1,663 matches
-
turat c�teva grupuri fasciste izolate, dar poate c? cel mai important recrut a fost ț�n? rul student Ion Mo? a, care a fondat Ac? iunea rom�neasc? , de orientare evident maurasian?. Ion Mo? a a devenit ideologul mi? c?rîi, importan? a lui nefiind dep?? it? dec�ț de cea a lui Codreanu 94. Dar �Sistemul liberal� era neclintit, ceea ce �nsemna �napoi la normalitate�. Dar nu aceasta era ceea ce a? teptau tinerii de la Rom�nia Mare. Reac? ia a fost apari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
directe�, Codreanu a fost �ntemni? at �n �nchisoarea V? c?re? ți. Aflat �n capelă �nchisorii, a fost inspirat de icoana Sf�ntului Arhanghel Mihail ? i ? i?a numit mi? carea Legiunea Arhanghelului Mihail, desp? r? indu? se oficial de Liga Ap? r? rîi Na? ional? Cre? ține a lui Cuza. A fondat �n cadrul ei o organiza? ie de lupt? , Gardă de Fier, �ndreptat? �mpotriva comuni? tilor evrei�. �n realitate, aceasta era menit? s? apere mi? carea de aparatul represiv al regimului. Ce reprezenta mi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerut s??? i prezinte �programul�, Codreanu a declarat c? organiza? ia să este o �mi? care� ? i a respins cu indignare conceptul că pe ceva sinonim cu programele nerespectate. Mi? carea lui �nu are program, ci credin??! � Ortodoxia mi? c?rîi lui Codreanu �nsemna un conflict a priori cu Iorga. �n timp ce rela? ia lui Iorga cu ortodoxia era men? inut? prin intermediul na? iunii, la Codreanu era exact invers. Na? ionalismul lui Iorga era bazat pe s? m?n? torism. Dar pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
constituia pentru Legiune o pasiune constant? ? i perpetu?. Ei vedeau �n ea doar dou? culori: negru ? i alb. Această eră viziunea lor ? i asupra lumii. Sacrificiul constituia un element primordial. A?a se explic? puternicul cult al mor? ilor din cadrul mi? c?rîi. Unii aveau repulsie fă?? de acest lucru, consider�ndu? l morbid. P? rea poate a? a din postura avantajoas? a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei ? i Rom�nia aceea care �l �nconjura se aflau la o distan?? astronomic? de cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concluzii similare. Dup? p? rerea mea, na? ionalismul lui Iorga seam? n? cu �Noul na? ionalism� al G? rzii de Fier, a? a cum Karl Marx seam? n? cu marxismul primitiv al Kmerilor Ro? îi sau cu cel al �C? r? rîi luminoase� din Peru. Sau a? a cum liberalismul lui Thomas Jefferson sau al lui Alexis de Tocqueville seam? n? cu acela al �aparatcicului� Hubert Humphrey de la Washington, al c? rui entuziasm era la fel de metodic că ? i z�mbetul s? u.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
torismului lui Iorga (pe linia junimismului, de? i mai pu? în ra? ional dec�ț Maiorescu) presupunea o adoptare mai treptat? ? i mai selectiv? a institu? iilor occidentale dec�ț terapia de ? oc a liberalilor. Legiunea a devenit r? zbun? toarea adapt? rîi pripite din ultimii ? aizeci sau ? aptezeci de ani, iar concluzia a fost o respingere categoric? ? i aproape evanghelic? a tot ceea ce reprezenta modul de via?? industrial al Occidentului. Nae Ionescu ? i Nichifor Crainic respingeau ra? ionalismul ? i pozitivismul, ? i nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aptezeci de ani, iar concluzia a fost o respingere categoric? ? i aproape evanghelic? a tot ceea ce reprezenta modul de via?? industrial al Occidentului. Nae Ionescu ? i Nichifor Crainic respingeau ra? ionalismul ? i pozitivismul, ? i nici nu se punea problema adapt? rîi valorilor occidentale. Pentru �Noul na? ionalism�, cultura occidental? ? i �fiin? a rom�neasc? �, mulat? pe ortodoxie, erau incompatibile. Acest absolut constituia �ns?? i esen? a lui Codreanu. Că ? i respingerea politicii ? ahului de c? tre fundamentali? ții islamici iranieni bazat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga consideră drept o minciun? conven? ional?. Au pretins c? �indivizii care au comis ofensa erau agen? i bol? evici din Basarabia�, iar scuzele au fost acceptate. A?a cum explică Iorga, �a trebuit s? spun? acest lucru ca s? spele obrazul ?? rîi�100. La 30 ianuarie 1933, zgomotoasă parad? cu tor? e pe sub Poartă Brandenburg anun? a Machtergreifung? ul lui Hitler. �ncepuse marea dram? a Occidentului cre? țin, iar omul care ap? ruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost ales pre? edinte al corpului studen? esc din Bucure? ți. �n octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotig? , a devenit pre? edintele tuturor studen? ilor din Rom�nia. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea �n vederea coopt? rîi acesteia. Dar �n lumea �n alb? negru a Legiunii nu era loc pentru �cooperare�. �n aprilie 1933, Codreanu i? a trimis salut? ri lui Hitler, asigur�ndu? l de solidaritatea Legiunii dup? reac? ia internă? ional? fă?? de �nceputurile exceselor antisemite. Un nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care urma s? fie �nf? ptuit? industrializarea. Constr�ngerea implicit? urma s? fie realizat? �n cadrul unui stat cooperatist fascist. Dar consecin? ele finale ale acestei politici (numit? �neoliberal? �) s? au f? cut sim? ițe abia �n 1938 ? i numai din cauza intensific? rîi periculoase a opozi? iei G? rzii de Fier. Decalajul pre? urilor din agricultur? a fost stabilit la nivelul de 59,4% pe la sf�r? ițul anului 1940, iar standardul de via?? era cu 33% p�n? la 64% mai sc? zut dec�ț cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
te el? �113 Odat? cu promulgarea Actului Neutralit?? îi Statelor Unite, Hitler s? a sim? it mai �n largul s? u. A proclamat re�narmarea, a reintrodus serviciul militar ? i a alocat 90 de miliarde de m? rci �n scopul re�narm? rîi Germaniei. O alt? victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat �n regiunea Saar �n 1935. Nemul? umit de rezultatul acestuia, Iorga a sesizat c? �vocea s�ngelui este mai puternic? dec�ț orice consideră? ie, acest element moral intim dep?? e?te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aflau �n realitate �dou? popoare, nem? îi ? i ru? îi, care se ur? sc cu pățim? �. Ambele erau reprezentante ale �dictaturii odioase�. Ambele dictaturi erau �socialiste�. Iorga nu �n? elegea de ce oferea Spania teritoriul ? i armata ei �că s? fie terenul exterioriz? rîi acestor uri turbate�. (El uită s? comenteze rolul nefast jucat de �sora latin? �, Italia fascist? , �n tragedia spaniol? din timpul r? zboiului civil)117. Ajungem astfel la rela? iile lui Iorga cu Mussolini. Atunci c�nd nazi? ții austrieci l? au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ruse? ți, ale c? ror metode r? m�n acelea? i indiferent de regim�132. Iorga judeca �ntotdeauna Rusia din perspectiv? istoric?. A?a c? s?a opus politicii lui Titulescu (animozit?? ile personale c�nt? reau greu ? i ele) ? i a �ncerc? rîi acestuia de a �ncheia o alian?? defensiv? cu URSS f? r? că ru? îi s? renun? e la preten? iile lor asupra Basarabiei. De? i chiar dac? Rom�nia devenea aliata Rusiei, acest fapt nu i? ar fi �mpiedicat pe ru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o �ntoarcere brusc? de 180 de grade. �ncep�nd din acel moment, el a sprijinit total Italia �că s? contrabalanseze� Ungaria. Rom�nia ? i ministrul ei de externe, Titulescu, cereau ? i sus? ineau la Liga Na? iunilor m? sura aplic? rîi de sanc? iuni. Iorga s? a opus cu ț? rie acestui lucru, afirm�nd c? Rom�nia nu putea nega istoria sau leg? turile de s�nge ? i calific�nd politică Rom�niei drept nebuneasc?. Iorga a avut o atitudine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iune ? i deci nu puteau ridică preten? îi asupra existen? ei unei patrii a lor. A organizat manifestă? îi publice �n care el era principalul orator, iar dscursurile lui �ncepeau �ntotdeauna cu �Tr? iasc? Italia! � Nici un g�nd acordat autodetermin? rîi etiopienilor, dar o mul? ime de vorb? rie despre �misiunea civilizatoare� a Italiei ? i despre �barbarismul etiopienilor�, �n schimb. Iorga omitea s? men? ioneze metodele de lupt? ale italienilor, folosirea gazelor toxice ? i faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresat? tat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei Mari s? fac? vreun sacrificiu. �Chamberlain vine din alt? epoc? �, scria el, ad? ug�nd c? acesta crede c? �dac? omenirea nu este bun? , ea poate fi ademenit? s? devin? bun? � prin pace, lini? te ? i echilibru �n domeniul �narm? rîi ? i puterii. Prin urmare, Chamberlain era la fel ca ? i cei de la Geneva. Iorga �ncheia exprim�ndu?? i o intui? ie sumbr?: �Umbră triste? îi va cobor� asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, c�nd �? i va da seama de tragică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
drag s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului 1918. Iorga a f? cut gestul nobil de a deveni protectorul ț�n? rului orfan, care, sponsorizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintea c? , �n 1927, �n prezen? a sa (de fă?? fiind ? i Gheorghe Br? tianu ? i Grigore Nandri?) , atunci c�nd s? a ridicat problema veridicit?? îi istorice, Iorga a spus: �Ce valoare are adev? rul dac? trebuie s? ap? r interesele ?? rîi mele? �164 Orice am crede despre credibilitatea lui Giurescu, remarcă această putea foarte bine s? fi fost rostit? de Iorga. Ea se �nscrie perfect pe linia �Legii supreme� a lui Eminescu. Primul num? r al �Revistei istorice rom�ne� din martie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
celui dint�i. Poate c? acest lucru explic? mai bine dec�ț orice �nver? unarea controversei. Dat fiind tot ce ? tim despre Iorga, nu este deloc de mirare c? oricine �ndr? znea s? nu fie de acord cu el �n privin? a interpret? rîi istoriei rom�nilor, temelia na? ionalismului s? u cultural, intră inevitabil �n conflict cu ego? ul ? i vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea l? să f? r? r? spuns o tentativ? de uzurpare a monopolului s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
temelia na? ionalismului s? u cultural, intră inevitabil �n conflict cu ego? ul ? i vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea l? să f? r? r? spuns o tentativ? de uzurpare a monopolului s? u asupra interpret? rîi istoriei rom�nilor, astfel c? trebuia s? se declan? eze o �lupt? �. Cu toate c? nu există nici un diferend politic �ntre Giurescu ? i Iorga, am�ndoi sprijinindu? l pe regele Carol. Al? îi (că D. Russo) au intervenit �n confruntare datorit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu istoricii maghiari, mai ales cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky a criticat metodă istoric? a lui Iorga �ntr? o lucrare important? , Le m�thode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta că un studiu critic al lucr? rîi lui Iorga Geschichte der Madjaren ? i al unei recenzii a lui Iorga asupra unei monografii a lui Dom�novszky, Geschichte Ungarns (M�nchen? Leipzig, 1923), ap? rut? la Paris �n num? rul pe ianuarie? martie 1936 al publică? iei �Revue Historique Sud
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
publică? iei �Revue Historique Sud? Est Europ�enne�. Dom�novszky a declan? at o polemic? erudit? cu Iorga �n privin? a istoriei ungurilor, rom�nilor ? i a Transilvaniei. El punea la �ndoial? ? i critică abordarea de c? tre Iorga a cercet? rîi istorice pe parcursul a peste 350 de pagini. Cartea lui Dom�novszky a fost pus? gratuit la dispozi? ia oric? rui str? în care o solicită. Iorga a sesizat imediat c? Dom�novszky ? i Ant�l Bella, �a? a?zi? îi istorici� de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bine tr? iau slovacii �n Ungaria ? i c? existen? a lor na? ional? era �n mai mare m? sur? periclitat? de cehi dec�ț de Ungaria istoric?; Cehoslovacia nu avea nici un drept la existen?? , fiind un stat artificial. ?i alte state create �n urma dezmembr? rîi Imperiului austro? ungar, a? a?numitele state �succesoare�, se bucurau de aceea? i aten? ie189. Istoricii maghiari mai �n v�rst? , ca J. Holub, I. Kiss ? i cunoscutul Henrik Marczali, ca ? i cei mai tineri, Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reia Xenopol i? a stabilit baza, pe care Iorga a dus? o mai departe ? i pentru care P�rvan a descoperit dovezile arheologice. Ea se refer? la timpurile din vechime c�nd geto? dacii tr? iau pe cursul inferior al Dun? rîi ? i �n alte regiuni cu multe secole �nainte de Hristos, cultiv�nd p? m�ntul ? i f? c�nd comer?. La �nceputul erei noastre, Dacia, condus? de regele Decebal, irită peste m? sur? Imperiul Român de pește Dun? re. Astfel �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui Michelet privind istoria ungurilor: �Ungaria, ap? r? toarea Occidentului de Semiluna victorioas? �. Dom�novszky continuă �ns? s??l critice pe Iorga, spun�nd: �Gre? eala evident? a lui Iorga const? �n sistemul aplicat de el. Această a fost cauza interpret? rîi sale evident fals? a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banaliz? rîi adev? ratei semnifică? îi a acestora�. Sau, �n alt? parte: �Că s? poat? ascunde adev? rul, autorul rom�n prefer? s? recurg? la propriile lui ipoteze arbitrare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]