3,260 matches
-
Iehuda rabinul, prin Alexandros și mai adânc, în trecut, în vreme Patriarhilor, reconstituind o lume și o sumă de mentalități care pot contraria pe omul de azi, agresat de tot felul de idei extremiste; cum să se citească, de pildă „Psalmii lui David” în casa romanului Alexandros? Sau vocea naratorului să puncteze „amestecul de sânge” de acolo? Sau, altfel, prezența azaticilor (hoți, tâlhari, azi, „teroriști”), în Ashkelonul de altădată, dând foc acareturilor lui Alexandru și azi, asuprind un tânăr care vrea
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu.” - “ Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 - , cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secțiuni: Intrarea în psalm, Poemul și Călătoria. Se reține, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. “ - “Autor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997
OLIMPIA BERCA- DIN LITERATURA TIMIŞOREANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440]
-
mergeau și zburau îngerii cu fața lor luminată și curată, cu părul prins în bucle și aripile dantelate învăluind în valuri de bucurie, drumul spre biserică. Ajunși aici, au intrat, au îngenunchiat și odată cu necuvântătoarele au început să cânte un psalm Sfântului Soare, acesta minunându-se de acestă biserică vie. S-a hotărât să ajungă și el aici spre a le mulțumi, dar deodată de acolo de Sus, un glas blând i-a spus cu pioșenie; azi voi trimite câțiva dintre
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
gând ce se lasă de zbor mângâiat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, cum vântul rostește, A noastră iubire, ce o povestește, Văzduhului toamnei îmbălsămat , Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, că psalmul îl cântă Natură întreagă, prin toamnă cuvântă... A noastră rostire-a descătușat Iertarea tăcută l-al nostru păcat. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ASCULTA SI TACI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
acesteia întru înțelegere, credință și deschiderea ochilor spre contemplarea/cunoașterea lui Dumnezeu. Interdicția de a mânca din pomul Vieții este citită ca o instituire a postului, condiție a împărtășirii cu vrednicie. După acest prim popas, incursiunea biblică include profețiile și Psalmii, continuând cu Evangheliile, Epistolele, Faptele Apostolilor, perioadei apostolice urmându-i o prezentare succintă a celei patristice,postpatristice și neopatristice, ca, în final, să se expună câteva puncte de vedere din contemporaneitate. Însemnătatea Sfintei Euharistii pentru viața fiecărei persoane în parte
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
țară are dreptul să poarte steagul mândriei sale. Să ne rugăm, fiindcă suntem creștini: „Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi căci suntem sătui de dispreț; ne este sătul sufletul de batjocurile celor îngâmfați, de disprețul celor trufași” (Psalmul 123:3-4). Din păcate, aroganței nu-i poți răspunde cu eleganță, ci trebuie să cobori la nivelul persoanelor arogante pentru a le vorbi în același fel și a încerca să dezvălui parșivenia caracterelor acestor persoane lipsite de respect, a-i
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
clipe de durere, îmi găseam unica întărire și mângâiere în rugăciune. Ca și în primele luni de la Frăsinei, aș fi fost pierdut dacă nu m-aș fi rugat. Acolo aveam slujbe, Sfânta Liturghie, Acatistul, Paraclisul..., dar aici nu aveam decât Psalmii lui David. Mă așezam jos, pe podele, într-un colț de baracă, și începeam să mă rog. Dar rugăciunea mea nu era o rugăciune obișnuită. Rugăciunea mea țâșnea din sufletul meu, așa cum țâșnește gheizerul din inima pământului, mânat de un
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
-o. Pentru aceasta glasul celui risipitor aduc Ție: Greșit-am înaintea Ta, Părinte Îndurate! Primește-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, și mă fă ca pe unul din slujitorii Tăi. În același spirit, la Utrenia acestei duminici se cânta Psalmul 136, al înstrăinarii, cântat de evrei în captivitatea babilonică, pe când se gândeau la orașul sfânt al Ierusalimului. Acest psalm exprimă plânsul omului depărtat de casa Tatălui ceresc, pus în fața luptei decisive cu păcatul și cu patimile. El va fi cântat
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
ce mă pocăiesc, și mă fă ca pe unul din slujitorii Tăi. În același spirit, la Utrenia acestei duminici se cânta Psalmul 136, al înstrăinarii, cântat de evrei în captivitatea babilonică, pe când se gândeau la orașul sfânt al Ierusalimului. Acest psalm exprimă plânsul omului depărtat de casa Tatălui ceresc, pus în fața luptei decisive cu păcatul și cu patimile. El va fi cântat și în ultimele două duminici dinaintea Postului. Despre cugetarea la sfârșitul propriu, ca fiind filosofia cea adevărată și autentică
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
a.m.) sau de seară (3 p.m.). Templul era așezat pe una dintre colinele Ierusalimului. Așa că pentru a se ajunge la Templu trebuiau urcate cincisprezece trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm. Erau cincisprezece psalmi (119-133), de unde și numele de „Psalmii treptelor”. După cum am mai spus și în rândurile anterioare, rugăciunea fariseului, deși în prima parte dă impresia unei rugăciuni de mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Dumnezeule, Îți mulțumesc” (v. 11), pe parcurs
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
seară (3 p.m.). Templul era așezat pe una dintre colinele Ierusalimului. Așa că pentru a se ajunge la Templu trebuiau urcate cincisprezece trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm. Erau cincisprezece psalmi (119-133), de unde și numele de „Psalmii treptelor”. După cum am mai spus și în rândurile anterioare, rugăciunea fariseului, deși în prima parte dă impresia unei rugăciuni de mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Dumnezeule, Îți mulțumesc” (v. 11), pe parcurs ea se transformă
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
pe una dintre colinele Ierusalimului. Așa că pentru a se ajunge la Templu trebuiau urcate cincisprezece trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm. Erau cincisprezece psalmi (119-133), de unde și numele de „Psalmii treptelor”. După cum am mai spus și în rândurile anterioare, rugăciunea fariseului, deși în prima parte dă impresia unei rugăciuni de mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Dumnezeule, Îți mulțumesc” (v. 11), pe parcurs ea se transformă într-o rugăciune de elogiere a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
om cu conștiința zdrobită de păcat. Unei atare dorințe, Dumnezeu i-a acordat bunăvoința Sa; i-a răspuns pozitiv și, grație acestui răspuns primit de la Dumnezeu, vameșul „s-a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
toată nimic bun și nimic sfânt. Am trăit în lume singur și am făcut doar voia mea, ce îmi trebuie o cruce care este mult prea grea? M am întors plin de păcate bolnav de patimi, de ură. Laude, cântări, psalmi Zilnic să îmi pui în gură. Viața mea e a Ta întreagă, și inima din piept toată, ce am fost odată, Doamne, să nu mai fiu niciodată. Căci Tu dai la fiecare doar cât poate îndura. Fiecare și duce singur
CRUCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380526_a_381855]
-
carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă
DORINA STOICA, O CARTE DE CREDINȚĂ DE CRISTINA ȘTEFAN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380524_a_381853]
-
pământ cu crezământ și fără spini unde-s lumini: sunt veci de Crist Cel de-Ametist! prin cer trec vești fulgi de povești: cum Cel Înalt suie învoalt flori și necaz colo-n privaz flori colilìi lebede vii legând în psalmi raiul de dalbi - palat de sfinți grădini cuminți... * viscol de flori trezește-n zori stea și Voivod pentru-un norod abia scăpat din scăpătat mistice veri verzi primăveri și constelații magìi de grații: meniți în șoapte focuri de noapte pentru
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
socio-politică a Statului creștin, conferindu-i astfel autoritatea spirituală și demnitatea mistică ce-i deschide Calea spre mântuire. Sufletul neamului Dacoromân trăiește nemuritor prin jertfa sfântă de sânge în care grăiesc necontenit Limba română cu stihurile ei de aur și psalmii serafici ai cântării Liturgice. Nemurirea precreștină dacică și-a odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
și noroi,/ Cu lanțuri la mâini și la picioare/ purtăm și azi istoria după noi.”[Ocnele Mari, celula 12 izolare, Aprilie 1951] (Virgil Mateiaș, Drumețule, oprește-te și vezi... Ed. Eminescu, București, 1999)] Zăngănitul lanțurilor răsună în celule ca niște psalmi pioși, prelinși în mătăniile chiliei, ce se înalță ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Salvarea, deci, e lanțul; și nu-ncerca să ieși,/ Abisul neființei se cască-n fața ta,/ Ci dus de geniul liber pe drumul fără greș, Pe
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Maxim, dar tot el înalță Imnul divin: „Rugăciune”, Preacuratei Maria, cea mai mare, cea mai plină de har poezie a lui Eminescu, adaugă același mare poet și mărturisitor Virgil Maxim. Pietatea creștină universală s-ar înnobila haric și serafic dacă Psalmul (Rugăciune) închinat cu supravenerație Fecioarei Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, al nemuritorului geniu, ar fi alăturat ceremonialului liturgic al Bisericii Sobornicești a lui Hristos. Învierea, Rugăciunea unui Dac, Răsai asupra mea, La steaua, Luceafărul, Colinde, Împărat și proletar, Scrisoarea I
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
este Poezia sublimă a Dragostei dumnezeiești. Prietenia este Cântarea Neamului nostru dacoromân nemuritor și a Dumnezeirii veșnice. Prietenia este o stare aleasă a bucuriei, a cunoașterii lăuntrice, a misticii ortodoxe, care ne definește spiritual în primenirea noastră. Prietenia este un Psalm filocalic ce decurge din împlinirea unei misiuni dumnezeiești, ca vocație a Iubirii. Prietenia având dimensiune Hristică purcede ca un rod al înfăptuirii sensului existenței noastre creștin-ortodoxe. Acesta este înțelesul ei cel mai profund și mai tainic pe care-l ocupă
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
cerdacul sufletului Dacoromânului spre a se împlini în spiritualitatea și îndumnezeirea poeziei divine, încântând. Frumusețea țese lumina ortodoxă a Cerurilor albastre ce înseninează verdele omenirii creștine brodat pe miraculoasa omenie a dacilor liberi din Carpați. Frumusețea se împletește cu liniștea psalmilor fierbinți ce se pogoară ca o ploaie mănoasă de primăvară în inima credinciosului harnic, simțitor, sfințitor locului, trăitor și mărturisitor. Frumusețea dacoromână cântă ortodoxia lui Hristos, ce vibrează precum imnul Învierii Sale în infinitatea inimilor purtătoare de adevăr, libertate, dragoste
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura Luminii, înnobileză Cântarea în arpegii de psalm, întronizând Armonia cosmică în sferele serafice ale Liturghiei dumnezeiești-Jertfa sublimă, care îi adună pe cei Frumoși, pe cei Aleși în jurul lui Hristos-Frumosul și Iubirea absolută. Iubirea dragostei dumnezeiești generează astfel transfigurarea spiritualului sub chipul autentic al Frumosului. În Zorii Creației
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
rest tăcerea amuțită condamnă gândirea, cuvântul, persecută e-ul, prigonește dreptatea, adevărul, binele, credința, cântarea, frumosul, iubirea, creația, izbânda, înălțarea, azurul. La fel, Cuvântul trebuie asumat în lumină doar pentru exprimare, pentru grăirea frumoasă, înmiresmată de expresii, metafore, stihuri, aforisme, psalmi, simboluri de credință, jurăminte, legăminte, mărturii, mărturisiri, iertare, în rest sunt vorbe în vânt, vorbe de clacă... Întotdeauna când taci, trebuie permanent să grăiești. Dar când grăiești trebuie să o faci cu toată încărcătura sufletească a inimii și a dorului
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
de poezia „Doină”, considerată un fel de esență în versuri a xenofobiei eminesciene: „Cine-a îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii” (p. 231) (Ioan-Aurel Pop, Identitatea Românească. Ed. Contemporanul, București-2016, p. 101-102) De fapt, DOINA lui Eminescu este un PSALM din regeasca și divina Psaltire universală. Și dacă tot li se încrețește inima denigratorilor când aud DOINA lui EMINESCU cunoscută, le mai dăm o variantă mai pe gust, aleasă și publicată de Alexander E. Ronnett: „Adevăratul Eminescu nu este visătorul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
GHEORGHE-PURTĂTORUL DE BIRUINȚĂ. Sf. M. Mc. Gheorghe este Unul dintre cei mai iubiți Fiii ai Cerului și unul dintre cei mai apropiați Prieteni ai Maicii Domnului și ai Mântuitorului Hristos. În cinstea Numelui său s-au scris acatiste, cărți, imne, psalmi, poezii, legende, s-au realizat cele mai frumoase icoane, s-au ctitorit biserici și mărețe catedrale în întreaga lume ortodoxă. Fiind de ... Citește mai mult Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci folositor,neputincioșilor doctori, împăraților ajutător,purtătorule
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]