2,680 matches
-
cele mai multe ori precursorul unui episod depresiv sau schizofrenic. ■ Tulburarea delirantă indusă (induced delusional disorder), într-o clasă distinctă (ICD-10: F.24) ce include "nebunia în doi" (folie à deux), tulburarea paranoidă sau psihotică indusă (induced paranoid or psychotic disorder) și psihoza simbiotică (symbiotic psychosis), este descrisă drept o maladie împărtășită de două sau mai multe persoane cu strânse legături sentimentale între ele, dintre care doar una suferă cu adevărat, dar care, prin inducție, transferă boala celeilalte persoane, în împrejurări speciale (de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pe care o simulează în mod deliberat. Faimoasa lui declarație " Singura diferență dintre mine și un nebun este că eu nu sunt nebun!" (1994: 17), dobândește, în acest context, un sens mai specific. Cu alte cuvinte, Dalí face din propriile psihoze materia tablourilor sale, păstrând totuși distanta critică caracteristică analistului. Dar "paranoia critică" daliană se aplică nu numai descifrării picturii sale, ci și lecturii realului. În cadrul schițat de metodă, Dalí ne propune "un vast ansamblu autobiografic mergând de la tablou la povestire
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
considerând-o drept o modificare a manierei prin care subiectul percepe lumea unde trăiește. Unele formulări daliene amintesc îndeaproape de limbajul lucrărilor lui Sérieux și Capgras, ori de cele ale lui Kraepelin care, să ne amintim, consideră că la baza psihozei [paranoiei] se află un tip de personalitate ce se manifestă prin a judeca, în primă instanță de o manieră greșită, anumite aspecte ale propriilor trăiri, urmată apoi de un discurs interpretativ, controlat de mecanismele normale ale rațiunii. Diferența constă în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
colectiv face ca, în procesul de abstractizare, imaginarul să preia "culorile" fricii de pedeapsa veșnică și de pierderea, în moarte, a stării (precare) de echilibru. Antropologia creștină ar putea să ofere aici interpretări care ne-ar aduce mai aproape de înțelegerea psihozelor din timpul primului mileniu, manifestate colectiv la sfârșitul lui. Formele apocalipsei (un "compartiment" important al imaginarului colectiv), ca reprezentare psihotică a haosului absolut, devenite metafore−matrice pentru chinul veșnic și motiv pentru penitență, diferențiază lumea greco-romană de cea creștin-medievală. De
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
slobod a intra nimărui Aici în raiul nostru frumos...? Eu îngenunchind, mă închinai lui Și zisei: - Să mă ierți, sfinția-ta, Eu n-am venit aici dă voia mea! Autorul va excela, împreună cu atâți alți scriitori români, în scenele de psihoză cruntă, pe care le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
școala flamandă: Plouă, plouă, - Plouă cât poate să plouă, Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, - cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, - Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de persecuție. Poetul e sub trăsnet, lovit, sfâșiat. Aci el jură răzbunarea cea mai cruntă veacului, aci, resemnat la ideea destinului fatal al oricărui poet, se înseninează și se abstrage. Nu mai este un "poet" răstignit, este Poetul, Geniul neînțeles
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întreaga literatură a acestei epoci și care s-ar putea rezuma în formula: mic romantism provincial și rustic. Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918) e unul din principalii exponenți. Bineînțeles, acest romantism reprezintă o undă a eminescianismului. Delavrancea, care suferă de o psihoză a veacului, recunoaște răul ca principiu al istoriei, vede în faună și floră un câmp al luptei pentru existență. Eroul conștient de această ordine cosmică nu mai este un Luceafăr. Apar acum învinșii în viață, micii melancolici, care, în loc să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a uitat că este spirit. În joc este ideea gnostică a „salvatorului salvat”. * Mintea cuprinde trei părți principale: mintea analitică, mintea reactivă (formă de supravețuire a trupului) și mintea somatică. * cu ajutorul metodei de audiere, eul profund poate fi eliberat de „psihoze, nevroze, constrângeri și presiuni...”. * Conceptul de MEST („materie”, „energie”, „spațiu”, „timp”) semnifică părțile componente ale universului fizic. * Conceptul de Theta înlocuiește englezescul thought. Înseamnă „capacitate de gândire”. * Engramele sunt cele care provoacă bolile psihosomatice. Prin acțiunea lor, Hubbard explică nevrozele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nevroze, constrângeri și presiuni...”. * Conceptul de MEST („materie”, „energie”, „spațiu”, „timp”) semnifică părțile componente ale universului fizic. * Conceptul de Theta înlocuiește englezescul thought. Înseamnă „capacitate de gândire”. * Engramele sunt cele care provoacă bolile psihosomatice. Prin acțiunea lor, Hubbard explică nevrozele, psihozele, sinuciderile și comporta mentele „aberante”. * Conceptul de dinamică este un ansamblu de impulsuri instinctive ce acționează la diferite nivele ale vieții. * religia hindusă și cea budistă sunt precursoare ale Bisericii Scientologice. * Scientologia conține un amplu sincretism. Sunt idei preluate din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
treia cale: Subiectul să-și restabilească puterea voinței Cele mai multe complexe au ca efect diminuarea forței voinței, sentimentul că subiectul este neputincios în fața complexului, faptul că el ar vrea să fie altfel, dar nu poate. În cazul persoanelor cu nevroze sau psihoze ajutorul trebuie să vină de la cei apropiați și de la psihoterapeuți. După cum s-a arătat în cadrul acestei secțiuni, complexele sunt trăite, în plan emoțional, negativ de persoană, marcând prezența multor dificultăți. Mai grav este că persistența unuia sau mai multor complexe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a vânzătorilor este foarte slabă, iar exigență în acest sens din partea forurilor conducătoare se pare că nu există. Și, în încheiere, un ultim aspect. Lipsa celor mai neașteptate lucruri din aprovizionarea magazinelor. Apariția lor sporadică și tot atât de neașteptată creează o psihoză specifică la cumpărător, care, în mod inconștient, aproape se roagă de vânzător să-i găsească obiectul cerut. Și atunci, de cele mai multe ori, vânzătorii dosesc mărfurile mai căutate și le vând clienților mai culanți care strecoară și un mic bacșiș. Fata
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
militară pusă la punct de un regim care propovăduiește numai pacea pare absurdă Și totuși, așa a fost. Până și copiii care au urmat altor și altor formațiuni erau înarmați cu puști (veritabile sau nu, nu mai interesează), dar o psihoză armată a pus vreme de aproape 45 de minute stăpânire peste Piața Aviatorilor. De la mic la mare, de la băieți la fete, cu toții făceau un front comun de luptă și apărare. Mă întreb iarăși: împotriva cui? Și de ce? Burghezia internă a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Acesta, atunci când iese la suprafață, se exprimă prin arhetipuri și mituri, tot el comandă psihologia maselor, în vreme ce subconștientul individual e populat de imagini și simboluri și comandă psihologia individului, individualizarea. Cele două inconștiente se întrepătrund și cred se pot condiționa. Psihozele sociale, obsesiile maselor, nu sunt altceva decât răbufnirile inconștientului colectiv. Acest fond inconștient, atât cel individual, cât și cel colectiv, scapă controlului; răspunsurile pe care el le va da evenimentelor exterioare vor fi autonome, conforme unui mecanism cu intenționalitate ascunsă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
contaminați de maladiile mediului și ale epocii. Cartea este darnică În numeroase observații și scene - diferența dintre București și Cluj, de pildă, Înduioșătoarea secvență cu Puia Rebreanu -, ca și În excelente portrete, mai ales de scriitori și activiști sau ale psihozei colective (moartea lui Preda etc.). Sunt cu totul de acord cu autorul (timpul a și probat-o, de altfel) că problemele acelei epoci bolnave, cu Întruchipările de iad glumeț și jegos, nu pot cristaliza epic, În proza de ficțiune. Am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu lăsa să se bănuiască tensiunea În care se desfășura, de fapt, vizita, cum avea să rezulte nu doar din romanul menționat, ci și din relatările celor care avuseseră ocazia să discute direct cu oaspetele. Bellow trăia „un fel de psihoză... că este mereu urmărit pe stradă, că peste tot sunt microfoane”, povestește, recent, În Observatorul cultural (119/2000), doamna Antoaneta Ralian, traducătoarea sa În română. „Când a văzut că acolo unde stătea, În locuința surorii doamnei Bagdasar, se puneau perne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
servi pe sclavul de ieri. „Lumea se răsturnase cu josul În sus, fără să se schimbe totuși decât prin faptul, deloc neglijabil, că ieri eu eram Învinsul, iar astăzi era el.” Fostul Învins devenit peste noapte Învingător trăiește, apoi, sub psihoza că „nemții s-ar putea Întoarce oricând”, fie și sub altă Înfățișare. Definitivul provizorat din timpul ororii se perpetuează În lumea „de după”... Totalitarismul dinainte și de după supraviețuire i se pare la fel de lipsit de sens, toate situațiile totalitare la fel de lipsite de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o singură nădejde: tineretul. Legiunea nu era decât un mic nucleu, necunoscut încă în masele populare. Manifestările ei nu erau publice și se mărgineau la recrutarea de membri pe cale individuală. Când propaganda comunistă și alarma presei din București crease o psihoză tulbure de teamă și neliniște, Căpitanul a venit cu ideea formării unei organizații anticomuniste. Noua organizație urma să aibă o bază mai mare decât Legiunea. Scopul ei era ad-hoc, adică de a forma un front împotriva comunismului. Pentru aceea s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
măsuri de întărirea pazei la penitenciarul Rm. Sărat, pentru ca cei 27 de legionari arestați să nu poată lua legătura cu cei de afară. După cum se va vedea mai jos, se trăiește de către organele de represiune o teamă, justificată doar de psihoza celui care știe că face o mare nedreptate și de undeva așteaptă să-i vină o pedeapsă. Desigur că la Râmnicul Sărat, unde se produseseră atâtea crime contra legionarilor era mai îndreptățită, dar peste tot în țară se manifestă același
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a 17.000 de legionari încadrați în unități, cuprinzând toate straturile sociale și toate eșaloanele de vârstă a demonstrat cu prisosință inversul. În anul 1945 nu se întrezărea nici o speranță, pentru lupta politică anticomunistă. Petrașcu, venit din afara granițelor, trăise acolo psihoza generală a Occidentului, care se vedea în pragul nivelării totale, sub șenilele celor 40.000 de tancuri sovietice, gata de marș spre Atlantic, în timp ce soldații americani așteptau cu nerăbdare ordinul de întoarcere în patrie, fiindcă războiul se terminase. În plan
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a copleșit. M-a izbit mult iuțeala cu care s-a propagat vestea, când ai noștri nici la telefon nu ar fi îndrăznit să discute subiectul. Desigur, agenții Securității au făcut-o în scop diversionist pentru a crea o anumită psihoză de panică. Am făcut imediat asemănarea cu un alt caz întâmplat de câteva zile la Brașov, unde un student, fost deținut politic, cunoscut de mine la închisoarea Aiud și care era acum sudor în uzină, a fost găsit înecat într-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un papă din secolul al XV-lea ar fi fost tras pe sfoară de cardinalul Marcianus Lombardus; toată afacerea are ca efect o psihoză colectivă declanșată de ideea, la modă atunci, a iminentei Apocalipse. Deși datează din aceeași perioadă, Calul lui Moș Eftimie (1950) și Memoriile agentului electoral Teică Pasăre (1950) nu ies din schema pedagogiei explicit comuniste. Romanul Zorii robilor transformă în proză
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
banală și prea energică pentru a-și da seama din mers dacă toate victimele călcate de ea trebuia ucise. În cele din urmă se poate vorbi de tematizarea obstinată a violenței transpusă la nivel scriptural (scriitura este cheamată să reprezinte psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aspect științific psihologic și nu e nici argumentată, ci sesizată intuitiv. Ipoteza și doctrina lui Kretschmer merg mai departe. Acest tip bio-psihologic poate avea variante anormale caracterial, cu manifestări depresive și hipomane. În plus, e predispus spre boala psihică denumită psihoză maniaco-depresivă. Alături de tipul morfo-psihologic „picnic” se mai descriu tipurile „leptosom” (astenică și „muscular-atletic”. Fiecare e descriptibil printr-un aspect corporal care poate fi comentat în anumiți termeni: „leptosomul” este subțire, cu trăsături colțuroase, iar din punct de vedere psihic e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrise diferite entități nosologice psihiatrice însoțite de tulburări de comportament, mai mult sau mai puțin manifeste. Atunci când suferințele provocate anturajului primeau atributele agresivității și criminalității, cazurile erau abordate medico-legal (Walker, 1968Ă. Printre primele instanțe care au diferențiat comportamentul criminal secundar psihozelor de cel corespunzător unor structurări patologice ale personalității se situează cele din Marea Britanie (Porter, 1987Ă. Generozitatea juriilor care acceptau invocarea nebuniei în cazul unor acte criminale în vederea evitării sau comutării pedepsei a fost întreruptă în 1760. Invocând antecedentele familiale psihotice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitățile psihopatice ca insuficiente cantitativ în planul impulsurilor, al temperamentului și caracterului. În aceiași ani, Kretschmer a descris raporturile dintre biotipurile picnic și astenic, respectiv dintre boala bipolară și schizofrenie. El este autorul unei punți de legătură între normalitate și psihoză prin secvența persoană normală - patologie - psihoză: schizotim - schizoid - schizofrenie; ciclotim - cicloid - psihoză maniaco-depresivă. A descris și caracterul ca o structură ce coalizează reacțiile afective și volitive individuale. Cunoașterea lor - în condiționare reciprocă și interdependență cu variabilele sanguine - ar putea oferi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]