1,654 matches
-
falcinellus (Fugaci de mlaștină, Prundăraș de nămol) - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres (Pietruș) ANSERIFORMES Stercorariidae - Stercorarius spp. (Lup de mare) STRIGIFORMES Tytonidae - Tyto alba (Strigă) Strigidae - Otus scops (Ciuș, Ciuf pitic) - Athene noctua (Cucuvea) CORACIFORMES Upupidae - Upupa epops (Pupăză) APODIFORMES Meropidae - Merops apiaster (Prigorie) PICIFORMES Picidae - Picus viridis (Ghionoaia verde) - Jynx torquilla (Capîntortură) PASSERIFORMES Alaudidae - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată) Motacilidae - Motacilla spp. (Codobatură) Bombycillidae - Bombycilla garrulus (Mătăsar) Cinclidae - Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru) Prunellidae - Prunella spp. (Brumărițe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
falcinellus (Fugaci de mlaștină, Prundăraș de nămol) - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres (Pietruș) ANSERIFORMES Stercorariidae - Stercorarius spp. (Lup de mare) STRIGIFORMES Tytonidae - Tyto alba (Strigă) Strigidae - Otus scops (Ciuș, Ciuf pitic) - Athene noctua (Cucuvea) CORACIFORMES Upupidae - Upupa epops (Pupăză) APODIFORMES Meropidae - Merops apiaster (Prigorie) PICIFORMES Picidae - Picus viridis (Ghionoaia verde) - Jynx torquilla (Capîntortură) PASSERIFORMES Alaudidae - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată) Motacilidae - Motacilla spp. (Codobatură) Bombycillidae - Bombycilla garrulus (Mătăsar) Cinclidae - Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru) Prunellidae - Prunella spp. (Brumărițe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
la Hagibor - singurul teren de joacă unde aveam voie, înainte să fim deportați. Pe vremea aia era foarte atletic, dar la Terezín era într-o stare groaznică. Suferise de mai multe boli, își pierduse aproape tot părul și, colac peste pupăză, mai era și rârâit. A fost un băiat ghinionist, foarte împiedicat. Mi-aduc aminte de o întâmplare care spune totul despre el. Într-o dimineață, pe vremea când încă locuiam în barăcile Hamburg, ne-am aliniat vreo 50 de băieți
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
ticăloșilor americani, și le-a cerut să se repatrieze. A fost prima reformă agrară din America, cu jumătate de veac înainte de Lincoln și cu un veac înainte de Emiliano Zapata. Un proiect criminal, s-au indignat cei atacați, și colac peste pupăză Artigas a afirmat: - Cei mai nefericiți vor fi cei mai privilegiați. Cinci ani mai târziu, Artigas, învins, a plecat în exil și acolo a și murit. Pământurile împărțite, au fost prădate de la cei mai nefericiți, dar vocea învinșilor se aude
9 SEPTEMBRIE. PRIMA REFORMĂ AGRARĂ DIN AMERICA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295989_a_297318]
-
confiscată la Aeroport, autoarea acuzată că voia să-și livreze însemnările "Europei libere" - ceea ce nu era adevărat -, iar la întoarcerea din străinătate este mutată din redacția României libere la serviciul Documentare, încăpere care, se înțelege, era puternic microfonizată. Colac peste pupăză, e vizitată aici de Petre Mihai Băcanu care îi vorbește cu voce tare, fără nici o fereală de microfoane - " era provocare sau disperare?"-, despre un ziar clandestin făcut cu Uncu și alții, pe care voiau să-l difuzeze "de ziua 'monstrului
O carte de zile mari by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/14626_a_15951]
-
pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat Budăi (în
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de răposatul părintele
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor naturale
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
prea numeros. Poate rămâne și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
cânepă, el reușește să scape atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante. Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului cu pupăza din sat (numită „cuc armenesc”). Nefericit pentru că trebuie să se trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau. Întâmpinat cu ostilitate de angajații
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]