6,888 matches
-
un roman al indistincției între uman și zoologic (Viziunea vizuinii, roman într-o doară, 1981), la un autor care, în poezie, umaniza chiar și inanimatul. Viziunea este la Sorescu originară. Prin ea începe facerea oricărui text, chiar și a celui publicistic. Perspectiva decide totul, substanța și stilul. Primul roman era, într-un fel voit, mai prozaic și mai încorsetat. Al doilea devine mai poetic și mai liber. Prozaicul și poeticul rămân polii scrisului său. Iar ecuatorul, ca să reiau un titlu poetic
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
legionari, atitudinea antidemocratică și câteva puseuri împotriva maghiarilor, bulgarilor și evreilor (în anumite condiții istorice, în deceniul al patrulea) nu pot fi negate de nimeni, pentru că textele sunt fără echivoc. Ele totalizează doar câteva pagini din cele câteva mii ale publicisticii". După părerea mea, problema rămâne deschisă: a fost, într-o anumită perioadă a vieții, Mircea Eliade legionar? Sau a manifestat numai "simpatie față de legionari"? După ce criterii stabilim dacă cineva a fost sau nu legionar? Florin Țurcanu dă un răspuns neechivoc
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
Eliade față de ei sau chiar sprijinirea carierei unora dintre ei de către savantul român. Am citat mai înainte afirmația dlui Handoca, după care textele lui Eliade referitoare la "simpatia sa față de legionari" "totalizează doar câteva pagini din cele câteva mii ale publicisticii". Aici sunt într-o privință de acord cu dl Handoca: trebuie să admitem că episodul legionar nu poate pune un stigmat pe întreaga viață a lui Eliade și pe imensa lui operă ca eseist, scriitor și mai ales ca istoric
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
îi acuză. Din fericire pentru Geo Dumitrescu (om de stânga, pe timpul războiului și al unei dictaturi de dreapta), imaginea sa de poet anti-oficial și antirăzboinic este, în condițiile actuale, cât se poate de favorabilă. El are acum o intensă activitate publicistică; și totuși, poetul tace editorial până în 1963, când îi apare volumul Aventuri lirice. Acesta a făcut impresie (senzație) nu doar prin calitatea versurilor, ci și prin diferența marcată în raport cu vârsta anterioară a creatorului (înainte ,distructiv", acum ,constructiv"). Cu toate acestea
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
filmul sau sunetul). Exemple notabile din mediul electronic sunt Afternoon, a story de Michael Joyce și respectiv Grammatron de Mark Amerika. Ceea ce Ioana Pârvulescu numește, inspirat, într-o "cronică a optimistei" din numărul 14/2006, "legătura între cele două regnuri publicistice, cel vegetal și cel electronic" se poate ilustra prin Jeu de paume, cartea electronică a lui Alex Leo Șerban și Șerban Foarță de la Editura Liternet, o carte rezultată în urma schimburilor de email între cei doi. În mediul cărții tipărite însă
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
din România, deoarece Mihaela a donat integral onorariul ei pentru cinci proiecte umanitare United Way, devenind prima vedeta TV din România care a donat peste 10.000 de euro din vînzarea unei cărți personale. Volumul Niște răspunsuri îmbină ficțiunea cu publicistica, textele fiind însoțite de ilustrații semnate de Horațiu Mălăele: „Mi-am dat seama că femeile din desenele lui seamănă izbitor cu femeile din povestirile mele, iar alăturarea cuvintelor cu expresia lor vizuală mi s-a părut că întregește portretele și
Mihaela Radulescu lanseaza cartea "Niste raspunsuri" [Corola-blog/BlogPost/95484_a_96776]
-
Emoția mea cea mai profundă azi e să simt că trăiesc secvențe din geamul aburit pe care degetul desena dorințe, neștiind că pune întrebări... Cititorilor mei inteligenți, cu drag, Mihaela” Spre deosebire de cartea de debut, volumul Niște răspunsuri îmbină ficțiunea cu publicistica (cîteva articole din Elle, revista în care Mihaela Rădulescu semnează o rubrică de 5 ani, și cîteva texte care au apărut în rubrică „De pus pe gînd” din Jurnalul Național). Asculta aici piesă Niște rapunsuri, compusă de Dan Teodorescu pornind
Mihaela Radulescu lanseaza cartea "Niste raspunsuri" [Corola-blog/BlogPost/95484_a_96776]
-
Teodorescu pornind de la cartea Mihaelei Rădulescu și interpretată de Taxi. Asculta aici piesă Niște rapunsuri, compusă de Marius Moga pornind de la cartea Mihaelei Rădulescu și interpretată de Lora (Wassabi). AUTOR: Mihaela Rădulescu COLECȚIE: HORS COLLECTION PREȚ: 24.95 RON DOMENIU: Publicistica. Eseu ANUL APARIȚIEI: 2009 NUMĂR PAGINI: 228 Din cuprins: • Dragă Mihaela • Dragă Cristian • Niște răspunsuri • Cum iubesc bărbații • 3 zile. Studiu despre tine • Mic tratat de dor • Amor de dor amar • Search... • Grădină sexologica • My fair (lady) • Femeia cu ochii
Mihaela Radulescu lanseaza cartea "Niste raspunsuri" [Corola-blog/BlogPost/95484_a_96776]
-
de informare, care, spre deosebire de reviste sau cărți, constituia o sursă mult mai accesibilă „contemporanilor”, fie din motive de timp, de priză la actualitate sau datorită lipsei de interes față de o lectură care depășește „limita” de 4-6 pagini. În ciuda diversității, în publicistica interbelică variabila sex continuă să orienteze existențele și să fabrice diferențe, dovada fiind numărul femeilor care este foarte mic atât din punct de vedere al creației, cât și ca apariție în paginile ziarelor și revistelor. O privire atentă asupra principalelor
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
că numărul femeilor jurnaliste este infinit mai mic, multe reviste neavând măcar o singură colaboratoare, așa cum se prezintă ziarul lui Camil Petrescu - Cetatea literară. Nici Bilete de papagal, aflat sub direcția lui Tudor Arghezi, nu manifestă vreun interes față de operele publicistice ale sexului frumos; printre puținele femei care publică în această gazetă se numără Cella Delavrancea și Otilia Cazimir, căreia îi este dedicat un întreg număr în anul 1928. Din „medalionul” realizat de Arghezi, aflăm și de ce: d-ra Otilia Cazimir se
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
în lupta pentru emanciparea politică a femeii, cum este Acțiunea feministă. În sfera socialului sunt prezente și publiciste, dar care prezintă aproape numai știri feministe - Lumea. Bazar săptămânal rezervă o rubrică Otiliei Cazimir unde socialul, culturalul își fac apariția în publicistica feminină. O excepție în publicistica interbelică o constituie Sanda Popescu care semnează în Jurnalul literar recenzii de carte și realizează portrete ale diferitelor personalități culturale; dar și Revista scriitoarei, unde Aida Vrioni și Constanța Hodoș semmnează „Cronica artistică” respectiv pe
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
a femeii, cum este Acțiunea feministă. În sfera socialului sunt prezente și publiciste, dar care prezintă aproape numai știri feministe - Lumea. Bazar săptămânal rezervă o rubrică Otiliei Cazimir unde socialul, culturalul își fac apariția în publicistica feminină. O excepție în publicistica interbelică o constituie Sanda Popescu care semnează în Jurnalul literar recenzii de carte și realizează portrete ale diferitelor personalități culturale; dar și Revista scriitoarei, unde Aida Vrioni și Constanța Hodoș semmnează „Cronica artistică” respectiv pe cea „dramatică”. În ceea ce privește imaginile feminine
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
sunt deloc agreate de pana acidă a papagalului Coco; voi menționa două articole a căror lectură este elocventă: Badea Ion și feminismul din 28 noiembrie 1928, Lăsați femeile să vie la mine - 8 iulie 1929. Un alt aspect particular al publicisticii interbelice îl constituie asumarea scriiturii. Sunt multe cazurile în care articole aparținând sferei „idilismului” nu sunt semnate sau cel mult prezintă inițiale sau pseudonime, cu rezonanțe speciale: Valeriu, Medora, Novatella - reprezentative sunt publicațiile Jurnalul femeii, Domnița, Magazinul. Însă, o dată cu schimbarea
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
femeii, Domnița, Magazinul. Însă, o dată cu schimbarea conținutului tematic, scriitura este asumată, în Comedia, articolele despre modă poartă semnătura „Aida”, pe când interviurile sau articolele din sfera socială beneficiază de întregul nume „Aida Vermont”. Pentru că o semnătură poate să ascundă un destin, publicistica privind emanciparea femeii este, în general, ocolită de pseudonime - cum sunt, de exemplu, articolele semnate de Valentina D. Focșa, Margareta Paximade Ghelmegeanu în Acțiunea feministă, Hortenisa Papadat-Bengescu - Sburătorul, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino - Revista scriitoarei ș. a. În urma acestor „lecturi interbelice” se
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
cum sunt, de exemplu, articolele semnate de Valentina D. Focșa, Margareta Paximade Ghelmegeanu în Acțiunea feministă, Hortenisa Papadat-Bengescu - Sburătorul, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino - Revista scriitoarei ș. a. În urma acestor „lecturi interbelice” se poate constata că în ceea ce privește femeile, există un partaj în publicistică în funcție de sex, ceea ce face ca vizibilitatea mediatică a femeilor să fie redusă, reprezentarea în spațiul public - statică și stereotipă, iar oferta de modele - sumară.
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
ne-am cunoscut pentru prima dată la Catedra de Lingvistică Romanică de la Universitatea din București, că îmi va reveni mie, într-o fericită zi, ocazia de a scrie despre tine, despre o viață de om, despre o activitate științifică și publicistică de excepție, despre un dialog care ne leagă de demult pe mai multe planuri, culturale și personale... Dar, tocmai fiindcă latura ta publică, munca ta de savant este bine cunoscută în țară, atât cititorilor României literare, cât și colegilor de
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
Oana Băluță Odată cu perioada interbelică, pe terenul publicistic românesc se manifestă și o altă față a presei, cea destinată aproape în exclusivitate "sexului frumos". În interbelic, presa feminină cunoaște o popularitate în continuă creștere, iar dacă pînă acum discursurile despre aspectul feminin erau fie o confidență între femei
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
cerințelor epocii, este o nevoie psihologică, dar reprezintă și o nevoie pragmatică, având la bază exigența contractului de lectură dintre publicul, care are un anumit orizont de așteptare și ziarul sau revista care au nevoie de cititori pentru a supraviețui. Publicistica interbelică promovează imaginea femeii idilice prin reviste adresate în primul rând publicului feminin, și nu numai. Din păcate, multe asemenea reviste sunt puțin cunoscute, cu toate că reprezintă o sursă de inspirație complexă pentru ceea ce a reprezentat femininul acelei perioade. O astfel
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
această poezie, apoi imaginați-vă toate furtunile și toate pânzele care poartă această corabie până se rup și furtunile, dar și pânzele... Numai susurul blând și subțire al Duhului lui Dumnezeu m-a adus la un liman liniștit. Am debutat publicistic cu două grupaje de poezie publicate în anul 1984 de revista Astra, de la Brașov. Tot în acel an, luăm și primele mele două premii la concursuri literare naționale. Abia după zece ani, în 1994, după mai multe premii și recunoașteri
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
cu două grupaje de poezie publicate în anul 1984 de revista Astra, de la Brașov. Tot în acel an, luăm și primele mele două premii la concursuri literare naționale. Abia după zece ani, în 1994, după mai multe premii și recunoașteri publicistice prin diverse reviste literare, debutam editorial cu placheta Cu fața la cruce. Era o cărțulie alcătuită din poezie scrisă de-a lungul anilor, dar schimbată și regenerata astfel încât să reflecte o mare modificare ce se petrecuse la nivelul sufletului meu: anume, întoarcerea
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
față de firul de iarbă alintat de răcoarea din roua, până la dragostea pentru părinți, prieteni, soție și copii, totul mă poate inspira. - Sunteți mulțumit de statutul dvs. de poet sau v-ați dori să fiți altceva? Ați fost implicat și în publicistica? Ce altceva vi se pare relevant în experiența dvs. de până acum și ați dori să ne împărtășiți? - Să scriu poezie consider a fi ceea ce vrea Dumnezeu de la mine. Chiar și boală mea, o privesc că pe o punere specială
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
m-am afirmat, pentru că era, cu mine cu tot, un confortabil anturaj de patru. De aceea sintaxa limbii române - îmi dau seama acum - este, pentru mine, punctul de referință al studenției. Deși rămase departe, în timp (am debutat foarte târziu: publicistic - după vârsta de 40 de ani, editorial - după 46), datorez, dintre „băncile facultății”, băncilor examenelor susținute în scris o anumită independență de gândire care mi-a fost încurajată. La „scris”, am luat totdeauna cu cel puțin un punct mai mult
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
din vechime - Valeriu Braniște) și, în fine, incursiuni în dinamica actuală a creației artistice (v. capitolul Labirint critic). Fiecare text, în parte, ca, de altfel, demersul lui Alexandru Ruja, în întregul său, încearcă să pună de acord critica de tip publicistic, așa-zisa critică de întâmpinare, cu fascinația, constantă și accentuată, pe care expozeul academic a exercutat-o, mereu, asupra exegetului. Foarte implicat în viața literară, Alexandru Ruja a scris despre aproape toți poeții, prozatorii și eseiștii care s-au manifestat, timp
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
direct în primul eșalon - se destăinuie cu mândrie profesorul”. Exemplele sunt nenumărate dar, dacă Duckadam a cunoscut poate cea mai mare reușită, cel mai atașat se simte parcă totuși de Iosif Rotariu. Că este autorul unor lucrări de referință în publicistica fotbalistică de specialitate, completând cariera de practician al sportului cu valențele de teoretician. Se pot spune foarte multe despre antrenorul și cadrul didactic Ion V. Ionescu, dar, de cele mai multe ori, și cel mai bine, a făcut-o el singur. Vă
Agenda2005-38-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284216_a_285545]
-
cu instituția de învățământ superior în organizarea de acțiuni didactice, științifice, culturale, artistice și umanitare, în orientarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare-consultanță a procesului educativ. Ea își propune să sprijine editarea de publicații, respectiv materiale de prezentare, și asigurarea financiară a activității publicistice a angajaților și a studenților Politehnicii. Totodată, scopurile pentru care s-a înființat vizează: acordarea de burse cursanților U.P.T. , facilitarea primirii lor în stagii de practică sau chiar angajarea. Cei care întrunesc cerințele impuse și doresc să se înscrie
Agenda2005-44-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284365_a_285694]