2,674 matches
-
baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor se îngălbenesc, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semantic (ex. punctul și virgula, limba și literatura română), altele sunt supuse aprecierii subiective a locutorului. Din punctul de vedere al răspândirii, unele asocieri sunt general acceptate ca formând un bloc semantic: (46) a. punctul și virgula - un semn de punctuație; b. limba și literatura română - o materie școlară; c. secera și ciocanul - un simbol al comunismului. Alte asocieri sunt contextuale, supuse aprecierii subiective a locutorului. Din punct de vedere semantic, blocurile semantice se pot împărți în mai multe subclase: (a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
produce un referent complet diferit de cele ale substantivelor luate în parte). Acordul se face la singular, de obicei, dar se poate face și la plural, mai ales dacă substantivele sunt articulate: (47) a. Punctul și virgula (;) este semnul de punctuație care marchează o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă. (www.limba-romana.net); b. În textele alcătuite din fraze lungi, punctul și virgula apare mai des. (http://69.weblog.ro); c. Voia să descopere locul unde punctul și virgula
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unui poet minor, de o sărăcie lexicală împinsă până la marginile penibilului, de o șocantă lipsă de imaginație. De la volum la volum, o dată cu trecerea timpului, talentul inițial pare a "se degrada până la dispariție, ultimele versuri sucombând în nimic, în semne de punctuație, în anihilare totală". Sub pseudonimul George Bacovia nu prea se ascundea cine știe cine în țara unor contemporani precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Pillat, barzii atotputernici apăsând pe umerii umilitului și obiditului dintr-un târg schizofrenic de provincie. Semnalele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
problemei: Eminescu sintetizează o vârstă literară, o epocă existențială, Bacovia deschide o altă vârstă, o altă epocă. Mai mult, își încheie propriul circuit și lasă poezia fără obiect, iar pe poeți, cu mâinile goale, adică proprietari numai pe semnele de punctuație". Nimic nu s-ar întrevedea mai departe, poezia deja a murit fără tragicul și grotescul "trăiască poezia!". În pesimismul său absolut, Bacovia nu intuiește nici un alt început, decât, probabil, hoardele infinite de vorbe "goale, goale, goale". Or, ceea ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în pauze, aluzii, tăceri. Cu toate că descoperirea nu-i aparține, ci a intrat în circulație odată cu Nichita, poetul "necuvintelor" este Bacovia, exprimând esența poeziei sale. Asemeni lui Urmuz, descoperitorul antiprozei, a antiromanului, a schemelor mentale care, umplute cu fraze, cuvinte și punctuație alcătuiesc piramida prozei universale, Bacovia inventează, am putea spune, antipoezia, antiversul, antifigurile de stil, repetițiile și rimele obsesive, antimuzica versului. De la grandoarea tragică a volumului Plumb, la măreția destructurantă, expresionistă, absurdă, a celorlalte cărți în "versuri" și "proză", George Bacovia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai incitante. Este și cazul cărții lui Theodor Codreanu, care ne-a obișnuit cu studii elaborate, doldora de idei și concepte, riguros structurate, de ai impresia, când le citești, că textul nu mai admite nici cel mai nesemnificativ semn de punctuație, d-apoi incertitudine sau sfială. Rigoarea stilului demonstrația, avalanșa de argumente și puncte de vedere aleatorii aduse în sprijinul disertației critice, notele de subsol, bibliografia exhaustivă și mai ales tonusul, pofta de a se lansa în subiectul propus constituie un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt scrise greșit nume de autori, de personaje, titluri de opere și de reviste, iar în pofida faptului că "limba criticii lui N. Manolescu este, în cele mai bune pagini ale sale, plastică, nuanțată, rămâi nedumerit de frecvența unor erori vizând punctuația, ortografia, nerespectarea unității de scriere etc. (...) Între semnele de punctuație, virgula îi joacă numeroase feste, oricât de subiectivă ar putea să fie, adesea, uzanța ei" (p. 127). Cititorul este surprins să găsească în paginile Istoriei... manolesciene diverse greșeli, (deși criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
opere și de reviste, iar în pofida faptului că "limba criticii lui N. Manolescu este, în cele mai bune pagini ale sale, plastică, nuanțată, rămâi nedumerit de frecvența unor erori vizând punctuația, ortografia, nerespectarea unității de scriere etc. (...) Între semnele de punctuație, virgula îi joacă numeroase feste, oricât de subiectivă ar putea să fie, adesea, uzanța ei" (p. 127). Cititorul este surprins să găsească în paginile Istoriei... manolesciene diverse greșeli, (deși criticul respectă, în general, cele mai recente norme ortografice ale Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numai ele - operează cu ajutorul unor unități discrete în număr finit, lipsite de sens precum fonemele, care se combină între ele pentru a produce unități minimale semnificative comparabile cu cuvintele. Aceste cuvinte formează fraze cărora nu le lipsesc nici măcar semnele de punctuație, iar mesajele acestea sînt guvernate de o sintaxă. Și asta nu e tot, fiindcă, la fel ca în limbajul uman, cuvintele din codul genetic își pot schimba sensul în funcție de context. Și chiar dacă nu trebuie să subestimăm rolul învățării în achiziția
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dosar 233/1849-1858, f. 14 și f. 88. 46 Idem, dosar 263/1850, Acta pensionului D-sale Ladislau Ferderber din Botoșani, f. 9-11. Precizăm că toate citatele din documente conservă integral, de-a lungul întregii lucrări, forma de origine (ortografie, punctuație etc.). Această opțiune are la bază două motivații: atmosfera de epocă (vârsta limbii) și, în anumite cazuri, "caracterizarea" implicită a autorilor acestora (preoți, funcționari administrativi etc.). 47 Arhivele Naționale, filiala Iași, Fondul Comitetul Central de inspecțiune școlară grupa pensionate, dosarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar care abia printr-o privire de ansambu capătă un înțeles mai profund. În același timp, subiectivitatea naratorului, prins în vârtejul propriilor amintiri, îl condiționează pe acesta la concluzii necesarmente limitate. Doar cititorul poate pune, în opinia mea, cu adevărat punctuația necesară istorisirii de față, scoțând la lumină sensurile care trăitorului îi scapă. Iar așa povestea va căpăta viața ei aparte, alterizându-se în inimile și mințile lectorilor, provocându-i, sper eu, la autoreflecție. O fetiță în palton verde... în căutarea dreptății
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
scrisul înlătură bâlbâiților tendința de a pronunța vocalele într-o durată mai redusă decât aceea a consoanelor, prin abaterea atenției de la pronunție și prin cadențarea vorbirii cu scrisul. Citirea sonoră asigură concentrarea atenției pe expresia verbală ghidată de semnele de punctuație, reducând disfluența ce apare mai ales când difazicul are responsabilitatea formulării frazei. (36, 37, 343) Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice se bazează pe îndepărtarea atenției de la articulare și pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se poate, până la nivelul mediu al clasei” (Fl. Ilioasa, 1939: 24). XII. Exerciții de scriere Abordarea sistematică a subiectelor nu este abandonată nici privind acest subiect, Papadopol discutând inițial de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor” (Papadopol,1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic și polifuncțional al acestui tip de activitate, surprins pertinent de Papadopol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol, 1925: 135). El le împarte în exerciții ateoretice, puțin teoretice și teoretice și atrage atenția ca „totalul lor să formeze un sistem unitar, precis și statornic” (Papadopol, 1925, 137). XIV. Predarea ortografiei Aspectul acesta este legat de cel al punctuației și împreună sînt legate de „exercițiile de exteriorizare în scris”. înainte de discutarea altor aspecte, Papadopol aduce în calitate de principiu, un citat din Collard: „pentru ca un elev să poată scrie binișor un cuvânt, care nu se scrie cum se citește, trebue (ca
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cuvânt mai poate fi pronunțat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de abordare, el cere profesorilor ca în predarea ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde sînt încadrate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării compunerilor, unde sînt încadrate și dictările. în cadrul lămuririlor metodice, se face precizarea că: „fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecția ce urmează este ales cu scopul de a întări cunoștințele ortografice și de punctuație ale elevilor cu privire mai ales al linia de dialog, linioara de unire, apostroful, semnul întrebării, substantive articulate terminate cu 2 i, verbe cu 2 i la urmă, u mut (oiu)” (Fl. Ilioasa, 1939: 46). XIV. Problema stilului Această problemă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
omite acest aspect de la discuție, considerând că predarea gramaticii și a gramaticii istorice sînt același lucru, așa cum se vede din citatele menționate în paragraful anterior. XXIII. Compozițiile Compozițiile vizează în opinia lui Papadopol, atingerea mai multe scopuri: „pur formale” - „ortografie, punctuație, revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
5. să știe că atributul poate fi exprimat prin diferite categorii morfologice - substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb (la unul din modurile nepersonale) și prin adverb; 6. să cunoască întrebările specifice atributului și utilizarea lor corectă; 7. să recunoască regulile de punctuație cerute de tribut 8. să recunoască atributul ca determinant al unui substantiv sau al unui substitut al acestuia 9. să recunoască atributul cînd stă înaintea determinatului 10. să determine felul atributului după categoriile morfologice prin care se exprimă 11. să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în în căutarea unor mai bune metode de predare, vol. 1, Comunicări susținute la a doua sesiune centrală, Lecturi pedagogice, 1958, București, E.S.D.P., 1959, p. 5-25, (M.î.C. Institutul de științe pedagogice) [13] VĂRZARU, G., Preocupări de ortografie și punctuație la lecțiile de gramatică, Gî, XI, 1959. 1960 [1] BELDESCU, George, Tipuri de exerciții în predarea limbii române, în Probleme de metodică. Limbă și literatură, București, ESDP, 1960. [2] BELDESCU, G., Pentru noi progrese în cultivarea exprimării elevilor, Gazeta învățămîntului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1961-VR, XIV(1961), nr.7, p.182-183. [14] MUNTEANU, Georgeta, Contribuții la metodica lecțiilor de limba română în școala de 8 ani, Extras din Studia Universitatis Babeș-Bolyai, 1959, ser. IV, fasc. 2, Psychologiapaedagogia, Cluj, 1961. [15] POPESCU, Ștefania, Problemele de punctuație în programele de învățămînt și manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a și a VII-a, Rev. Ped., X, 1961, nr. 7, p. 81-92. [16] POPESCU, Ion, Limba și literatura româna în școala de 8 ani
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p.4. [18] POPESCU, Ion, Cultivarea limbii în și prin școală, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, București, EDP, 1961. [19] POPESCU, Ștefania, Predarea propozițiilor subiective și predicative, Gî, XII, 1961, nr.630, p.4. [20] POPESCU, Ștefania, Problemele de punctuație în programele de învățământ și în manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a, și a VII-a, Rev.ped, X, 1961, nr.7, p. 81-91. [21] SCUTARU, Iulia, „Cum am învățat românește”... [convorbire cu Tamara Repina
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gî, XVII, 1965, nr. 793, p. 4. [5] BERCA, ION, Folosirea metodei analizei gramaticale în predarea limbii române la clasele mici [cu rezumate în limbile rusă, franceză și engleză], RPed., 14, nr.12, 1965, 17-27. [6] BICIULESCU, MARIN, Ortografia și punctuația în școala elementară, LR, XIV, 1965, 3, p. 345-349. [7] BICIULESCU, MARIN, Predarea gramaticii în școală. Ortografia și punctuația în școala elementară, LR, XIV, 1965, nr. 3, p.345-349 [8] BULGĂR, Gh., Studiul limbii române în învățămîntul superior, Rev. înv.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]