabili deci, în primul rând, prin expresivitatea apucăturilor lor: o bătrânică care strânge în propria debara cantități imense de reziduuri; un protestatar care intră în
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
din confesiunile lui Bruckner: în Franța, este o tradiție ca scriitorii, filosofii să fie invitați de președintele Republicii, de miniștri, pentru a le cere sfatul în diferite chestiuni dificile, de interes public. Nu e și cazul nostru. Din nefericire. Războiul prozatorului În LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ (nr. 2, februarie), Radu Aldulescu continuă războiul său fără sfârșit pentru apărarea condiției de scriitor, care, în opinia sa, este tot mai amenințată, mai pusă la îndoială în aceste „vremuri de bejanie”: „...ultimele redute ale batjocoririi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
fel, inclusiv cele de natură estetică. România își extermină pas cu pas romancierii adevărați, dar face eforturi pentru a intra în istoria literaturii universale cu cel mai rapid roman. O, țară tristă, plină de humor...” Înțelegem și amărăciunea și enervarea prozatorului. Situația scriitorului român, dar și impactul extrem de redus asupra publicului al literaturii române contemporane sunt cu adevărat îngrijorătoare și s-ar cuveni organizată o dezbatere largă și atentă privind cauzele acestei degradări. Dezbatere care, e de presupus, oricât de serioasă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
Odessa, din 1931, dar și alte nuvele, publicate de autor în reviste), îi dă prilejul lui Codruț Constantinescu, în revista 22 (nr. 7, 19-25 februarie), să refacă atât contextul istoric care a generat acele proze, cât și traseul biografic al prozatorului sovietic, pe care-l consideră „una dintre cele mai cunoscute victime ale totalitarismului stalinist”. Merită să reținem câteva episoade; sunt, am zice, secvențe standard ale felului cum se produceau mărirea și decăderea în acea epocă: „Chiar dacă în 1932 autoritățile sovietice
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
cărei locuitori - unii, e drept - au schimbat vipia și tihna siestei din Huzurei cu ploile și ceața din Londra. Viața bate cartea? Da, pentru o zi-două, pentru că Țăndărei tot Huzurei (de la „huzurit”, nu-i așa?) rămîne: acolo, în ficțiunile unui prozator care, în ultimul roman, tipărit postum, predă și o lecție de istorie: a anului 1917, în carte, repetîndu-și straniul interludiu, cum îl numește, azi: „Peste cîțiva ani, bîjbîiala asta va fi o lecție de istorie. Va fi scris acolo ce
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
cu ceapă, ciorbă de fasole, supă de tacâmuri ori papricaș cu găluști de făină. Deosebit de simpatică este povestirea intitulată Zei, al cărei erou-narator este un pisoi abandonat și temporar adoptat de un copil. Începutul acestei scurte proze e unul de prozator hârșit, care știe să intrige, să incite și să ofere informații cu pipeta, pentru a ține cititorul prins în mrejele textului: „M-am născut într-o pungă de un leu. // Acolo era să și mor.// În lumea aceea albastră în
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
lipsite de importanță. Povestirile Veronicăi D. Niculescu sunt, pe cât de simple ca tramă epică, pe atât de sofisticate ca strategie textuală și ca sens. Roșu, roșu, catifea (titlul însuși e unul nostalgic, preluat dintr-o rimă pentru copii) consacră un prozator plin de sensibilitate, care știe ce scrie.
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
Bocăneț (15 februarie 1944 - 4 martie 1977), Daniela Ecaterina Caurea (7 iulie 1951 - 4 martie 1977) poeta, Mihaela Mărăcineanu a fost o mezzosoprana, solista a Operei Române din București și Alexandru Ivasiuc (12 iulie 1933 - 4 martie 1977) a fost prozator și romancier. Toma Caragiu Actorul ar fi putut evita nenoricirea dacă ar fi acceptat invitația unor prieteni de a ieși în oraș. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru și a sfârșit pe 4 martie 1977 sub ruinele blocului
Minutul fatidic. Personalitățile române care au murit într-un mod îngrozitor () [Corola-journal/Journalistic/43100_a_44425]
-
izbăvi în 1925 opera de om”. Nici opera n-a avut totdeauna parte de o soartă mai bună. Poate fi o întâmplare că abia Iorga, care l-a scos din închisoare după Marele Război, a recunoscut în el un mare prozator, dar nu mai este una că, la reeditarea romanului Mara în anii 1930, Pompiliu Constantinescu îl considera în continuare plicticos și pedagogic. Consacrat definitiv de Călinescu în 1941, scriitorul ar fi fost mirat să afle, o jumătate de secol mai
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
ale lui Bachus, sau poate Apollo, uneori, permițându-și anumite remarci critice, cinice, ironice, de o finețe atroce, remarci care sunt generatoare, în dublă instanță, de adevăr critic și de farmec livresc”. De altfel, eseistul - care e și poet, și prozator - redă, în multe locuri, cu plasticitate, această dublă calitate a criticului optzecist: pe de o parte, acuratețea metodologică, „tehnicismul”, iar pe de alta „jovialitatea” lui stilistică, marca stilistică inconfundabilă (și mască, ne spune Cosmin Perța, a unei melancolii de profunzime
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
în reviste literare și a devenit deja o legendă printre admiratorii săi. Legenda se numește , o carte despre parcursul inițiatic al unui bărbat deja matur la momentul Revoluției din 1989, scrisă cu fraza impecabilă și cu inteligența și vigoarea caracteristice prozatorului. Personajul central al romanului, un individ divorțat, ce schimbă slujbe, dar și femei, aleargă după o himeră, pe care o vede întrupată în făptura de celuloid a actriței Nicole Kidman. Femeile reale pe care le iubește senzual nu reușesc să
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
și cred ce scrie Olga Neagu: cad poeții în lume tot mai singuri și triști și unde cad înflorește un pustiu și unde nu - n-are rost să exiști. Tot spun că-mi ajunge o pagină ca să-l situez pe prozator la nivelul lui. Era cât pe ce să mi se înfunde cu Maruca. Amintirile ei încep cu pagini insuportabil de lirice. Am fost gata să le las din mână. Am cedat la îndemnul lui T - și bine am făcut. Puternică
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
mai putut scrie numele acesta sfânt decât cu majusculă” (p. 140). Pagini mai profunde și mai bine aduse din condei pe această temă nu există în literatura noastră nici la Eminescu și nici la Blaga. Poetul este completat de un prozator pe măsură, așa cum în alte pagini din carte el își surprinde cititorul cu vigoarea unui critic și a unui polemist. Și, într-adevă r, autorul a trăit destul și a văzut multe și de aceea nu omite nimic și nu cruță
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
și a tribulațiilor sale, relatate de mai mulți naratori, care joacă pe rând mai multe roluri, precum în „Decameronul” lui Boccaccio, la care, de altfel, un personaj face referire în mod explicit. Savoarea narațiunii îi aparține însă poetului convertit în prozator, dar trecut în prealabil prin experiența traducerilor din Mario Vargas Llosa. Nu sunt foarte multe pagini pur narative în cuprinsul volumului, dar sunt suficiente pentru a-i da dreptate criticului Alex Ștefănescu. Episodul cu drumețul pierdut într-o gară de
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]