3,998 matches
-
fabulele mitologice nu vor avea trecere. Un ziar polon din Lemberg, "Slowo" ("Cuvîntul"), ne aduce amănunte cari ar fi în stare a da fenomenului o altă esplicare. La gara din Cernăuți a fost arestat un agitator nihilist, anume Ivan Franco, publicist democratic-social, și partizan al unui om renumit, al fostului profesor de universitate Mihail Dragomanov. Înaintea sosirii împăratului Francisc Iosif în Galiția, Franco avea de gând a înscena în Lemberg ori în alt loc vro manifestație politică oarecare. Poliția din Lemberg
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din acele vestite scrisori, ca să vedem de ce critică sânt susceptibile. Eu cred, d-le redactor, că, precum marele moralist și censor Catone termina discursurile sale din Senatul Romei cu memorabilele cuvinte: Caeterum censeo delenda est Cartago, tot asemenea oratorii și publiciștii noștri sânt datori a lucra fără pregetare ca să strivească funcționarismul. (Cf. Scrisoarea a VIII-a). Într-adevăr memorabile cuvinte a rostit Marcus Porcius Cato (Major), pronumit Censorius, în Senatul Romei. Dar ceea ce-i mai memorabil e că un autor latin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului minoritar”. Publicistul pensionar clujean BALOGH EDGAR a cerut unor intelectuali din R.P. Ungară să facă la rândul lor intervenții în acest sens pe lângă guvernul maghiar. Comentată este și măsura luată de Ministerul Educației și Învățământului de a se interzice cadrelor didactice deplasări
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vom încerca doar să ilustrăm diversitatea punctelor de vedere și întinderea controverselor. În această privință, arareori se poate vorbi de școli sau curente istoriografice întemeiate pe concepții clare, ci, dimpotrivă, mai degrabă despre păreri personale ale oamenilor de stat, istoricilor, publiciștilor etc. rezultate în propria lor experiență de viață ori științifică, influențată de formația lor filosofică și de crezurile sau înclinările politice. 1. Istoricii ruși, de pildă, au acordat o mare atenție acestei teme din motive ușor de bănuit: rolul Rusiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
membrilor Divanului obștesc, chemați de a delibera asupra acestui obiect, următorul extract dintr-un art[icol] publicat la 11 aprilie 1856 în gazeta austriacă [„Oesterreichische Zeitung”], jurnal cunoscut a fi organul Ministerului de Finanțe Bruck. Articolul este scris de faimosul publicist Stein și, pentru cine are ochi, este mai mult decât lămurit”. După ce dă extrasul, autorul acestei copii manuscrise încheie: „Iată ce zice „Gazeta austriacă”: Oare membrii Divanului obștesc vor da mâna la această mare chemare ?”, adică la apelul adresat de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
remarci. Mai întâi, politica faptului împlinit practicată de români în 1859 nu este, iertată-mi fie banalitatea, o inovație în istorie, ea se particularizează însă prin statutul juridico-politic internațional al Principatelor. Ce-i drept, oamenii de stat contemporani evenimentelor, apoi publiciștii și istoricii, au reținut, cu excepții nesemnificative, zestrea de simțământ patriotic, inteligență și abilitate politică a corifeilor luptei pentru emancipare națională a românilor, trăsături probate cu o surprinzătoare maturitate pentru niște amatori, novici în „treburile înalte de stat”, cu atât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înzestrate să dea gir importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Certan, K. Hitchins și atâția străini, mulți contemporani nouă) au scris și susținut că cea dintâi victorie a principiului naționalităților a fost tradusă în viață la Dunărea de Jos, mai precis, în Principatele Române. Firește, nu excludem, în limitele arătate, publiciștii acelui timp istoric, dar prin însăși profesiunea lor, ei erau abilitați pentru ceea ce s-a numit mai târziu „reportaj”, deci o specie a comunicării cu antenele nu numai orientate spre, ci și ancorate în cotidian. Istoricii le datorează mult enorm
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indocilitate, eu întreb la ce le-a servit românilor docilitatea lor de până acum? ce au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu ne învinovățească de neștiința evaluării diferenței între declarațiile (mărturiile) unui împuternicit de stat (P. Kiselev) și cele ale publicistului. Ne interesează însă fluxul de idei și, indiferent de „rangul oficial” al promotorilor, experiența istoriografică ne-a convins cât de mult „fură sau mint” trimișii acreditați ai statelor, inspirându-se din „producția” publicistică. Influența acesteia din urmă este covârșitoare. Mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din capul locului și treptat, s-o submineze până a o lovi de caducitate. Unul din primii pași și cel mai important, hotărâtor, în această direcție, a fost dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nici oamenii de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o uniune personală. Numai rememorarea numelui lor ne-ar răpi un spațiu tipografic excesiv de întins. N. Iorga schița anii domniei lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
uzanțelor toate personajele neesențiale au fost eliminate, inclusiv Honoria. Papă Leo este transformat într-un simplu patriarh - rol de baș secund. Nici o modificare nu l-a perturbat pe Verdi care a continuat să compună cu entuziasm. Într-o scrisoare către publicistul francez, Léon Escudier, Verdi scria: ” Ce idee grozavă ar fi sa montam Atiilla la Grand Opéra din Paris”. Libretul a continuat să sosească cu mari întârzieri din vina lui Solera, deoarece acesta se mutase în capitala Spaniei din cauza soției sale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bilunară, editată la Pesta și Oradea între 1 ianuarie și 31 decembrie 1868, în 1871 (patru numere) și între 1 ianuarie și 15 aprilie 1881. Această „foaie bisericească pentru elaborate din sfera elocinței sacre” era scoasă de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru a înlocui alte două periodice, „Sionul românesc”, publicație redactată la Viena de Gr. Silași, și „Foaia administrativă arhidiecezană”, care apărea la Blaj în redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
, revistă literară apărută la București, lunar, din 15 decembrie 1885 până în mai 1886 și la 15 ianuarie 1888. Comitetul de redacție era alcătuit dintr-un grup numeros de scriitori și publiciști, printre care Bonifaciu Florescu, Anghel Demetriescu, C. Georgian, D. Stăncescu, D. Teleor, G. Dem. Teodorescu, Șt. Vellescu, M. Gaster, Traian Demetrescu și Mircea Demetriade. Ambiția lor, nerealizată, era aceea de a combate, prin revistă și prin cercul literar care trebuia
ANALELE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
, Bogdan (pseudonim al lui Alexandru Pârâianu; 6.IV.1907, Budele, j. Vâlcea - 27.X. 1936, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Anei și al lui Nicolae Pârâianu, țărani. Urmează clasele primare la Nenciulești - Vâlcea, apoi Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea, Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928, întreruptă în 1930), Conservatorul din București, secția de artă dramatică (1930-1933
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
, Gheorghe (24.X.1937, Sângeru, j. Prahova), poet și publicist. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1951-1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1959-1963). A fost profesor la școlile din Salcia și Podgoria, în județul Prahova, la liceul din Pogoanele, unde a editat revista „Aurora”, apoi, din
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
ANDRIEȘ, Andi (3.VI.1934, Iași), dramaturg și publicist. Este fiul lui Nicolae Andrieș, profesor de limba română, și al Luizei Andrieș (n. Lelescu), profesoară de limba franceză. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași în 1955. Încă din timpul studenției, a lucrat ca redactor la „Iașul literar” (1954-1971
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
ANDREIȚĂ, Ion (11.VI.1939, Perieți, j. Olt), poet, prozator, publicist și traducător. Fiu al lui Marin Andreiță, notar, și al Floricăi Andreiță (n. Preoteasa), A. urmează Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, apoi frecventează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1958-1963). Activează ca ziarist la „Scânteia
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
ANESTIN, Victor (18.IX.1875, Bacău - 5.XI.1918, București), prozator și publicist. Al doilea dintre cei cinci copii ai actorilor Ion și Maria Anestin, A. își petrece copilăria printre oamenii scenei, de care își va aminti ulterior cu pietate. Urmează ciclul secundar la Colegiul „Sf. Sava” din București, apoi la Liceul „Carol
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
, Ion (24.XII.1900, București - 5.XII.1963, București), cronicar teatral, dramaturg și prozator. Bunicul, Ion Anestin, se numărase printre ctitorii Teatrului Național craiovean, iar unchii, Victor și Alexandru Anestin, se făcuseră cunoscuți ca publiciști și literați. Și Theodor Anestin, tatăl lui A., desenator la Primăria Capitalei, avusese în tinerețe unele preocupări literare. A. învață la Școala Visarion, apoi la Colegiul „Sf. Sava”, unde este coleg cu Vladimir Donescu. Împreună scot „Revista Carol I”, ce
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
ANGHEL, Paul (18.III.1931, Răcătău, j. Bacău - 4.X.1995, București), prozator, eseist, publicist și dramaturg. Fiu al lui Vasile și al Anei Anghel, învățători, A. urmează liceul la Bacău (absolvent în 1950), apoi Școala de literatură „M. Eminescu”. A fost redactor la „Contemporanul”, apoi redactor-șef la „Tribuna României” (1972-1974). Debutează cu un
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
, Corneliu (31.X.1940, Craiova), poet și publicist. Fiul al Veronicăi și al lui Ioan Antoniu, comerciant, A. a absolvit liceul în 1965, apoi Școala tehnică de construcții din Arad. Practică diverse meserii, între care și aceea de marinar. Locuiește la Galați, unde este director al revistei de
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
poezia Plugul. În ultima perioadă a revistei, apar și alte nume: Verona Brateș, Vasile Copilu-Cheatră, Vasile Bucur. În genere, mai ales în perioada în care periodicul s-a transformat în cotidian, nivelul liricii publicate scade. Proza găzduită este modestă. Printre publiciștii revistei se numără Vasile Netea (Note pentru literatura bănățeană), Raoul Șorban (Viață culturală românească în Ardealul de Nord), alături de Ion Groșanu, Ion N. Voiculescu, Livia Chiriacescu, Vasile Adam, Traian Stoica, Corneliu Albu, Gabriel Țepelea. Alți colaboratori: Liviu Rebreanu, Perpessicius, Gh.
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]