2,475 matches
-
orânduit toate lucrurile firii. Poporul român pare să aibă „conștiința armoniei perfecte în care Dumnezeu a îmbinat toate așezările firii” (Papadima, 1936/1985, p. 51). Sau: așa cred că vede poporul acesta lumea: ca o rudimentară dar frumoasă armonie de rânduieli, în bine ca și în rău - sub aparenta lor încâlcire barbară, - privegheată necontenit de ochiul înțelept și bun al lui Dumnezeu. Orice amănunt - fie al binelui, fie al răului - își găsește nesilit locul în această viziune. Fiindcă făpturile toate - fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
binelui, fie al răului - își găsește nesilit locul în această viziune. Fiindcă făpturile toate - fie de duh, fie de carne, fie de piatră - sunt rezultate ale voinței divine și se poartă numai după orânduirile ei (Ibidem, p. 29). Rândul și rânduiala sunt aspirațiile ultime ale omului: „a fi om în rândul lumii”, „a rândui toate lucrurile” și „a le găsi apoi în bună rânduială”. Rânduiala e o ordine a firii, o lege a ei, nesilită de om. „Rânduiala are, deci, pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt rezultate ale voinței divine și se poartă numai după orânduirile ei (Ibidem, p. 29). Rândul și rânduiala sunt aspirațiile ultime ale omului: „a fi om în rândul lumii”, „a rândui toate lucrurile” și „a le găsi apoi în bună rânduială”. Rânduiala e o ordine a firii, o lege a ei, nesilită de om. „Rânduiala are, deci, pentru noi, un înțeles cosmic.” ( Ibidem, p. 61). Ideea de armonie cosmică, de rânduială a firii, înglobează ideea de muncă, de ierarhie și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rezultate ale voinței divine și se poartă numai după orânduirile ei (Ibidem, p. 29). Rândul și rânduiala sunt aspirațiile ultime ale omului: „a fi om în rândul lumii”, „a rândui toate lucrurile” și „a le găsi apoi în bună rânduială”. Rânduiala e o ordine a firii, o lege a ei, nesilită de om. „Rânduiala are, deci, pentru noi, un înțeles cosmic.” ( Ibidem, p. 61). Ideea de armonie cosmică, de rânduială a firii, înglobează ideea de muncă, de ierarhie și de lege
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
29). Rândul și rânduiala sunt aspirațiile ultime ale omului: „a fi om în rândul lumii”, „a rândui toate lucrurile” și „a le găsi apoi în bună rânduială”. Rânduiala e o ordine a firii, o lege a ei, nesilită de om. „Rânduiala are, deci, pentru noi, un înțeles cosmic.” ( Ibidem, p. 61). Ideea de armonie cosmică, de rânduială a firii, înglobează ideea de muncă, de ierarhie și de lege. Munca este pentru români o tradiție, nu o valoare, împlinirea unui ritual cosmic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rândui toate lucrurile” și „a le găsi apoi în bună rânduială”. Rânduiala e o ordine a firii, o lege a ei, nesilită de om. „Rânduiala are, deci, pentru noi, un înțeles cosmic.” ( Ibidem, p. 61). Ideea de armonie cosmică, de rânduială a firii, înglobează ideea de muncă, de ierarhie și de lege. Munca este pentru români o tradiție, nu o valoare, împlinirea unui ritual cosmic, nu sursă a bunăstării; în numele păcatului avariției și al cumpătării, românii muncesc numai atât cât să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Boierul este „domnul”, „stăpânul”. Stăpânul trebuie să fie bun, blând și milos, căci altfel e un tiran, să aibă grijă de supuși, iar aceștia la rândul lor trebuie să îi fie ascultători și credincioși (îi jură stăpânului credință). Așa e rânduiala: Stăpânul nu e pedepsitor, cât aducător de dragoste și purtător de grijă. El coboară părții lui de lume o parte din bunătatea și grija infinită a Creatorului. De aceea, însușirea de seamă a stăpânului este apropierea de sfințenie. Toate soiurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea poate lua forma înțelepciunii celui puternic („voia domnului”, adică fie a stăpânului, fie a lui Dumnezeu) sau forma libertății
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au înregistrat 817 de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63); oameni (49); doi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a doua natură; național; neam; nevoit; nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie; obicei; obiectiv; obsesiv; om; oricînd; ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat; rapiditate; răsfăț; rece; rînduială; rîndunica; săritoare; sensibil; sfîrșit; silitoare; struț; suflet; supă; sus; toamna; tril; urmași; ușoară; vară; veselie; veste; zare; zburînd; o zeamă; zîmbesc (1); 796/169/68/101/0 pat: somn (299); odihnă (120); moale (45); pernă (37); relaxare (22); mare (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate; nefăcută; neplăcere; neplictisit; nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf; pricepere; prieten; punctualitate; putere; răspundere; rea; rece; rînduială; ai un rost; fără rost; rural; sărbătoare; scop; scris; scris teme; serios; servicii; servitor; sfeșnic; specialitate; spre; a sta; supărare; școală; șomaj; timp pierdut; toaletă; treabă; treaptă; trudă; utilitate; utilizare; zi încărcată (1); 793/ 177/52/125/0 trece: vine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cultive aceste calități ascunse. Iar pentru a le descoperi, echipierii trebuie să fie „înfrățiți cu oamenii, mereu cu ei, mereu pentru ei... prezenți sufletește” (ibidem, p. 95). Un capitol aparte al acestei lucrări colective este dedicat „legilor muncii în echipă”, rânduielii și normelor de comportament cerute „echipierilor”. Nu sub formă de reguli rigide, ci în chip de sfaturi, împărtășite de experiență, îndemn la o schimbare de perspectivă. H.H. Stahl se arată „împotriva unei hărnicii oarbe”, desprinzând nevoia de „învățătură”, de „experiență
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
le putem lăuda îndestul, se devotează unei opere nobile, deschizând drum nou tuturor celor care vor să slujească aproapelui lor, fratelui lor”. Acest „bine pe care să-l săvârșească domnia sa” nu e însă și bine primit de autorități. Pentru că „strică rânduielile”, pentru că nu pornește de la un „patriot” (nu se apelează la „cântece și urale” și „discursuri înflăcărate”), ci se rezumă doar la „muncă și disciplină”. E firesc deci ca politicienii să recurgă la „hărțuieli, anchete, imixtiuni violente, încercări de sabotare și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cântărit șapte sicli de argint și zece arginți;apoi am scris zapisul și l-am întărit cu pecetea, am chemat la aceasta martori și am cântărit argintul cu cântarul. Am luat atât zapisul de cumpărare, cel pecetluit după lege și rânduială, cât și pe cel deschis; Și am dat acest zapis de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Maasia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, și în fața martorilor care iscăliseră acest zapis de cumpărare, și în fața tuturor iudeilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
timpul, din cultura tradițională, capătă valențele unui "cosmos viu": "Activitățile omului se produc în funcție de ritmul anotimpurilor, de ritmul cosmic, de la mersul cerului până la cel impus de fenomenele meteorologice, dar aceste activități se depun și în funcție de prezența unor reprezentări și unor rânduieli tradiționale care ordonează și îndrumează viața obștească".34 "Calendarul viu", din viața satului tradițional, cuprinde atât "supra-timpul" sărbătorilor, cât și ieșirea din timp, suspendarea timpului din momentele de trecere: "Calendarul în viața țăranului român fiind ceva viu și organic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anul era împărțit în perioade de început, de tinerețe, de maturitate, bătrânețe și moarte, marcate de sărbători și obiceiuri.49 Astfel, din toate timpurile, calendarul este "simbolul ireversibilului, ca și al veșnicei întoarceri."50 Pentru țăranul român, calendarul reprezintă "rostul", "rânduiala", "împărțeala timpului": "Calendaru-i așe, să fie lucru cu rost, că nu poți merge la întâmplare. Calendaru e rânduiala vremii, să știi când să faci un lucru. Fără calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendaru are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obiceiuri.49 Astfel, din toate timpurile, calendarul este "simbolul ireversibilului, ca și al veșnicei întoarceri."50 Pentru țăranul român, calendarul reprezintă "rostul", "rânduiala", "împărțeala timpului": "Calendaru-i așe, să fie lucru cu rost, că nu poți merge la întâmplare. Calendaru e rânduiala vremii, să știi când să faci un lucru. Fără calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendaru are zile în tot felu, de nu seamănă una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că nu-i dragoste pe lume, / Sfânta lună-așa zicea: / Să taci, soare, nu jura, / Tu răsai de dimineață / Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
continuu, prin sărbătoare, spațiul nu este un simplu cadru de desfășurare evenimențială, spațiul reprezentând substanța vitală a comunității sătești. Consubstanțial omului, spațiul prinde chip în mintea omului tradițional ca loc care devine orizont de viață, o prezență activă care stabilește rânduiala "trecerilor" din lumea aceasta: "Nu se poate să fie loc fără lucru, nu se poate. Dumnezeu a lăsat că nu e nimic gol. Toate merg laolaltă în lume și nu se poate fără făptură. Așa a fost rânduit."216 Ieșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
duios, întâmplarea unită cu misterul, eterna dramă țărănească incluzând măștile ce amintesc de volumele anterioare sunt componente interne ale unei structuri inerente literaturii de evocare. Aflăm că Bulzeștii nu sunt "un sat oarecare"; acolo oamenii sunt harnici și satul are "rânduielile lui", de aceea Moș Pătru Târziu regretă vremurile de odinioară: "La noi muierea pupa mâna bărbatului... și din dumneata nu-l scotea niciodată". Oamenii din Bulzești cred în descântece și în farmece (unde se sparge gălbenușul acolo este junghiul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acest "prolog" șocant? Pentru că nimic nu explică mai bine existența unei societăți dezmembrate, fără substanță, ca apariția fantomelor pe scenă. Și am folosit pluralul pentru că Grișa este întâmpinat de Firs. Bătrânul lacheu este un spectru în devenire. Cunoscător al vechilor rânduieli, el devine de prisos prezentului. La ridicarea cortinei alte fantome ni se dezvăluie. De diverse mărimi și acoperite cu cearceafuri albe, mobilele populează un spațiu rece, pătruns parcă de bruma și frigul de afară, căzute peste vișinii albi, în floare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poziție ale romanului. Astfel, diegeza este structurată pe mai multe planuri ce inte grează mitic și simbolic existența familiei și existența comunității. Planul monografic evocă o civilizație pastorală arhaică, bazată pe un cod moral și comportamental, pe credințe, obiceiuri și „rânduieli“ străvechi. Incipitul rezumativ ia forma unei legende cosmolo gice, cu funcții multiple. În primul rând, legenda încadrează existența pastorală întrun univers în care Dumnezeu a pus rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pastorală arhaică, bazată pe un cod moral și comportamental, pe credințe, obiceiuri și „rânduieli“ străvechi. Incipitul rezumativ ia forma unei legende cosmolo gice, cu funcții multiple. În primul rând, legenda încadrează existența pastorală întrun univers în care Dumnezeu a pus rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului colectiv și de a introduce personajul absent al romanului, Nechifor Lipan, ca „voce“ reprezentativă a comunității. Dacă incipitul actualizează un timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]