3,386 matches
-
două situații sunt și mai clar distincte; dacă partidele există tot timpul și, exceptând eventualele alianțe electorale târzii, se poate oferi lista lor oricând se face ancheta, pentru alegerile de persoane, în prima situație, sunt vehiculate doar niște nume ipotetice (puse sau nepuse pe chestionar), căci abia în final se va cunoaște exact cine candidează. Răspunsurile la aceste întrebări - atât cele ipotetice, cât și cele vizând alegeri programate - sunt cele care se comunică în mod curent de institutele de sondaj, suntpreluate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care nimeni nu e pregătit), opinia lui fiind atunci elaborată practic doar datorită stimulului reprezentat de întrebarea pusă. De aceea, în acest gen de sondaje apare o proporție foarte mare de nedeciși și nonrăspunsuri, devenind îndoielnică valabilitatea cotei partidelor calculată doar la totalul răspunsurilor, nu doar din cauza reducerii drastice a dimensiunii eșantionului, ci și pentru că cei ce evită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
complexe. Meteorologii, cu care sociologii s-au comparat de mai mult timp, în ciuda progreselor tehnice din ultimii ani, încă nu sunt capabili să ne prezică suficient de corect vremea pe o perioadă mai mare de câteva zile. Răspunsul la întrebarea pusă are însă și o componentă afirmativă, în sensul că valoarea predictivă a indicatorului despre care vorbeam poate fi ameliorată printr-un efort de a realiza o analiză mai complexă, care să țină seama de mai multe întrebări din chestionar (cum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele”. Poezia este scurtă și nota de senzualitate absentă. Conachi merge nu spre fetișizare, ci spre alegorie. Universul lui erotic (spațiul intim) este, Într-adevăr, sărac. Pasiunea depopulează, golește totul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ajuns, ca Romeo, o jucărie În mîinile soartei. Soarta se cheamă Amorul nebun: „Voi să mă las, dar Amorul mă ține În lanț băgat Mi-a luat Înțelepciunea, simțirile mi-a legat...” ............................................................................... Arde trupul, Îl muncește, ca pe niște cărbuni puși...” Polidor e spirit practic. Dacă Amorul, zice el, are puteri voinicești, de ce n-ar avea și voința asemenea putri? Recomandă, În consecință, abătutului Erotocrit, ca o terapeutică sigură, vînătoarea: „umblă să te răcorești”. GÎndul lui sănătos este ca tînărul Erotocrit
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
resemnat. Într-o zi o să-ți fie dor de vorbele astea, își începu maică-sa litania bine-știută. O să mă cauți și n-ai să mă găsești. O să vezi doar capotul agățat în cui, cu mânecile bălăngănindu-se goale, și papucii puși dedesubt. Tu n-ai trăit așa ceva, să știi ce greu e, să vezi haine pe care n-are cine să le mai îmbrace și pantofi pe care n-are cine să-i mai încalțe. E mai rău decât atunci când pui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi repezi, femeile își reîntregeau conturul ochilor sau al buzelor, miopii își scoteau ochelarii, chelioșii își acopereau țeasta cu pălăria de pai pusă ștrengărește. Portretul trebuia să fie mai îngăduitor decât imaginea din oglindă. Numai că, primindu-și portretul, oamenii erau nedumeriți. Ei nu arătau așa. Sau, ca să fim mai exacți, în portret erau mai urâți, adică mai bătrâni. Unii chiar mult mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noiprăjitură cu cremă și șampanie? G. Călinescu - Las' că vă știu! Îi amenință șăgalnic Hagienuș. Dați-mi drumul că mă înec. Vreau să mă culc. Somnul dă înțelepciune. Copiii eliberară pe Hagienuș și-l lăsară să plece, știind că, o dată pusă problema, gestațiunea venea de la sine. Nu făcu nici unul vreo amenințare discretă cu privire la guvernantă, care era prezentă ca de obicei la masă, pentru motivul că aceasta era și ea asociată la campania de vânzare a mormântului. Regele Lear reflectă a doua
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
legat de acum încolo de Hangerliu. A-l primi numai pe el la masă, cu soția, bătea la ochi, putea să treacă drept o familiaritate cu oamenii Mișcării. În ultimele zile umbla zvonul persistent că Mișcarea va fi lichidată brutal, pusă definitiv în afara legii. Această versiune i-o distila malign Gulimănescu, cu aere de sfătuitor, care personal e cu totul rezervat. - Fii prudent, dacă te compromiți? Vor fi exterminați. Mișcarea constituie un scandal public. Suflețel se înfurie, și pe drept cuvânt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
perplexitate fată de Ioanide, deși ținea să-l servească. Deocamdată schiță un gest de căinare, apoi, ca să câștige timp, întrebă: - Cum a dispărut, de unde?Ioanide îi rezumă povestea, pomeni de Gavrilcea. -- Gavrilcea mi se pare c-a scăpat, zise Gaittany. Pusă așa problema, Gaittany deschidea o vagă speranță, evitând afirmările sinistre. - Pe cine să întrebăm? medită el. Hangerliu a plecat lavînătoare. Pe prințesă, ea are informații! Prințesa Hangerliu nu vorbea personal niciodată la telefon, delega secretarul; pentru afaceri urgente primea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de vergele la partea superioară. Ioanide dădea asigurări că toamna fiind călduroasă va putea termina structura înainte de venirea gerului, urmând ca în primăvară să treacă la detalii și finisaj. Bazamentele numai ale palatului comunal și ale campanilei fură și ele puse. Butoiescu lucra cu mare zel, atașîndu-se de idee pe măsură ce o executa. Vibra și el, în secret, prudent, cu un aer de ironie nevinovată, ce provenea din mirarea de a participa la o întreprindere așa de nemaivăzută până atunci. Deodată, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lăsa scaietele să crească în crăpături de trotuar. Totdeauna spusese că arhitectura trebuie să se purifice de orice natură vie. Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău. - Sinistru!" Etc., etc. Prin numeroasele personaje aduse în scenă, prin multitudinea problemelor puse, prin varietatea unghiurilor de percepție și mediul social observat, primul capitol al romanului, construit pe trei coordonate esențiale, recheamă prin analogie, la scară redusă, începutul epopeii Război și pace. În salonul lui Manigomian, romancierul regizează o reuniune mondenă. Pe mari
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cât și în cel al practicii asistenței sociale, educație și cercetare. În procesul de cercetare știintifică, teoria poate fi un punct de plecare care trebuie să fie testat sau să fie obiectivul final. Alegerea teoriei influențează în mod evident întrebarea pusă, metodele folosite, și de aceea limitează capacitatea de analiză, explicația și înțelegerea. Mai mult, teoria poate fi privită ca un epicentru paradigmatic. Dezvoltarea și aplicarea teoriei poate fi caracterizată drept câmpuri de guvernare specifice. Statutul actual al teoriilor în știință
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
acestor partide de vânătoare este neînsemnat (pentru 30 participanți: 1 antilopă, 3 gazele) și nu este prin nimic comparabil cu vânătoarea cu arma. Este vorba de un fel de rit, de o comuniune cu trecutul care menține coeziunea comunității sătești (pusă serios sub semnul întrebării de economia monetară). Să dăm cuvântul unuia din participanți: "Vânătoarea cu plasa e pentru satul întreg, când sunt prea multe discuții, se pleacă la vânătoare; nu este ca vânătoarea cu arma, arma nu înseamnă nimic, acolo
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la consecințele/efectele unei prea puține prezențe a acestora în existența fiecăruia dintre noi, dar oricât ar părea de surprinzător (pentru unii) există și un prea mult al relațiilor interpersonale, pe care J. Salomé (2002) îl (de)numește terorism relațional. Puși să-i facem față în fiecare zi, să-i rezistăm, terorismul relațional izvorăște "din violența dorinței celuilalt asupra noastră, precum și din violența temerilor sale ... pe care va încerca să ni le transmită, să ni le impună, lăsându-ne să credem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
zece ani, R. Brinkman și R. Kirschner (apud Stoica-Constantin, 2004) au identificat următoarele comportamente dificile (făcând, totodată, și o serie de sugestii referitoare la evitarea relațiilor conflictuale cu aceștia). Tipurile identificate sunt: Tancul. Se referă la acea categorie de oameni pusă mereu pe confruntare, care găsește mereu pe cineva vinovat. El este mereu furios, nerăbdător și agresiv, are un temperament coleric, nestăpânit. Centrată pe sarcină, această categorie de oameni își simte amenințată intenția de îndeplinire a acesteia. Este puternic asertivă, explozivă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
greacă nu a făcut-o nicăieri explicit, dar care își are acoperirea în sugestia metafizică pe care am putut-o desprinde din semnificațiile radicalului *per-. Peratologia ca fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită (manifestate în forma limitei acceptate, puse, cucerite sau contestate) nu se constituie deci ca simplă analiză filologică a contextelor în care apare cuvântul peras. Deși trimite constant la cuvântul de la care își împrumută numele, peratologia depășește cu mult ceea ce spune cuvântul ca atare sau ceea ce poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și formulele. Credeți oare că există un lucru care prin funcționarea lui intensă să rămână în indiferență pură? Chiar și formulele termină prin a-și pierde artificialul, prin a se "naturaliza". Așa cum o navă de oțel, scufundată în apă și pusă să funcționeze, termină prin a prinde mușchi și a se integra mediului acvatic, la fel și limbajele artificiale sânt prinse până la urmă în ritmurile firești de respirație ale unei culturi. Ce era la început matematica, fie și sub forma socotitului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Socrate în lumea lui Hades? În fața acestei întrebări, Platon depune armele și trece pe registrul unei geografii fictive a raiului. La această întrebare, creștinismul va răspunde: "Pămîntul acesta va trece, dar vorbele mele nu vor trece." Aici revenim la problema pusă zilele trecute de Gabi: există o persistență a spiritului ca spirit? Dacă înțelegem "vorbele mele" ca logos, atunci logosul este oricând prezent sub forma legilor naturii, de pildă. Dar logosul ca identitate individuală? La această întrebare Platon nu a răspuns
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pas ajunsesem la capătul drumului. Nu mă aflam, cum cereau unii filozofi, pe drum, ci la capătul lui. Cu o simplă idee, ca o săgeată bine orientată, atinsesem ținta. S-ar părea că ideea mea era atât de bună încît, pusă cât de puțin la lucru, își epuizase domeniul și mijloacele lui. La capătul cărții mele filozofia se topise și dispăruse ca prin farmec. Armura ei, cu care treceam cu un pas sigur prin viață (filozofii au fost întotdeauna infatuați), s-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
între timp a ajuns președinte de Academie) care își ticsise spațiul din spate al mașinii, cel vizibil prin lunetă, cu cărți (în limbi străine) aruncate vraiște, într-o neglijență studiată. Cartea devenise o insignă, argument pentru o înțelepciune de tarabă pusă să circule în lume pe patru roți. Parcată pe trotuarul Universității, mașina "plesnea de cultură" și urma pesemne să îi umple de admirație pe studenții care intrau și ieșeau de la cursuri. mat este prilejul însuși ― cărturarul nostru se lipește de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pre instrumentele acestor creature. Națiunea română trebuie să se pună pre terenul de drept pre care stau toate celelalte națiuni ale Austriei, nimica mai mult și neci o iotă mai puțin. Cine cede degetul va trebui să ceadă și mâna. Puși odată pre acest teren de drept, nu trebuie să cedem nimănui neci cât e negru sub unghie, căci numai o egală îndreptățire poate duce la liniște și la împăcare. Politica lingăilor trebuie lăsată pre seama lingăilor; pre flamura noastră trebuiesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu inevitabil - acțiunea militară va începe abia în întîile zile ale lui iulie. Principele Milan va pleca din capitală la armată, dând o proclamație ecuivalentă c-un manifest de război. Misiunea ce se dedese lui Kristici pentru curtea din Constantinopole, pusă deja în executare, au fost suprimată. Toate aceste știri Cor. pol. le - aduce sub data de 24 iunie; iar astăzi avem în 30. La noi circulează zgomotul - pân - acuma neadeverit - că Serbia ar fi și declarat război Turciei. Deși Cor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea fi dată mai mare pentru a obține mai ușor creditul. Apoi, locul sătenilor, în situația din 1848, este arătat în suprafață de 176 fălcii, plus 16 pogoane vie, iar în 1864, suprafața lor măsurată să fie de 395 fălcii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
costișă, numită de atunci încoace de către locuitori Capul moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul Cooperativei de consum, aici fiind de fapt și marginea de nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu s-au făcut lotizări pe fiecare sătean și nici nu s-au distribuit titluri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]